Alegeri Ungaria | Partidul lui Viktor Orban a reușit o victorie zdrobitoare. De ce urmează vremuri complicate pentru premier, opoziție și pentru Ungaria

Fidesz-KDNP ar avea 135 de reprezentanți în parlament, Opoziția 56, iar partidul extremist Patria Noastră – 7 reprezentanți, după procesarea a 86% din voturile de pe listă și a 91% din voturile în circumscripțiile uninominale, potrivit datelor oficiale citate de site-ul Telex.

Liderul opoziției Peter Marki-Zay le-a vorbit și el suporterilor.

El a spus că știa că lupta este inegală și că politicienii puterii au trișat. O parte semnificativă a populației a fost atinsă doar de propagandă, prin spălarea creierului, a spus el.

Marki-Zay a insistat că recunoaște victoria Fidesz, că nu o contestă, dar că se îndoiește de caracterul democratic și liber al alegerilor.

El a subliniat că nu a existat nicio dezbatere, că opoziția nu a putut merge la televiziunea publică, că Fidesz a avut de 13 ori mai multe afișe electorale. A fost o luptă inegală.

Conform rezultatelor parțiale de până acum, cu 75% din voturile de pe listă și 83% din circumscripțiile individuale procesate, Fidesz-KDNP ar avea 135 de deputați, Opoziția 57 și Patria Noastră 7.

Dacă scorul rămâne la fel până la final, guvernul se va bucura iarăși de o supermajoritate necesară pentru modificarea unor legi importante sau a constituției, spre exemplu.

Premierul Viktor Orban a salutat duminică seară victoria mare a partidului său, aruncând o săgeată spre Bruxelles, cu care Budapesta a avut nenumărate contre în ultimii ani.

„Arătăm destul de bine, arătăm din ce în ce mai bine, poate că nu am arătat niciodată atât de bine ca în seara asta”, a spus el. „Am obținut o victorie uriașă”, a spus el, „atât de mare încât poate fi văzută chiar și de pe Lună, dar de la Bruxelles cu siguranță”.

„Trebuie să studiem cum am putut obţine cea mai mare victorie chiar atunci când toți s-au unit împotriva noastră”, a mai spus Orban.

Premierul a mulțumit maghiarilor de peste graniță și mai ales celor din Ucraina, pe care i-a asigurat că patria-mamă nu i-a uitat.

Această victorie rămâne, de asemenea, memorabilă, în opinia lui Orban, pentru că acum, Fidesz a trebuit să lupte cu cea mai mare coaliție: stânga de acasă, stânga internațională, organizațiile internaționale ale lui George Soros, ONG-urile, mass-media și, în cele din urmă, chiar și cu președintele Ucrainei.

Cu o prezență la vot de 92,66%, este deja clar că János Lázár (Fidesz) l-a învins pe liderul opoziției Péter Márki-Zay în meciul direct din circumscripția uninominală nr. 4 din județul Csongrád-Csanád, care include orașul Hódmezővásárhely, al cărui primar este chiar Marki-Zay.

Cum arată rezultatele:

János Lázár, Fidesz-KDNP: 51,78% (26.035 voturi).
Péter Márki-Zay, opoziție: 40,22 la sută (20.220 de voturi).

„Rezultatele preliminare ne dau motive de optimism, dar nici măcar noi nu credeam că vom performa atât de bine”, a declarat István Hollik, directorul de comunicare al Fidesz la RTL Híradó, anticipând rezultatele partidului.

Hollik a spus că încă trebuie să așteptăm rezultatele finale, dar că el personal nu crede că Fidesz va obține din nou o majoritate de două treimi.

Deocamdată, conform rezultatelor parțiale, partidul de guvernare dispune de o astfel de majoritate, dar scorul se poate schimba.

Potrivit 24.hu, după procesarea a 63% din voturi, Fidesz a adunat 134 de mandate, opoziția unită – 58 de mandate, iar partidul Patria Noastră – 7 mandate.

