Alegeri prezidențiale Franța | Macron și Le Pen intră în finala de pe 24 aprilie, arată rezultatele parțiale. Cum se împart voturile și cine este favorit în turul II
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primii favoriți ai alegerilor prezidențiale din Franța, Emmanuel Macron și Marine Le Pen, și-au confirmat statutul duminică, în primul tur de scrutin, și au intrat în faza finală a luptei, care se va disputa peste două săptămâni, pe 24 aprilie, scrie Le Monde. Macron este creditat cu 27,84%, iar Le Pen cu 23,15%, o diferență mai mică decât cea estimată de institutele de sondare a opiniei. De ei s-a apropiat doar stângistul radical Jean-Luc Mélenchon (21,95%), în vreme ce candidații socialiștilor și conservatorilor, cele două partide care odinioară dominau scena politică franceză, au înregistrat scoruri foarte slabe.
Cuprins:
Rezultatele parțiale ale primului tur al prezidențialelor franceze arătau duminică seară că Emmanuel Macron și Marine Le Pen s-au calificat în runda finală, care va avea loc pe 24 aprilie.
Suporterii lui Jean-Luc Melenchon, omul situat pe locul trei, mai sperau încă și ca acesta să o devanseze pe Le Pen pe ultima sută de metri a numărătorii, ținând cont că estimările institutelor de sondare arătau o diferență foarte mică între ei.
Puțini se așteptau la un alt rezultat. De la ultimul lor duel, în 2017, șeful statului și candidata extremei drepte (Adunarea Națională - RN) au tot încercat să confirme clivajul stabilit atunci între progresiști și naționaliști, spulberând vechea alternanță tradițională dreapta-stânga.
Iar vechea alternanță a fost într-adevăr spulberată.
Analiștii au explicat că votul util a fost cel responsabil pentru scorurile mari ale primilor clasați - Macron, Le Pen și Melenchon - și pentru dezastrul cu care s-au confruntat ceilalți candidați, inclusiv reprezentanții conservatorilor și socialiștilor, vechile partide tradiționale ale Franței.
Cu 27,84% din voturi, potrivit numărătorii parțiale, președintele a înregistrat un scor în creștere față de acum cinci ani. De asemenea, și rivala sa, deputata din Pas-de-Calais, a progresat, obținând peste 23,15% din voturi. Este vorba despre un nou record pentru extrema dreaptă, după cel din 2017 (21,6%).
„Când extrema dreaptă, în toate formele sale, reprezintă atât de mult în țară, nu putem considera că lucrurile merg bine”, a admis Macron duminică seară.
De notat că primul tur de scrutin a avut loc pe fondul celui mai pronunțat absenteism din ultimii 20 de ani - în jur de 26%, potrivit estimărilor.
Inclusiv din acest motiv, Le Pen este mai aproape decât oricând de o victorie în turul II, chiar dacă, teoretic, Macron rămâne primul favorit.
Un bazin electoral limitat pentru Macron
Există câteva argumente pentru care analiștii consideră că extrema-dreaptă se află mai aproape ca niciodată de o victorie în turul II.
Le Pen se bucură de o dinamică pozitivă în campanie, sondajele arătând că ea se află în creștere de aproape o lună. Pe 5 martie, ea era creditată cu 14,5% din intențiile de vot în barometrul Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde. În același sondaj, Emmanuel Macron avea 30,5% din intențiile de vot.
Apoi, scrie Le Monde, analiza posibilelor transferuri de voturi ar putea da fiori susținătorilor lui Macron. Aceștia se tem, spre exemplu, că o mare parte din electoratul lui Jean-Luc Mélenchon, cel clasat pe locul trei, se va abține peste două săptămâni. Sondajele au sugerat deja acest lucru.
Aliații lui Melenchon au avertizat că deputatul nu intenționează să cheme clar la un vot pentru Emmanuel Macron în turul II. Așa a și făcut, în discursul de duminică seară. Și totuși, între „două rele”, el și-a îndemnat totuși alegătorii să nu facă „greșeli ireparabile”. „Nu trebuie să-i dăm niciun vot doamnei Le Pen”, a repetat el de trei ori.
