Presa pro-Viktor Orban a dominat campania și a preluat propaganda Kremlinului. Liderul opoziției a primit 5 minute la televiziunea publică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul de la Budapesta și oamenii de afaceri apropiați de premierul Viktor Orban controlează în jur de 90% din presa maghiară, iar acest lucru a fost foarte vizibil în campania electorală de dinaintea alegerilor parlamentare de azi, explică pentru Libertatea experta media Agnes Urban și unul dintre șefii redacției Klubrádió, Mihály Hardy.
Cuprins:
În primele zile de după debutul șocant al invaziei Rusiei în Ucraina, într-o apariție la televiziunea publică maghiară, George Spöttle, intitulat expert în securitate națională, a început să critice guvernul de la Kiev. Spöttle a atacat printre altele decizia Kievului de a înarma populația ucraineană și a făcut o paralelă cu ultimele zile ale regimului lui Adolf Hitler din cel de-al Doilea Război Mondial.
Spöttle, un invitat obișnuit al presei de stat controlate de guvernul lui Viktor Orban, este un personaj interesant - fost polițist german, cu origini maghiare, care a candidat la un moment dat pentru Fidesz (partidul lui Orban) și care susține public că a fost răpit de extratereștri, scrie blogul instituției independente de monitorizare a presei, Mertek Media Monitor Institute.
El nu a fost singura voce cu astfel de opinii relativ favorabile lui Putin, cu care Viktor Orban are o relație bună. Un discurs puternic venit pe mai multe canale maghiare a diseminat în mod clar propaganda Kremlinului, relativizând agresiunea rusă împotriva Ucrainei și atacând Kievul. Acest discurs a fost amplificat și de presa pro-guvernamentală, inclusiv de cea publică, observă Mertek.
„A fost greu să-ți imaginezi înainte de război că este posibil să diseminezi o astfel de propagandă. Nu era ceva obișnuit pentru Ungaria. Rusia nu era populară, din motive istorice. Asta dovedește însă puterea sistemului centralizat media dominat de Fidesz. Au fost capabili să schimbe opinia publică. Personal nu mi-aș fi putut imagina asta”, spune pentru Libertatea Agnes Urban, expertă a Mertek.
Într-adevăr, în jur de 91% dintre alegătorii opoziției consideră că Moscova a fost agresorul, față de doar 44% dintre alegătorii Fidesz, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Publicus, între 7 și 11 martie, citat de Politico. Un alt studiu realizat de institutul Median a constatat și el că 43% dintre susținătorii Fidesz spun că Rusia a acționat în mod corect în Ucraina.
Important a fost și faptul că războiul a dat peste cap toate calculele inițiale, dominând dezbaterile din campanie, care inițial ar fi trebuit să atingă în special alte subiecte - costul de trai sau, din punctul de vedere al opoziției, corupția guvernului. „Nu știu ce calcule își făcuseră candidații înainte, dar războiul a dominat campania. Opoziția a încercat să prezinte dezbaterea ca pe o alegere între est și vest. Orban a avut un alt discurs. S-a concentrat pe ideea de război sau pace. Evident, în comunicările lui a acuzat opoziția că vrea război, în vreme ce guvernul este un garant al păcii”, explică Urban.
„E absurd, dar Fidesz este atât de puternic și au atât de multe organizații media încât au acces la audiență. Așa că practic discursul lui Orban pare să fi fost unul de succes”, mai spune experta media.
Urban nu este singura care a observat acest lucru. Mai toate analizele au evidențiat cum guvernul și-a împins propaganda pe toate canalele media și pe rețelele sociale, acuzând opoziția că, prin sprijinul ferm acordat Ucrainei, vrea de fapt să atragă Ungaria în război.
La nivel oficial, Budapesta a sprijinit acțiunile de până acum ale UE și NATO, inclusiv sancțiunile economice, respingând însă livrările de arme către Kiev și orice măsură ce ar putea afecta livrările de gaze rusești către Ungaria.
Punctele de vedere ale Fidesz au fost transmise oamenilor pe toate canalele, inclusiv prin intermediul newsletterelor COVID, a explicat Zsolt Enyedi, profesor și cercetător la Institutul pentru Democrație al Universității Central Europene.
Într-un interviu acordat Libertatea, liderul opoziției, Peter Marki-Zay, a observat și el „că mulți oameni din Ungaria cred că programul nostru spune că vrem să le luăm pensiile, că vrem să aducem migranți, să schimbăm sexul copiilor de grădiniță și că vrem să ducem copii la moarte în Ucraina, într-un război străin”.
„Aceste minciuni sunt împinse de presa de stat, de toată presa pro-Fidesz. Nu te poți uita la un desen animat, dacă ai 12 ani, fără să fii întrerupt la fiecare câteva minute de minciunile Fidesz”, a adăugat el.
Partidul lui Viktor Orban domină mass-media
De la sosirea la putere a lui Viktor Orban în 2010, presa liberă maghiară s-a aflat sub un asalt puternic din partea guvernului și a oamenilor de afaceri apropiați de premier. Ungaria s-a prăbușit pur și simplu în subsolul clasamentului libertății presei.
Orban, au explicat jurnaliștii și analiștii maghiari, și-a stabilit o serie de priorități, pentru a institui controlul guvernului în zone precum piața telecomunicațiilor, sectorul bancar, cel energetic și media.
În urmă cu 4-5 ani, un nou conglomerat a fost creat în Ungaria, unde toate media pro-guvernamentale sunt concentrate. Acolo există sute de instituții media - de la televiziuni naționale la locale, posturi de radio, cotidiene naționale, toate ziarele regionale, site-uri, reviste, săptămânale unde doar propaganda guvernului este disponibilă. Acestea acoperă în jur de 90% din piață.