După procesarea a 43,26% dintre voturile pe liste, Fidesz este la 57,22%, iar opoziţia a crescut uşor, până la 31,25.

În momentul de faţă Fidesz ar obţine 87 de mandate individuale şi 46 pe liste, ceea ce reprezintă 133 de mandate.

Opoziția ar avea 58 de mandate, iar partidul Patria Noastră – 8 mandate, potrivit 24.hu.

După procesarea a 36,32% din voturile de pe liste, Fidesz este în continuare foarte bine plasat în frunte:

• Fidesz-KDNP: 58,12%.
• Opoziția unită În unități pentru Ungaria: 30,41%
• Mișcarea Patria Noastră: 6,57%

Potrivit proiecțiilor RTL pe baza rezultatelor oficiale, Fidesz are în prezent asigurate 134 de mandate (din 199), în vreme ce opoziția ar fi adunat 57 de mandate, după numărarea a 23% din voturi.

Diferența la votul pe listă a început să se reducă între timp. 60% – Fidesz, 29% – opoziția unită. Reamintim că primele voturi sunt venite din zona rurală și a micilor orașe, unde există un sprijin pentru guvern.

În circumscripția Csongrád-Csanád, care include și orașul Hódmezővásárhely, se pare că liderul opoziției Peter Márki-Zay nu se va impune în lupta cu János Lázár, Fidesz. Candidatul Fidesz-KDNP are un avantaj uriaș după numărarea a 62,39% din voturi. János Lázár a primit 16.896 de voturi, ceea ce reprezintă 51,83%, în timp ce Márki-Zay a primit 13.048 de voturi și se situează la 40,02%.

O mențiune specială pentru partidul extremist Mi Hazánk (Patria Noastră), care este creditat deocamdată cu 6,6%, deci peste pragul necesar intrării în Parlament.

Analiștii au speculat că această grupare a atras voturile alegătorilor nemulțumiți de faptul că foștii extremiști de la Jobbik și-au temperat discursul, mutându-se spre conservatorism.

Primele rezultate parțiale pentru votul pe liste, după numărarea a 17% din voturi (deci o mică parte din total), voturi venite în general din zona rurală, unde există un sprijin pentru guvern:

Fidesz/KDNP: 61.9%
Opoziția unită: 27.0%

O precizare: doar 93 dintre cele 199 mandate de deputat vor fi distribuite în baza votului proporţional pe liste, în vreme ce 106 de mandate sunt câştigate direct de candidatul care obţine cele mai multe voturi într-o circumscripţie.

Gergely Gulyás, șeful biroului premierului, se așteaptă la o victorie a Fidesz, dar nu se gândește la o majoritate de două treimi. El a spus că cu 100 de mandate (din cele 199 ale parlamentului) este deja posibil să se guverneze, iar dacă Fidesz obține mai multe, atunci acest lucru este un succes.

De partea cealaltă, europarlamentara Anna Donáth (lidera partidului de opoziție Momentum) a declarat că opoziția trebuie să rămână unită chiar și în cazul unei înfrângeri.

Donáth a spus că alegerile nu au fost corecte, semănând mai degrabă cu o luptă între David și Goliat.

67,06% dintre ungurii cu drept de vot au participat la referendumul convocat de guvern și criticat pentru homofobie, scrie RTL.

Referendumul va fi valid dacă mai mult de jumătate dintre alegători au depus voturi valabile, dar ONG-urile și partidele de opoziție au îndemnat alegătorii să voteze invalid, deoarece referendumul este văzut ca parte a unei campanii guvernamentale homofobe și transfobe, menite să îi sporească sprijinul electoral.