Ca în 2017, când a ratat la limită calificarea în turul doi (cu 19,58%), Melenchon a anunțat că vrea să își consulte baza electorală cu privire la atitudinea ce ar putea fi adoptată pe 24 aprilie - vot pentru Macron sau abținere.
Președintele mai are o problemă: prăbușirea dreptei conservatoare, care nu îi mai oferă un bazin electoral la fel de mare ca acum cinci ani.
Într-adevăr, candidata Republicanilor (LR), Valérie Pécresse, a terminat pe locul cinci în acest prim tur, cu 4,7% din voturi. Un dezastru, prin comparație cu scorul obținut de François Fillon în 2017 (20,01%). Prăbușirea dreptei gaulliste este în mare parte rezultatul presiunii exercitate chiar de președinte, în timpul primului mandat.
După ce a distrus total sau parțial stânga social-democrată în 2017, Macron a înclinat constant spre cealaltă parte a spectrului, pentru a împiedica apariția unui adversar credibil.
Conservatorii au vorbit pe mai multe voci, în privința turului II. Valérie Pécresse a dat asigurări că va vota pentru Emmanuel Macron, cerându-le alegătorilor săi să „cântărească consecințele potențial dezastruoase” ale unei victorii a lui Marine Le Pen.
Alți lideri ai dreptei au urmat exemplul. Dar deputatul din Alpes-Maritimes, Eric Ciotti, a declarat că nu va da nicio indicație alegătorilor și că el personal votează „împotriva” lui Emmanuel Macron.
Partidul Socialist, aproape de dispariție
Conservatorii nu sunt singurii pierzători ai zilei. Atât ei, cât și Partidul Socialist (PS) au considerat că succesul înregistrat la alegerile municipale din 2020, apoi la cele regionale și departamentale din 2021, a arătat posibilitatea unei reveniri la nivel național.
Nu a fost cazul. Partidul Socialist, cu Anne Hidalgo la 1,8%, își confirmă practic dispariția constatată în 2017 (când a obținut 6,36% prin Benoît Hamon).
Primărița Parisului s-a clasat chiar în urma candidatului comunist, Fabien Roussel (2,4%).
La rândul său, ecologistul Yannick Jadot (4,5%) nu a reușit să confirme rezultatul bun obținut la alegerile europene din 2019, când s-a clasat pe locul trei.
Afectat de aceeași dinamică a votului util în favoarea lui Jean-Luc Mélenchon, candidatul ecologist nu a reușit nici măcar să bată recordul stabilit de predecesorul său ecologist, Noël Mamère, în 2002 (5,25%).
La fel ca Anne Hidalgo și Fabien Roussel, eurodeputatul a cerut un vot împotriva lui Marine Le Pen, formulând însă în același timp mai multe critici pentru Emmanuel Macron.
Zemmour cheamă la vot pentru Le Pen
În acest nou episod al reconstruirii peisajului politic, Valérie Pécresse și-a văzut o parte din voturi absorbite de Marine Le Pen, dar și de un nou jucător: Eric Zemmour.
Cu 7% din voturi, Zemmour nu a reușit să o învingă pe Le Pen în lupta pentru voturile Franței furioase.
Fostul editorialist de la CNews și Figaro îi oferă totuși lui Le Pen o rezervă de voturi mai substanțială decât cea oferită de Nicolas Dupont-Aignan în 2017 (suveranistul era atunci la 4,7%).
În ciuda „dezacordurilor”, el și-a chemat alegătorii în mod clar să voteze pentru candidata RN.
Interesant este că chiar Zemmour, prin radicalismul său, a alimentat ideea că Le Pen ar fi mai consensuală și mai moderată.
Le Pen și Macron
În această campanie, Le Pen a încercat să se prezinte ca o femeie apropiată de oameni, preocupată de problemele lor stringente. Iar aceste probleme stringente au fost, potrivit sondajelor din campanie, puterea de cumpărare, imigrația, sistemul de sănătate și pensiile, potrivit sondajelor.
A fost mai puțin radicală, camuflând un program care vizează în continuare măsuri împotriva imigrației, împotriva migranților aflați deja în Franța și pentru deconstrucția Uniunii Europene.
Preocupată de probleme interne în timp ce Macron era ocupat cu diplomația externă, Le Pen s-a străduit să îi imprime șefului statului eticheta de „președinte al bogaților”.
