Alegeri prezidențiale Franța | O senzație înșelătoare de déjà vu: de ce finala Macron-Le Pen va fi diferită față de cea din 2017
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Afișul electoral al prezidențialelor franceze pentru data de 24 aprilie este identic cu cel din 2017, când Emmanuel Macron și Marine Le Pen se întâlneau pentru prima dată în finală, dar peisajul politic s-a schimbat profund, ceea ce înseamnă că acum, meciul va fi mult mai strâns, arată analizele Le Monde și BFMTV. Motivele: pe de o parte, Marine Le Pen a devenit o candidată mai acceptată, pe de altă parte, frontul republican menit să blocheze accesul extremiștilor la guvernare pare să se fi fisurat.
Cuprins:
Președintele în exercițiu Emmanuel Macron a câștigat prima rundă electorală de duminică, cu o diferență relativ confortabilă, ținând cont de veștile rele sugerate de sondajele din ultimele două săptămâni.
Creditat cu 27,84% din voturi, Macron și-a sporit scorul electoral față de primul tur al prezidențialelor de acum cinci ani. Macron a obținut cele mai bune rezultate în vestul Franței, punctând însă și în marile orașe ale țării.
Impresionant este însă rezultatul lui Le Pen, care a adunat 23,15%, potrivit ultimei numărători oficiale, cel mai bun scor înregistrat de extrema dreaptă în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța. Le Pen a adunat cele mai multe voturi din nord și din est, dar a obținut rezultate bune în întreaga Franță, cu excepția marilor orașe.
Alături de cei doi s-a situat doar stângistul radical Jean-Luc Melenchon, creditat cu 21,95%, mulțumită voturilor din marile orașe, din regiuni precum Occitania (sud) și din teritoriile de peste mări.
Extremistul Eric Zemmour a adunat doar 7% din voturi, în vreme ce candidații partidelor tradiționale franceze, socialiștii și conservatorii, au obținut doar 1,7%, respectiv 4,8%.
Ultimele analize arată că Macron are prima șansă pe 24 aprilie, dar diferența sa față de Le Pen este una redusă, ultimele sondaje arătând că președintele ar putea câștiga cu 51% sau cu 54%. Prin comparație, în turul II al alegerilor din 2017, Macron obținea 66%.
Tinerii au votat Melenchon, pensionarii - Macron, muncitorii - Le Pen
Un sondaj realizat de Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France și Le Parisien în cele trei zile care au precedat votul, și un sondaj Odoxa realizat în ziua votului, au oferit detalii suplimentare despre cine anume i-au votat pe cei trei.
Sondajul a arătat că tinerii l-au preferat pe Jean-Luc Mélenchon. Mai mult de 30% dintre persoanele sub 35 de ani au spus pentru Ipsos că vor să voteze pentru candidatul France Insoumise. Dar tinerii au votat și Le Pen.
În schimb, 41% dintre persoanele de peste 70 de ani au spus că intenționează să voteze pentru Emmanuel Macron, 13% pentru Marine Le Pen și doar 9% pentru Jean-Luc Mélenchon. Sondajul Odoxa precizează că 35,6% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat duminică pentru Mélenchon.
Pensionarii au votat-o pe Le Pen doar în proporție de 17%. Același lucru este valabil și pentru Jean-Luc Mélenchon: 11% dintre pensionari au declarat că l-ar alege pe liderul stângii radicale. În schimb, 38% dintre pensionari plănuiau să voteze pentru Emmanuel Macron.
În același timp, sondajele au arătat că muncitorii o preferă, fără mari surprize, pe Marine Le Pen. În jur de 35% dintre angajați și muncitori intenționau să voteze pentru candidata extremei drepte.
Francezii cu venituri mai mari l-au preferat pe Macron. În jur de 35% dintre gospodăriile cu venituri mai mari de 3.000 de euro pe lună își propuneau să voteze pentru președinte, înaintea turului I. În schimb, doar 14% dintre alegătorii care câștigă mai puțin de 1.250 de euro pe lună plănuiau să facă același lucru.
Oamenii cu venituri mai mici o preferă în schimb pe Marine Le Pen. În jur de 31% dintre cele mai sărace gospodării și-au manifestat susținerea pentru Le Pen, potrivit sondajului Ipsos. Aceștia l-au preferat în proporție de 28% pe Mélenchon.