În paralel, oamenii apropiați de Fidesz au cumpărat presa independentă, în vreme ce guvernul a confiscat pur și simplu presa de stat.
Anul trecut, Klubrádió, una dintre ultimele voci critice ale presei din Ungaria la adresa guvernului, a început să emită doar pe Internet, după ce licența i-a fost revocată de autorități, o decizie controversată, aspru criticată în Europa. Niciun post de radio independent nu a mai rămas astfel în FM.
Deja, de ani buni, postul de radio funcționa numai cu ajutorul donațiilor ascultătorilor, spune pentru Libertatea Mihály Hardy, redactor-șef adjunct al postului.
„Presa independentă s-a confruntat cu probleme economice de când a venit Orban la putere în 2010. În câteva luni, postul nostru de radio a pierdut 90% din veniturile din publicitate. Singurul lucru pe care l-am putut face este să apelăm la ascultători și să le cerem să plătească măcar costurile operaționale. Am creat o fundație și audiența a început să doneze. De acolo finanțăm operarea postului de radio, din moment ce nu mai avem venituri din publicitate. Asta a funcționat bine timp de 11 ani”, spune jurnalistul.
Rămas fără prezență în FM, Klubrádió a continuat însă să emită 24/24 pe Internet. Jurnaliștii s-au adaptat, spune Mihály Hardy. „Suntem multimedia acum. Avem radio pe Internet, YouTube, avem website, am devenit o organizație digitală modernă. Dar suntem dependenți de audiență pentru finanțare”, spune el.
Ungaria mai are o televiziune echidistantă, RTL, dar marea majoritate a organizațiilor media independente sunt prezente pe Internet. În 2020, cel mai mare site independent a intrat și el în portofoliul forțelor pro-guvernamentale, dar jurnaliștii au părăsit redacția și au creat un alt site, Telex.hu.
Situația generală este însă sumbră. „Fidesz domină accesul la media, din moment ce în jur de 90% din toate instituțiile media aparțin guvernului sau oligarhilor guvernului. Deci 90% din accesul la audiență este al lor”, spune Mihály Hardy.
Cinci minute pentru liderul opoziției la postul public TV
Dominația asupra presei a influențat și felul în care a decurs campania electorală și nu doar în privința punctelor de vedere pe tema războiului.
Opoziția a avut resurse economice reduse. „Aș spune că au în jur de 10% din ce are guvernul”, apreciază Mihály Hardy. Jurnalistul crede că campania a fost una „extrem de primitivă”. „Mesajul guvernului a fost că Ungaria trebuie să meargă înainte, nu înapoi. Fidesz a acuzat opoziția că este pro-război și că atrage țara în conflict. În această vreme, opoziția a încercat să spună că votul trebuie să pună capăt erei Orban, deoarece asta a făcut cel mai mare rău țării. Ca jurnalist sunt dezamăgit de calitatea campaniei”, a spus el.
Un lucru observat de multă lume, și care a fost reclamat evident și de opoziție, a fost lipsa de apetit a lui Viktor Orban pentru dezbateri.
„Este foarte interesant că premierul nu este niciodată disponibil pentru presa critică. Deci a încercat să evite presa independentă. A apărut doar în presa prietenă”, spune Mihály Hardy.
Peter Marki-Zay l-a invitat în mod repetat pe Orban la dezbateri, fără succes însă. „Nu e surprinzător”, spune Agnes Urban.
„Orban nu vrea să participe la dezbateri. Cred că ultima dezbatere a fost în 2006, deja acum 16 ani, o generație deja a crescut fără așa ceva. Dezbaterea a fost între Orban și Ferenc Gyurcsany (fostul premier socialist), și a fost catastrofală pentru Orban. Fidesz a pierdut alegerile. Deci nu cred că are curajul să mai participe la dezbateri”, explică Urban.
Accesul limitat al opoziției la public poate fi și măsurat în unele cazuri. „Peter Marki-Zay a primit cinci minute la televiziunea publică, într-o miercuri dimineață. Politicienii opoziției nu au fost invitați la televiziunea publică în ultimii ani”, spune Urban.
În cazul presei private există o polarizare. „Presa pro-Fidesz nu invită politicienii de opoziție. Presa independentă invită politicienii opoziției și îi invită și pe politicienii Fidesz, numai că aceștia nu prea vor să le acorde interviuri”, spune Urban.
Ce urmează pentru presă dacă Viktor Orban câștigă?
Ultimele sondaje de opinie sugerează că partidul lui Viktor Orban ar putea câștiga alegerile, cu o majoritate redusă însă, care i-ar limita marja de manevră.
Se mai poate înrăutăți situația presei? „Pe de o parte, da, ar fi logic, deoarece situația presei maghiare a devenit tot mai rea cu fiecare an”, spune Urban.
„Există încă organizații independente de presă. Deci îmi pot imagina că vor încerca să le cumpere. Nu am idee cum ar putea să facă asta și care ar fi țintele. Dar am văzut acest proces în ultimii ani - cum au cumpărat spre exemplu site-ul Index”, adaugă ea.
Pe de altă parte, spune experta media, dacă Orban câștigă, el se va afla într-o situație diferită și își va vedea libertatea de mișcare limitată. „Este complet izolat în politica occidentală. Cred că va avea dificultăți să primească fondurile UE. El își finanțează politica cu bani UE. În plus, ne vom confrunta cel mai probabil cu o criză economică”, explică Urban.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