Cât despre Emmanuel Macron, acesta a jucat în principal pe continuitate. Mai mult decât poziționarea sa politică și care se vrea pragmatică, șeful statului și-a vândut capacitatea de a face față crizelor, observă Le Monde.
Potrivit sondajelor, majoritatea susținătorilor săi îl votează mai mult pentru încrederea personală pe care o inspiră decât pentru ideile sale. Este un argument pe care Macron nu va ezita să mizeze în timpul campaniei dintre cele două tururi, într-un moment în care miza principală este blocarea extremei drepte.
Intrat târziu în campanie, evitând dezbaterile cu ceilalți candidați, lucru pentru care a fost criticat, Macron are acum posibilitatea să lupte împotriva contracandidatului său preferat, doar că, spun analiștii, meciul va fi mai dificil decât în 2017.
20:1010-04-2022Diferențe față de primul tur de scrutin din 2017
Primii trei candidați la prezidențiale au înregistrat rezultate mai bune în 2022 decât acum cinci ani. De asemenea, Macron se bucură de o diferență mai mare față de Le Pen, decât în 2017.
O diferență majoră este cea a scorurilor candidatului conservator. În 2017, Francois Fillon obținea 20%, în vreme ce azi, PEcresse a adunat ceva mai puțin de 5%.
22:0510-04-2022Eric Zemmour cere alegătorilor să voteze pentru Le Pen în turul II
Candidatul extremist Eric Zemmour a obținut un scor dezamăgitor, ținând cont de speranțele cu care intrase în cursă și de cifrele sugerate de primele sondaje de opinie.
El și-a asumat înfrângerea, dar a subliniat că rezultatul este totuși unul bun, ținând cont de faptul că mișcarea lansată de el - Recucerirea - este una tânără.
Zemmour, care a obținut în jur de 7%, a anunțat că o sprijină pe Le Pen în turul al doilea, de pe 24 aprilie.
22:0010-04-2022Marine Le Pen promite că va fi președinta tuturor francezilor
La câteva minute după anunțarea rezultatelor din primul tur, Marine Le Pen s-a adresat militanților săi la Paris.
„Poporul francez a vorbit și sunt onorată să fiu calificată pentru a mă confrunta cu președintele”, a început ea.
„Văd speranță în acest lucru, speranța că forțele pentru redresarea țării se vor ridica. Pe 24 aprilie va fi o alegere fundamentală între două viziuni opuse privind țara: fie divizarea și dezordinea, fie reunirea francezilor în jurul justiției sociale garantate de un cadru fratern”, a continuat ea.
„Ceea ce se va juca pe 24 aprilie este o alegere în privința societății și chiar a civilizației", a spus ea, promițând că va fi „președintele tuturor francezilor”, dacă va fi aleasă.
„De votul dumneavoastră depinde locul pe care vrem să îl acordăm oamenilor în societatea noastră, în fața puterii banilor”, a continuat Le Pen. „De votul dumneavoastră depind deciziile politice din următorii cinci ani, dar care vor angaja Franța pentru următorii cincizeci de ani”, a mai spus ea.
21:4510-04-2022Melenchon: Niciun singur vot nu ar trebui să meargă spre Le Pen
Candidatul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a spus în mod repetat duminică seară că niciun vot nu ar trebui să meargă spre Le Pen în turul II.
Melenchon a adunat peste 20% din voturi în primul tur, cel mai bun rezultat al său de până acum.
Ca ceilalți candidați ai stângii, Melenchon a avut multe critici la adresa actualului președinte Emmanuel Macron, dar a insistat că alegătorii nu trebuie să facă un gest necugetat (votând pentru extrema dreaptă).
Nu a existat nici o susțere explicită pentru Macron, Melenchon evitând să își îndemne susținătorii să voteze pentru acesta.
Melenchon a mai spus că susținătorii săi vor fi chemați să decidă instrucțiunile de vot ale mișcării (abținere sau vot pentru Emmanuel Macron, ca în 2017).
