Acuzații la adresa procurorului general al României, Gabriela Scutea. “Știa problemele din dosarul 10 August și că va fi clasat, dar nu a luat nicio măsură”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Asociația “Inițiativa pentru Justiție”, condusă de procurorul militar Bogdan Pîrlog, care a deschis dosarul 10 August, susține că procurorul general Gabriela Scutea știa de existența unor posibile probleme în efectuarea cercetărilor în dosarul 10 August, dar că nu a luat nicio măsură, scrie G4media.ro
AIJ susține că Scutea a avut cunoștință și de faptul că urma să se dispună o soluție de clasare în dosarul 10 August.
Asociația de procurori susține că Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București (PMTMB) a sesizat procurorul general al PÎCCJ, cu privire la posibile deficiențe în desfășurarea anchetei în dosarul “10 August”, solicitând acestuia să dispună un control, prin procurori de la Serviciul de Îndrumare și Control din cadrul PÎCCJ.
Procurorul general interimar de la acea vreme nu s-a pronunțat asupra solicitării, predând-o noului procuror general, Gabriela Scutea, după numirea în funcție la data de 20.02.2020, însă aceasta nu a dat curs solicitării PMTMB și nu a dispus niciun fel de verificare asupra modului în care era efectuată urmărirea penală în cauza „10 August”, susțin procurorii AIJ.
Procurorii spun că Scutea nu și-a exercitat atribuția legală de procuror ierarhic superior, dând dovadă de “o pasivitate suspectă și total atipică personalității sale hiperactive și intruzive”.
AIJ mai susține că, din cauză că Scutea nu a dat curs solicitării Parchetului Militar de a efectua verificări în speța “10 August”, aceasta “a fost de acord cu modul în care a fost efectuată urmărirea penală, cu direcția în care s-a îndreptat ancheta și, implicit, cu soluția de clasare”, se mai arată în comunicatul transmis luni de Asociația Inițiativa pentru Justiție.
Comunicatul integral
“1. La data de 23.01.2020, în dosarul nr. 2122/D/P/2019 («10 August»), procurorul șef de secție DIICOT, Stoica Doru, a solicitat Secției Parchetelor Militare (SPM) din cadrul PÎCCJ și tuturor parchetelor militare copii ale tuturor soluțiilor de netrimitere în judecată pronunțate «în cauze penale instrumentate, în perioada 2010 – 2017, având ca obiect plângerile penale formulate de persoane vătămate la adresa modului de acțiune a personalului Jandarmeriei Române pe parcursul desfășurării misiunilor de asigurare a ordinii publice la adunări publice (mitinguri, proteste) ce au presupus aglomerări de persoane». Corespondența s-a purtat prin intermediul PÎCCJ, conținutul fiind deja public ca urmare a unor demersuri jurnalistice.
2. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București (PMTMB) a sesizat procurorul general al PÎCCJ, cu privire la posibile deficiențe în desfășurarea anchetei în dosarul «10 August», solicitând acestuia să dispună un control, prin procurori de la Serviciul de Îndrumare și Control din cadrul PÎCCJ, pentru a se lămuri aspectele privind competența materială a DIICOT în cauză, modul de preluare a cauzei de la SPM, precum și pentru a stabili dacă, la momentul reunirii dosarului, se mai efectuau investigații cu privire la infracțiunile contra siguranței naționale care atrăseseră competența DIICOT. Sesizarea a fost transmisă la cabinetul procurorului general al PÎCCJ în data de 31.01.2020 (vineri), fiind înregistrată la PÎCCJ în intervalul 03-07.02.2020. Procurorul general interimar nu s-a pronunțat asupra solicitării, predând-o noului procuror general, Scutea Gabriela, după numirea în funcție la data de 20.02.2020. Aceasta nu a dat curs solicitării PMTMB și nu a dispus niciun fel de verificare asupra modului în care era efectuată urmărirea penală în cauza «10 August».
3. Prin comparație, în dosarul PMTMB în care se efectua urmărirea penală cu privire la «filajul adjunctului procurorului general, a unui judecător și a doi jurnaliști», procurorul general Scutea Gabriela a dispus efectuarea unui control imediat după ce a aflat despre sesizarea din oficiu a procurorului militar (27.02.2020), solicitând totodată procurorului-șef DIICOT să declanșeze conflictul pozitiv de competență cu PMTMB. După efectuarea controlului, procurorul general al PÎCCJ, Scutea Gabriela, deși avea calitate de martor în cauză, și-a arogat calitatea de procuror ierarhic superior competent, a infirmat toată urmărirea penală, inventând un caz de nulitate absolută neprevăzut de Codul de Procedură Penală ori de vreo decizie a Curții Constituționale, a înlăturat toate probele administrate, inclusiv cele peste 90 de ore de înregistrări video, după care s-a abținut, invocându-și calitatea de martor în cauză.