Referendumul a vizat o lege adoptată de majoritatea Fidesz care limitează discuțiile despre homosexualitate și despre schimbarea de sex. Criticii, inclusiv oficialii UE, au spus că legea, adoptată anul trecut, este discriminatorie, contravine valorilor europene și echivalează homosexualitatea cu pedofilia. Guvernul a răspuns prin convocarea acestui referendum, cu următoarele întrebări:

• Sunteți de acord cu predarea lecțiilor despre orientarea sexuală copiilor minori în instituțiile publice de învățământ fără acordul părinților?
• Sunteți de acord cu promovarea terapiei de schimbare de sex pentru copiii minori?
• Susțineți expunerea fără restricții a copiilor minori la conținut mediatic cu conținut sexual explicit care le poate afecta dezvoltarea?
• Sunteți de acord cu prezentarea de conținut mediatic de schimbare de sex minorilor?

Rezultatele parțiale oficiale vor apărea în următoarele ore, dar partidele au început deja calculele.

Potrivit informațiilor citate de site-ul Telex, Fidesz se așteaptă la un avantaj pe listă de aproximativ 5 puncte procentuale și la o majoritate sigură de aproximativ 120 de mandate – un scor apropiat de cel estimat de Institutul Median.

În acest timp, opoziția este încrezătoare în rezultatele din Budapesta – unde s-a înregistrat o prezență mare la urne, până la 78% în unele circumscripții – și din marile orașe.

Prezența la vot era de 67,8% la ora 18:30, au precizat oficialii electorali. Cu patru ani în urmă, la aceeași oră, prezența era de 68,13%, semn că recordul de prezență nu va fi depășit.

Potrivit ultimului sondaj reprezentativ realizat de Institutul Median pentru RTL înainte de aflarea rezultatelor (31 martie-1 aprilie), Fidesz va câștiga alegerile, dar nu va mai întruni o supermajoritate parlamentară. Sondajul a fost realizat în zilele de dinaintea votului, deci nu este un exit-poll.

Astfel:

• 121 de mandate vor merge la Fidesz-KDNP.
• 77 de mandate vor merge la opoziție.
• un mandat la parlamentarul minorității germane.

Endre Hahn, șeful Institutului Median, a declarat pentru RTL că Fidesz va aduna 49% din voturi, iar opoziția – 41%.

Conform sondajului, Partidul Patria Noastră și Partidul Câinelui cu Două Cozi nu vor intra în parlament.

Urnele s-au închis în Ungaria, unde a început numărătoarea voturilor. Primele rezultate oficiale parțiale ar putea sosi în următoarele ore.

Dincolo de cele două forțe electorale care se luptă pentru guvernare, trebuie menționate două alte partide care încearcă să treacă pragul necesar pentru alegerea în parlament.

Partidul Patria Noastră, format de foști membri ai Jobbik, pare să fi luat o parte din voturile acestui partid, care a abandonat extrema-dreaptă pentru a se muta spre conservatorism.

Partidul Câinelui cu Două Cozi, un partid-protest, înființat ca o glumă, are o șansă reală de a intra în legislativ, mulțumită unei campanii inteligente.

Agoston Samuel, analist la Institutul pro-guvernamental Nézőpont, a declarat pentru site-ul Telex că se așteaptă ca Fidesz să câștige alegerile de azi, dar consideră puțin probabilă o nouă supermajoritate (de două treimi din mandatele parlamentare). El consideră că prezența la vot va fi asemănătoare cu cea înregistrată la alegerile din 2018, când la finalul zilei au votat peste 70% dintre alegători.

Comisia Electorală Națională a respins plângerea cetățenilor cu dublă cetățenie maghiară și sârbă care s-au plâns că plicurile poștale care conțineau buletinele lor de vot nu au fost livrate de serviciul poștal sârb, ci de organizații din Voivodina conectate cu Fidesz. În mod similar, problema buletinelor de vot găsite aruncate lângă Târgu Mureș și parțial arse nu a fost anchetată, scrie site-ul maghiar HVG.

Într-o declarație, grupul de apărare a drepturilor Társaság a Szabadságjogokokok (TASZ) a întrebat de ce autoritățile maghiare nu pot să investigheze neregulile de peste graniță și a cerut o regândire a regulilor pentru a se asigura că voturile maghiarilor care trăiesc în străinătate sunt în siguranță.