21:2510-04-2022Comuniștii, socialiștii și ecologiștii cer un vot împotriva lui Le Pen în turul II
Candidatul Partidului Comunist, Fabien Roussel, l-a criticat pe Macron, dar a semnalat că va vota pentru președinte în turul II. „Voi alege responsabilitatea (…), nu voi permite niciodată ca un proiect rasist și xenofob să fie pus în aplicare”, a spus el, cu referire la Marine Le Pen.
„Fac apel la învingerea extremei drepte, folosind singurul buletin pe care îl vom avea la dispoziție”, a spus el.
Yannick Jadot, candidatul ecologist, a avut un mesaj asemănător. „Fac apel la blocarea extremei drepte prin votarea lui Emmanuel Macron pe 24 aprilie. Să nu lăsăm pe nimeni să minimalizeze amenințarea fundamentală reprezentată de extrema dreaptă ," a spus el.
Și Anne Hidalgo a cerut un vot împotriva extremei drepte în turul al doilea.
21:2010-04-2022Noile estimări nu schimbă foarte mult situația
Ultimele estimări ale Ipsos îl creditează pe Macron cu 28,5%, iar pe Le Pen cu 23,6%. Cifrele s-ar putea schimba ușor, pe măsură ce mai multe voturi sunt numărate, dar analiștii francezi au observat că modificările nu sunt niciodată majore.
21:1510-04-2022Valerie Pecresse anunță că va vota cu Macron în turul II
Candidata conservatorilor l-a criticat pe Macron, dar a afirmat că va vota pentru el în turul II, pentru a evita venirea la putere a lui Marine Le Pen.
21:0010-04-2022Macron și Le Pen în turul II
Emmanuel Macron (28,1%) și Marine Le Pen (23,3%) sunt calificați în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit unei estimări Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France 24-RFI-MCD, Public Sénat-LCP Assemblée nationale și Le Parisien-Aujourd'hui en France, scrie Le Monde.
Jean-Luc Mélenchon s-a clasat pe locul al treilea cu 20,1% din voturi, cel mai bun rezultat al său la prezidențiale.
Cu 7,2% din voturi, Eric Zemmour, candidatul extremist, o devansează pe Valérie Pécresse, care obține 5%. Rezultatul lui Pecresse reprezintă o lovitură pentru Republicanii, vechiul partid gaullist.
Anne Hidalgo, candidata socialiștilor, a obținut doar 2,1%, încă o dovadă a erodării substanțiale a vechiului partid de la stânga politicii franceze.
Candidatul ecologist Yannick Jadot a obținut 4,4%, iar Fabien Roussel, reprezentantul Partidului Comunist, 2,7%.
20:3010-04-2022Primele estimări, imediat după închiderea urnelor
Urnele se închid în Franța la ora locală 20.00 (21.00 ora României), iar imediat vor fi date publicității primele estimări ale rezultatelor, scrie Le Monde.
Aceste estimări sunt făcute de institutele de sondare a opiniei, dar nu pe baza unor exit-poll-uri, ci pe baza numărătorii care a început la ora locală 19.00, când multe din secțiile de votare din țară s-au închis.
Astfel, la ora 20.00 (21.00 ora României), când ultimele secții se închid - cele din marile orașe - vom avea deja primele estimări.
18:2510-04-2022Absenteismul, aproape de un nivel record
Absenteismul la închiderea urnelor pentru primul tur al alegerilor prezidențiale este estimat la 26,5%, potrivit unei proiecții realizate de Elabe și L'Express pentru BFMTV. Cifra este mai mare decât în primul tur din 2017: atunci, absenteismul a fost de 22,23%. De fapt, vorbim despre un nivel nemaiîntâlnit din 2002, când absenteismul a fost de 28,40%.
18:0510-04-2022Prezența vot la ora 17.00, în scădere față de precedentul scrutin
Prezența la vot era de 65% la ora 17.00, în primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit Ministerului de Interne. O cifră în scădere cu aproape 5 puncte procentuale față de 2017 și nemaiîntâlnită de la alegerile prezidențiale din 2002, când rata de participare la aceeași oră era de 58,45%.
În primul tur al ultimelor alegeri prezidențiale (din 2017), prezența la vot la ora 17.00 era de 69,42%, față de 70,59% în 2012.
Capitala se remarcă în mod special cu un absenteism semnificativ. Prezența la vot azi era de 52,17% la ora 17.00 în Paris, în scădere cu 12 puncte procentuale față de 2017.