Deloc surprinzătoare a fost și observația că municipalitățile rurale o preferă pe Marine Le Pen. În jur de 31,5% dintre locuitorii zonelor rurale și 32,8% dintre locuitorii orașelor mici au votat pentru lidera extremei-drepte, potrivit Odoxa.
În schimb, 32% dintre locuitorii zonelor metropolitane l-au preferat pe Emmanuel Macron. Aceeași alegere a fost făcută și în regiunea pariziană, unde președintele a obținut 29,2% din voturi.
Absenteismul a ajuns la 26% duminică, un prag ridicat, dar nu atât de ridicat pe cât se temeau analiștii ințial. Potrivit Odoxa, cele mai mare rate de abținere de la vot au fost înregistrate în rândul tinerilor - 33%, al francezilor cu venituri mici - 36% și al simpatizanților stângii - 26%.
Determinante în alegerea francezilor par să fi fost chestiunile interne precum costul de trai. În jur de 51% dintre alegători spun că modul în care Emmanuel Macron a gestionat creșterea prețului carburanților le-a influențat votul: 38% i-au determinat să voteze împotriva lui Emmanuel Macron, 13% i-au determinat să voteze pentru președinte.
Strategia lui Le Pen pentru turul II: un referendum anti-Macron
Unul dintre argumente analiștilor care spun că finala de pe 24 aprilie va fi diferită este acela că Marine Le Pen și-a schimbat profund imaginea.
„Ea și-a șlefuit într-adevăr imaginea personală, acum apare ca un lider mai puțin radical, face campanie în jurul «oamenilor adevărați» , în orașele mici”, explică pentru BFMTV politologul Jean-Yves Camus, specialist în extrema dreaptă.
Campania ei din 2017 a avut un aer foarte diferit. Le Pen propunea retragerea Franței din zona euro și din Uniunea Europeană, măsuri extreme și ușor de combătut. Între candidată și aliații săi - nepoata Marion Maréchal și consilierul Florian Philippot existau tensiuni puternice.
Pentru a reuși o transformare - și o detoxificare - Le Pen și-a axat întreaga campanie, de data aceasta, pe puterea de cumpărare, cea mai mare îngrijorare a francezilor, așa cum au arătat sondajele. Ea a mizat mai puțin pe alte teme preferate - securitatea și migrația, euroscepticismul. Admirația pentru Vladimir Putin a fost în mare parte evitată.
Dar toate acestea au rămas în program. Le Pen nu mai cere ieșirea Franței din UE, dar propune măsuri care echivalează cu un Frexit și dorește retragerea Franței din comandamentul NATO, lucruri care îi îngrijorează pe aliați. Programul electoral are măsuri împotriva migrației și a migranților. Iar declarațiile sale din campanie au sugerat că privește în continuare cu speranță spre o relație bună cu Rusia și că găsește suficiente argumente pentru războiul lui Putin.
Așa cum au observat mai mulți analiști, Le Pen, totuși, reprezentanta unui partid asociat cu antisemitismul și xenofobia, a fost ajutată și de candidatura lui Éric Zemmour. Fiind mai radical în formă și conținut, el a schimbat în mod pozitiv imaginea candidatei RN. „A fost un fel de paratrăsnet cu scandalurile și provocările sale”, a declarat Philippe Oliveier, un consilier politic al lui Marine Le Pen.
În primul tur din 2017, Marine Le Pen a obținut 21,30% din voturi, iar în turul al doilea 33,90%, o creștere relativ mică, ceea ce arată că nu a reușit să își extindă baza electorală. În acest an, situația este diferită, în special în contextul candidaturii lui Éric Zemmour, care a obținut în jur de 7% din voturi.
O mare parte dintre alegătorii săi din primul tur se vor îndrepta către Marine Le Pen. Potrivit sondajului Elabe pentru BFMTV și L'Express, 86% dintre votanții săi ar urma să se o aleagă pe Le Pen în turul al doilea.
De asemenea, este posibil ca o parte dintre susținătorii lui Valérie Pécresse, care a făcut campanie pe teme de securitate, să se orienteze spre Le Pen. Potrivit sondajului Elabe, 40% dintre ei sunt tentați de această opțiune, față de 44% care ar merge pentru Emmanuel Macron și 16% care ar prefera să se abțină.
Și chiar o parte dintre susținătorii lui Jean-Luc Mélenchon ar putea merge către Le Pen. Sondajul Elabe a arătat că 34% dintre alegătorii săi ar putea să aleagă extrema dreaptă în turul al doilea, în vreme ce 35% l-ar prefera pe Macron, iar 31% s-ar abține.
