Sondajele arată că francezii vor absenta în masă, la alegerile prezidențiale de duminică

Un sondaj realizat la începutul lunii aprilie de Institut français dopinion publique (Ifop) a constatat că 80% dintre francezi au considerat că au asistat la o campanie „de proastă calitate”. 

Ce au propus candidații

Emmanuel Macron candidează pentru a deveni primul președinte francez reales din ultimii 20 de ani. El a promis că va continua să scadă impozitele, să ridice vârsta de pensionare la 65 de ani și spune că, după decenii de șomaj în masă, această problemă va fi rezolvată prin crearea de noi locuri de muncă.

Marine Le Pen, lidera extremei-drepte franceze, și-a îndulcit retorica și imaginea extremistă, a reușit să evite asocierea cu Vladimir Putin și a mizat pe o politică socială. Totuși, programul ei antiimigrație interzice baticul musulman din toate locurile publice. 

Iar Jean-Luc Mélenchon (Uniunea Populară – UP, stânga populistă) a promis că va îngheța prețurile și va revizui sistemul prezidențial.

Alegătorii s-au plâns că nu e existat un duel televizat

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Potrivit sociologilor, a existat mai puțin interes pentru campanie prezidențială decât la ​​ultimele alegeri prezidențiale, de acum cinci ani. Au fost mai puține mitinguri, iar votanții s-au plâns că nu a existat o dezbatere TV directă între toți candidații.

Macron recunoaște că societatea este „obosită de doi ani de COVID”, „șocată” de războiul din Ucraina și că există „o întrebare colectivă cu privire la dacă votul mai are sens”. El a susținut, însă, că votul este crucial.

Macron s-a implicat târziu în cursa electorală, concentrându-se pe discuțiile diplomatice cu Vladimir Putin, iar asta se vede în sondaje.

Ultimele cercetări sociologice sugerează că șefa Adunării Naționale (fostul Front Național, de extremă-dreapta) s-a apropiat de actualul locatar al Palatul Élysée la doar 3-5 puncte procentuale și că, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, are șanse să ajungă în fruntea statului.

Potrivit sondajului realizat între 1 și 4 aprilie de Harris Interactive, Macron ar câștiga cu 26% primul tur de scurtin, care are loc duminica aceasta, devansând-o pe Le Pen, creditată cu 23%, dar și pe stângistul Mélenchon, 17%, pe publicistul extremist Eric Zemmour, 9,5% și pe conservatoarea Valerie Pecresse, 9,5%

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

Comparația cu anul 2002

Unii analiști compară alegerile de azi cu situația din 2002, când veteranul extremei-drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, a provocat o undă de şoc în lume când a intrat în turul doi al prezidenţialelor, în care a fost învins însă de Jacques Chirac.

„La fel ca și astăzi, în 2002 a existat un sentiment profund de campanie care nu a funcționat, care, la rândul său, a creat o tentație către un vot de protest”, a declarat François Miquet-Marty, șeful insitutului de sondaj Viavoice.

„Sondajele noastre arată că 75% dintre francezi cred că nu există idei noi în această campanie. Și, în același timp, 76% dintre oameni sunt îngrijorați de viitorul copiilor lor. Există un sentiment că soluțiile oferite în această campanie nu sunt suficiente”, a adăugat el.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News