16:0010-04-2022Prezență redusă la vot și în teritoriile de peste mări
În teritoriile de peste mări, prezența la vot la ora 17.00 era în scădere față de cea înregistrată la aceeași oră în primul tur din 2017.
În Polinezia Franceză, spre exemplu, prezența la vot era de 23,78% la ora 17.00. Prezența la vot era de 43,97% în 2017, la aceeași oră.
În Noua Caledonie, prezența la vot era de 33,04% cu două ore înainte de închiderea urnelor, față de 41,80% cu cinci ani înainte. În Wallis și Futuna, prezența era de 44,92%, față de 49,15% în 2017.
14:5510-04-2022De ce se teme Casa Albă
Casa Albă a început să se teamă că Vladimir Putin ar putea obține în curând cea mai mare victorie a sa de la invazia Rusiei în Ucraina, dar nu pe front, ci în alegerile prezidențiale din Franța.
În rândul administrației lui Joe Biden există o îngrijorare tot mai mare cu privire la sondajele strânse din alegerile prezidențiale din Franța, care arată o diferență minusculă între actualul președinte Emmanuel Macron și contracandidata de extremă dreapta Marine Le Pen.
O victorie a lui Marine Le Pen în alegerile prezidențiale din Franța ar putea destabiliza coaliția occidentală împotriva Moscovei, subminând rolul Franței ca putere majoră europeană și generând îndoieli printre alți membri ai NATO cu privire la rămânerea în alianță, se tem oficialii de la Washington, citați de publicația Politico.
Mai multe despre posibilele efecte ale unei victorii a lui Le Pen.
13:2510-04-2022O campanie de proastă calitate
Sondajele au estimat dinainte de deschiderea urnelor o prezență scăzută la vot.
Un sondaj realizat la începutul lunii aprilie de Institut français d’opinion publique (Ifop) a constatat că 80% dintre francezi au considerat că au asistat la o campanie „de proastă calitate”. Alegătorii s-au plâns de „lipsa de noi idei sau viziuni politice” și au reclamat „puținele soluții adaptate problemelor lor, după doi ani de pandemie de COVID, invazia Rusiei în Ucraina și creșterea costului vieții”.
Potrivit sociologilor, a existat mai puțin interes pentru campanie prezidențială decât la ultimele alegeri prezidențiale, de acum cinci ani. Au fost mai puține mitinguri, iar votanții s-au plâns că nu a existat o dezbatere TV directă între toți candidații.
Unii analiști compară alegerile de azi cu situația din 2002, când veteranul extremei-drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, a provocat o undă de şoc în lume când a intrat în turul doi al prezidenţialelor, în care a fost învins însă de Jacques Chirac.
„La fel ca și astăzi, în 2002 a existat un sentiment profund de campanie care nu a funcționat, care, la rândul său, a creat o tentație către un vot de protest”, a declarat François Miquet-Marty, șeful insitutului de sondaj Viavoice, citat de The Guardian.
Cum se explică absenteismul din primul tur al alegerilor prezidențiale.
13:0010-04-2022Prezența la vot, cu trei puncte procentuale mai mică decât în 2017
Prezența la vot la ora locală 12.00 (13.00 ora României) era de 25,48% în Franța metropolitană, potrivit cifrelor publicate de Ministerul de Interne și citat de BFMTV.
Se înregistrează astfel o scădere de trei puncte procentuale față de primul tur al prezidențialelor din 2017, când participarea era de 28,54%, la aceeași oră.
Prezența la vot la ora 12.00 în primul tur al ultimelor alegeri
12:0010-04-2022Cine sunt cei 12 candidați din primul tur
Doi candidați dintre cei 12 care intră azi în luptă în primul tur al prezidențialelor din Franța vor ajunge în turul secund, pe 24 aprilie. Emmanuel Macron și Marine Le Pen au prima șansă, dar Jean-Luc Mélenchon speră și el să depășească așteptările pentru a produce o mare surpriză.
Actualul şef al statului, Emmanuel Macron, creditat cu 26% din voturi, speră la un al doilea mandat. Cel mai mare rival este candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen, creditată cu 23%. Dar populistul de stânga Jean-Luc Melenchon se află și el la un scor bun în sondaje - în jur de 17% - și speră de asemenea să ajungă în turul doi al alegerilor, din 24 aprilie.