Pentru RN, strategia cea mai bună pentru turul II este crearea unei coaliții a Franței furioase împotriva lui Macron, scrie Le Monde.
Duminică seară, Le Pen i-a chemat pe „toți cei care nu l-au votat” pe Macron să i se alăture. Ea s-a prezentat drept singura alternativă la președintele „liberal”, acuzat că este deconectat de popor și de problemele acestuia, precum puterea de cumpărare.
Pentru lepeniști, cei 72% dintre francezi care nu l-au ales pe șeful statului au votat, de fapt, împotriva lui.
Multe vor depinde și de cum va decurge campania. În 2017, dezbaterea televizată dintre cele două tururi a fost un dezastru pentru Le Pen. Ea a părut nervoasă, uneori agresivă și a dat semne că nu se descurcă pe mai multe subiecte, inclusiv cele economice.
Lucrurile s-ar putea schimba acum, la dezbaterea care va avea loc pe 20 aprilie, cu patru zile înaintea turului II. „Orice ar spune, orice ar face, ea a fost atât de slabă acum cinci ani încât va ieși învingătoare de data aceasta”, a declarat un membru al campaniei lui Macron pentru BFMTV.
Sarcina dificilă a lui Macron: reactivarea frontului republican
Spre deosebire de 2017, Emmanuel Macron va întâmpina dificultăți în lărgirea bazinului electoral și în reactivarea frontului republican anti-extremist, așa cum au spus în mod repetat mulți analiști francezi.
Președintele a primit în primul tur voturile bazei sale electorale, iar adunarea altor voturi se va dovedi ceva mai dificilă.
Desigur, mulți candidați care au pierdut în primul tur au făcut apel la un vot pentru Emmanuel Macron, cum ar fi conservatoare Valérie Pécresse. Dar sfaturile nu sunt tot timpul urmate. Colegul lui Pecresse, deputatul Eric Ciotti, a anunțat spre exemplu că nu-l va susține pe președinte.
Alți candidați au cerut și ei rapid un vot pro-Macron și împotriva extremei-drepte: ecologistul Yannick Jadot, socialista Anne Hidalgo, comunistul Fabien Roussel. Dar aceștia sunt candidați mici, care au obținut mai puțin de 5% din voturi.
Iar în vreme ce Melenchon a cerut alegătorilor săi să nu ofere nici măcar un vot lui Le Pen, el nu i-a îndemnat să voteze pentru Macron.
Această decizie nu îl ajută neapărat pe președinte, în tentativa sa de reactivare a frontului republican. Prin urmare, el trebuie să facă apel la voturile stângii. De aici și discursul său de duminică seara, în care a anunțat că „întinde mâna tuturor celor care vor să lucreze pentru Franța” și le mulțumește celor care vor să blocheze extrema dreaptă.
Nu va fi simplu. Macron a folosit deja această strategie acum cinci ani, în primul său duel cu Le Pen. O parte a stângii, în special cea care îl susține pe Melenchon, a ajuns să îi ironizeze pe „castori”, numele oferit alegătorilor care pun umărul la un „baraj” împotriva extremismului.
Analiști și apropiați ai lui Macron admit dificultățile. „Va fi un duel dificil pentru că nu va exista un front republican”, a spus un consilier al lui Macron înainte de primul tur. „Frontul republican era deja în dificultate în 2017, dar acum este în moarte clinică”, a declarat și Bernard Sananès, șeful institutului de sondaje Elabe, la BFMTV.
În rândul aliaților lui Le Pen există acum convingerea că viitorul președinte va fi candidatul care va stârni cea mai redusă opoziție. În prezent, în jur de 19% dintre francezi vor să voteze împotriva lui Macron, în vreme ce 18% vor să o blocheze pe Le Pen.
În cele două săptămâni de campanie, președintele va avea timp pentru a-și ținti atacurile la adresa liderei extremei drepte, atacuri pe tema promisiunilor economice considerate „nerealiste” în tabăra lui Macron, dar și pe tema relației cu Putin.
Pe de altă parte, Macron, care a refuzat orice dezbatere cu concurenții săi înainte de primul tur, va trebui să își justifice bilanțul. Strategii săi de campanie spun că sunt conștienți de dificultatea exercițiului, scrie BFMTV.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