4. Se poate observa modul diametral opus în care procurorul general Scutea Gabriela a abordat cele două cauze. Se ridică întrebarea dacă pasivitatea ieșită din comun manifestată de procurorul general în ceea ce privește dosarul «10 August» se află în relație cauzală cu «preluarea» de către DIICOT a dosarului privind «filajul adjunctului procurorului general, al unui judecător și al doi jurnaliști» și repartizarea acestuia procurorului Fleckhammer Robert, coleg de la Brașov al actualului procuror general al PÎCCJ și adjunct al procurorului șef de secție DIICOT, Stoica Doru.
5. Întrucât procurorul-șef al DIICOT, Hosu Georgiana, a fost și procuror de caz în dosarul «10 August», fiind astfel incompatibilă să efectueze controlul ierarhic cu privire la soluție și actele care au stat la baza ei, rezultă că atribuția respectivă revine procurorului general al PÎCCJ, Scutea Gabriela. Prin urmare, este exclus ca aceasta să nu fi fost informată imediat ce a fost dispusă soluția de clasare, încă din data de 26.06.2020. De altfel, Scutea Gabriela nu a invocat vreodată că nu ar fi fost informată asupra soluției dispuse.
6. Deși avea posibilitatea de verifica și infirma din oficiu ordonanța de clasare, dacă apreciază ca fiind nelegală sau netemeinică, inclusiv pe motiv că urmărirea penală este incompletă, Scutea Gabriela nu și-a exercitat atribuția legală de procuror ierarhic superior, dând dovadă de o pasivitate suspectă și total atipică personalității sale hiperactive și intruzive. Mai mult, indecizia exprimată și în comunicările publice de procurorul general, dublată de afirmațiile sale că, întrucât procurorul-șef al DIICOT, Hosu Georgiana, nu a efectuat acte esențiale de urmărire penală în cauză, acesteia îi revine atribuția de a se pronunța asupra plângerilor împotriva soluției de clasare sau de a infirma din oficiu ordonanța procurorului, induce suspiciunea că procurorul general al PÎCCJ nu vrea să își asume verificarea soluției.
7. Dacă, într-un final, procurorul general al PÎCCJ, va admite vreo plângere împotriva soluției, va persista suspiciunea că nu o va face din convingere, ci la ordinul politic al ministrului justiției, la rândul său constrâns de ampla reacție publică negativă. Indiferent dacă va fi sau nu confirmată implicarea politicului în decizia procurorului general, răul este deja făcut, deoarece la acest moment imaginea justiției este grav afectată de suspiciunea că urmărirea penală este controlată politic prin intermediul procurorului general și al celorlalți procurori numiți în funcții de conducere prin decizia factorilor politici.
8. Dezinformările grosolane, vehiculate recent în spațiul public, în sensul că procurorul general nu ar fi cunoscut soluția și că ar fi aflat despre aceasta prin intermediul mass-mediei, este o insultă la adresa inteligenței opiniei publice. Să ne amintim ceea ce declara Scutea Gabriela la adresa Laurei Codruța Kovesi cu ocazia susținerii interviului în fața ministrului justiției, cu referire la situația de la DNA-Serviciul Teritorial Ploiești: «Un serviciu teritorial DNA nu este cât un PJ din Ploiești sau București. Acolo sunt 5, maxim 7 oameni. Nu poți să nu știi că ceva derapează». Mergând pe logica actualului procuror general și ținând cont că dosarul «10 August» este, prin numărul enorm de persoane vătămate, prin funcțiile ocupate de persoanele cercetate și prin impactul public intern și internațional, cel mai important dosar aflat în prezent pe rolul unei unități a Ministerului Public, procurorul general Scutea Gabriela nu avea cum să «nu știe» cursul dosarului, mai ales că fusese avertizată prin solicitarea PMTMB de verificare a posibilelor «derapaje». Din moment ce a decis să nu dea curs solicitării Parchetului Militar, și ținând cont de întârzierea cu care a fost adusă la cunoștința publicului soluția de clasare, după demersurile unor jurnaliști, precum și de încercările procurorului general de a se eschiva de la îndeplinirea atribuțiilor sale legale, rezultă că procurorul general Scutea Gabriela a fost de acord cu modul în care a fost efectuată urmărirea penală, cu direcția în care s-a îndreptat ancheta și, implicit, cu soluția de clasare”.