În total, 12 candidaţi se prezintă în primul tur de scrutin, iar cei mai mulți nu au nicio șansă de a accede în turul al doilea. Printre aceștia se află extremiști, conservatori, suveraniști, comuniști și ecologiști.
Mai multe detalii despre cine sunt cei 12 candidați din primul tur.
11:0010-04-2022Rusia merge pe mâna lui Le Pen
Rusia transmite un mesaj Franței, în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, prin agenția de presă de stat Ria Novosti, care notează că Moscova speră într-o schimbare de regim la Paris.
„Franța rămâne importantă pentru Rusia, chiar și în contextul conflictului cu Vestul, pentru că a rămas singurul stat din Occident care are propria agendă și încearcă să-și apere interesul național”, scrie Ria.
Deși speră într-o victorie a lui Marine Le Pen, agenția de știri nu e optimistă și spune spune că lidera extremistă are șansa a doua.
Mai multe detalii despre poziția agenției de presă a Kremlinului cu privire la alegerile din Franța.
10:0210-04-2022Când se închid urnele, când așteptăm primele exit-poll-uri
Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţă la ora locală 08:00 (09.00, ora României) în Franţa metropolitană pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Aproximativ 48,7 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru a decide între cei 12 candidaţi, între care preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen, care sunt favoriţi în sondaje, relatează AFP, citată de Agerpres.
Cetăţenii francezi înscrişi în registrele consulatelor străine (aproximativ 1,8 milioane) pot vota acolo sau la ambasade.
Una dintre cheile acestei zile ar putea fi nivelul de abţinere, care în ultima parte a campaniei se aştepta să fie foarte ridicat, o tendinţă care pare să se confirme în Polinezia Franceză, unde după patru ore de vot, prezenţa la urne era de doar 12,34%, faţă de 22,24% la aceeaşi oră la alegerile din 2017, scrie EFE.
În Franţa, publicarea oricăror rezultate, parţiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secţii de votare, la ora locală 20.00 (21.00 ora României) şi abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne.
09:5010-04-2022Care este miza alegerilor
Francezii merg la urne azi, în primul tur de scrutin, și peste două săptămâni, pe 24 aprilie, în a doua rundă, pentru a-și alege președintele, omul care deține cea mai puternică funcție în stat și care are un control considerabil asupra politicii interne și externe.
De la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, războiul a dominat știrile din Franța și a umbrit în mare măsură campania electorală. În ultimele săptămâni, conflictul a căzut însă în topul preocupărilor cetățenilor fracezi, preocupați acum mai degrabă de alte chestiuni precum prețurile la carburanți și inflația în general.
Dacă inițial părea că Macron va defila relaxat spre al doilea mandat, ultimele săptămâni au adus o schimbare de situație. Președintele a fost criticat pentru că și-a folosit statutul de lider și de diplomat-șef al Europei în încercarea de a beneficia de avantajul de imagine și pentru a evita o confruntare cu adversarii săi.
Cursa a devenit foarte strânsă, odată cu creșterea în sondaje a principalei sale contracandidate, Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (fostul Front Național) cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia. O victorie a lui Le Pen ar avea prin urmare implicații la nivel global.
Franța, o țară cu o populație de peste 67 de milioane de locuitori, este a șaptea economie a lumii, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. Este stat fondator al Uniunii Europene și un membru-cheie care influențează politica acesteia.
Următorul președinte al Franței va avea sarcina dificilă de a gestiona invazia Rusiei în Ucraina, și toate efectele ei, dar și redresarea economică și problemele ridicate de creșterea prețurilor la energie, alimente și nu numai.
Forțele de dreapta au câștigat ultimele scrutine din Hexagon, iar stânga nu se simte prea bine. În același timp însă, sondajele de opinie arată că alegătorii francezi sunt acum preocupați în primul rând de costul tot mai mare al vieții.
Următorul președinte va trebui să jongleze cu aceste preocupări, dar și cu alte probleme valabile pe termen lung, cum ar fi tranziția energetică, sustenabilitatea modelului generos de asistență socială, temerile legate de imigrație și conflictul cultural pe tema Islamului.
Dezamăgirea generală a francezilor față de politică a devenit o sursă majoră de îngrijorare. Există temeri că la acest scrutin s-ar putea înregistra cea mai scăzută prezență la vot din ultimele decenii.
09:3010-04-2022Care sunt puterile președinției franceze
Președinții francezi dispun de o putere semnificativă, mai mare decât cea a altor lideri occidentali și se lovesc de puține constrângeri care le limitează prerogativele.
Spre deosebire de prim-miniștrii britanici sau de cancelarii germani, spre exemplu, aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de către popor pentru mandate de cinci ani.
Important: la scurt timp după aceste alegeri, francezii merg iarăși la urne pentru a vota pentru parlamentarii din Adunarea Națională, camera inferioară a legislativului, unde mandatele durează, de asemenea, cinci ani.
Faptul că aceste două alegeri au loc în același ciclu de cinci ani crește puternic probabilitatea ca Franța să voteze parlamentari care îl susțin pe președintele nou ales, ceea ce înseamnă că șeful statului se poate baza pe o majoritate loială pentru impunerea politicii.
Premierul Franței joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca și Parlamentul. Însă președintele, care îl numește pe prim-ministru, este cel care stabilește o mare parte din agenda țării.
09:0010-04-2022Candidați la alegerile prezidentiale din Franța 2022
Există 12 candidați oficiali, dar sondajele de opinie sugerează că doar câțiva au șanse de a câștiga, în special actualul președinte Emmanuel Macron, principala sa rivală Marine Le Pen și, într-o măsură ceva mai mică, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon.
Primul favorit rămâne Macron, în vârstă de 44 de ani, fost bancher de investiții care a fost ales președinte în 2017. Acum cinci ani, el a candidat cu o puternică platformă pro-business, beneficiind de erodarea principalelor partide politice ale țării.
În primul mandat a revizuit codul muncii, a eliminat un impozit pe avere și a reformat compania națională de căi ferate. Dar agenda sa reformistă a fost temperată de grevele masive declanșate de planurile pentru reforma pensiilor, precum și de protestele prelungite ale Vestelor Galbene sau de pandemia de coronavirus.
Războiul din Ucraina l-a propulsat în fruntea sondajelor, dar avansul său s-a diminuat recent în mod dramatic.
Principala contracandidată este Marine Le Pen, 53 de ani, eterna lideră a dreptei extreme, care candidează pentru a treia oară și care a pierdut în 2017 în fața lui Macron.
Ea conduce Adunarea Națională, un partid cunoscut pentru antisemitism, nostalgie nazistă și intoleranță față de imigranți, pe care a încercat să îl modernizeze, să îl igienizeze și să îl transforme într-o grupare credibilă pentru o eventuală guvernare.
Le Pen s-a confruntat cu critici legate de simpatia sa pentru președintele Vladimir Putin. Dar cel puțin deocamdată, alegătorii săi sunt mai puțin preocupați de acest lucru și mai interesați de inflație și de creșterea prețului la energie, probleme care se potrivesc foarte bine cu platforma ei protecționistă.
Mai mulți candidați se luptă pentru locul al treilea, dar dintre ei se desprinde candidatul stângii radicale, și el un vechi actor al primului tur al prezidențialelor franceze.
Jean-Luc Melenchon, ajuns la 70 de ani, este liderul partidului Franţa Nesupusă și candidatul de stânga cel mai bine poziționat pentru a ajunge în turul doi. Veteran al politicii și un bun orator, el a promis să investească în energia verde, să reducă vârsta legală de pensionare, să crească salariul minim lunar și să redistribuie bogăția prin impozitarea celor bogați.
De asemenea, el și-a propus să revizuiască radical Constituția Franței pentru a reduce puterile prezidențiale.
Valerie Pecresse, în vârstă de 54 de ani, este șefa regiunii Ile-de-France, un important bastion economic care include Parisul.
Ea este candidata grupării Republicanii, principalul partid conservator francez. Mai multe dintre propunerile ei economice, printre care creșterea vârstei legale de pensionare la 65 de ani, sunt similare cu cele ale lui Macron. Dar Pecresse a avut poziții mai dure în privința imigrației și criminalității.
Eric Zemmour, în vârstă de 63 de ani, este un scriitor, publicist și vedetă de televiziune de extremă dreapta, o prezență constantă în presa franceză de ani de zile, care a intrat cu mari speranțe în campania electorală, numai pentru a fi dezamăgit pe parcurs de scorurile din sondaje
Este un naționalist care evocă imagini ale unei Franțe în declin, din cauza imigrației și a islamului. El a fost condamnat de mai multe ori pentru defăimare sau pentru discurs al urii pe criterii rasiale și religioase.
Ceilalți candidați sunt cotați cu șanse infime. Printre ei se numără Anne Hidalgo, primărița Parisului și candidata Partidului Socialist, aflat în criză profundă, și Yannick Jadot, candidatul Verzilor, care a avut dificultăți în a convinge alegătorii, în ciuda sprijinului tot mai mare pentru cauzele de mediu.
08:3010-04-2022Sondaje înainte de alegerile din Franța 2022
Popularitatea lui Macron a scăzut în ultimele săptămâni, după o creștere apărută pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina.
În același timp, sprijinul pentru Le Pen a crescut rapid. Acest lucru a fost atribuit în mare parte unei coalizări a votului de dreapta, în detrimentul lui Eric Zemmour.
Până la jumătatea lunii februarie, sondajele de opinie îi arătau pe Zemmour și pe Le Pen la egalitate, cu aproximativ 15% din voturi fiecare. De atunci, sprijinul pentru Le Pen a crescut cu 5 sau 6 puncte procentuale, ajungând la peste 20%, în timp ce sprijinul pentru Zemmour a scăzut cu o marjă egală.
Le Pen nu este singurul candidat care a înregistrat o creștere recentă a sprijinului. Jean-Luc Melenchon, candidatul de stângii radicale anti-sistem, se află acum pe locul al treilea, cu aproximativ 15% din voturi.
Macron are în continuare prima șansă în turul II, dar sondajele arată că cursa dintre el și Marine Le Pen este tot mai strânsă. Un sondaj dat publicității zilele trecute arăta o diferență de doar 3 puncte procentuale, deci în marja de eroare.
08:0010-04-2022Cum se desfășoară alegerile prezidențiale în Franța
Candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor în primul tur de scrutin este ales în mod direct, dar acesta este un rezultat puțin probabil, cu care Franța nu s-a mai întâlnit din 1965. Scenariul cel mai probabil este acela în care cei doi candidați cu cel mai bun scor ajung în al doilea tur de scrutin.
Reglementările electorale franceze sunt stricte, cu limite clare în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale și timpul de antenă, precum și cu sprijin financiar și logistic din partea statului, care are ca scop să echilibreze condițiile de concurență. Cu toate acestea, multe posturi de știri sunt deținute de oameni de afaceri, care au astfel capacitatea de a influența alegerile.
Cheltuielile de campanie sunt plafonate la aproximativ 16,9 milioane de euro pentru candidații din primul tur și la aproximativ 22,5 milioane de euro pentru cei care ajung în al doilea tur. Cei care nu respectă regulile - precum Nicolas Sarkozy, fostul președinte de dreapta al Franței - riscă amenzi și sancțiuni penale.
Companiile private nu pot face donații pentru campanie, iar persoanele fizice pot dona doar până la 4.600 de euro pentru întreaga campanie electorală. Candidaților li se rambursează o parte din cheltuielile de campanie, iar statul plătește unele cheltuieli.
Timpii de antenă sunt atent reglementați de către organismul francez de supraveghere a mass-media. La început, posturile de televiziune și de radio trebuie să se asigure că candidații beneficiază de o expunere care să corespundă aproximativ importanței lor politice, pe baza unor factori precum sondajele de opinie, reprezentarea în Parlament și rezultatele alegerilor anterioare. Când începe oficial campania, cu două săptămâni înainte de vot, toți candidații beneficiază de timp de antenă egal.
Cei doi candidați din turul doi se vor confrunta într-o dezbatere televizată înainte de cel de-al doilea tur de scrutin. Dacă Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția. Atenția se va îndrepta apoi către alegerile pentru Adunarea Națională. Toate locurile de acolo vor fi puse la bătaie, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