Prezența la vot a ajuns la 62,92% la ora 17.00, cu două ore înainte de închiderea urnelor, potrivit datelor oficiale.

În urmă cu patru ani, la ora 17.00, 63,21% dintre alegători se prezentaseră la urne, cea mai mare prezență din istoria alegerilor.

Comisia Electorală a prezentat ultimele date care arată o prezență la urne de 52,75% la ora locală 15.00 (ora 16.00 ora României).

În urmă cu patru ani, la ora 15.00, 53,64% dintre alegători s-au prezentat la urne, cea mai mare prezență de la această oră din istoria alegerilor. Cea mai scăzută prezență la vot a fost înregistrată în 1998, când 39,2% dintre alegători s-au prezentat la urne până la ora 15.00.

Site-ul HVG scrie că în marile orașe europene sunt cozi mari la secțiile de votare din Düsseldorf și Stuttgart, în Dublin, la Malaga, Berlin, Bruxelles.

„Este posibil ca rezultatul să fie mai strâns decât cel măsurat ultima dată de sondaje. Se așteaptă o prezență ridicată la vot, iar opoziția s-ar putea să se fi mobilizat ceva mai mult, după ce a văzut sondajele care indicau supermația Fidesz”, a explicat pentru site-ul Telex.hu Endre Hann, directorul institutului de sondare a opiniei Median.

Ultimul sondaj al Median indica un avans de 10 puncte procentuale pentru partidul lui Viktor Orban.

Hann a spus că nu îi place să se certe cu politicienii cu privire la credibilitatea sondajelor de opinie, dar că primarul Budapestei (de opoziție) are dreptate când spune că media cifrelor atribuite Fidesz de sondaje este în general mai mare decât rezultatul final.

Întotdeauna sunt mai mulți oameni care își amintesc că au votat pentru Fidesz decât cei care au votat efectiv pentru acest partid, a spus Hann.

Hann a mai declarat că ultimul sondaj al Median – care arăta un avantaj important pentru Fidesz – nu a descurajat votanții opoziției. Mai mult, datele care aratau victoria Fidesz-KDNP ar fi putut avea efectul opus, a spus el.

Într-o discuție cu Libertatea pe ultima sută de metri a campaniei, vineri, liderul opoziției care reunește șase partide, Péter Márki-Zay, și-a exprimat speranța că alegătorii nu vor mai vota pentru ceea ce el numește „un guvern de hoți care a trădat Ungaria, valorile creștine, a instigat la campanii de ură și minciuni, divizând națiunea”.

Péter Márki-Zay a afirmat că alegerile din Ungaria nu vor fi libere și corecte. El acuză dominația Fidesz asupra presei și „minciunile” cu care a fost atacată opoziția, acuză cheltuielile uriașe ale Fidesz pentru această campanie și sugerează chiar existența unei fraude electorale, în special în cazul voturilor din diaspora, din comunitățile maghiare din țări precum România sau Serbia.

Liderul opoziției a atact dur și poziția ambiguă a lui Orbán în privința războiului din Ucraina, acuzând prietenia premierului cu Vladimir Putin. „Orbán a fost comunist, liberal, conservator, iar acum construiește grupul putinist din Parlamentul European, împreună cu fasciștii. Orbán ar fi un pedofil mândru dacă ar avea de câștigat”, a spus el.

Interviul integral cu liderul opoziției maghiare Peter Marki-Zay

Guvernul de la Budapesta și oamenii de afaceri apropiați de premierul Viktor Orban controlează în jur de 90% din presa maghiară, iar acest lucru a fost foarte vizibil în campania electorală dinaintea alegerilor parlamentare de azi, explică pentru Libertatea experta media Agnes Urban și unul dintre șefii redacției Klubrádió, Mihály Hardy.

Un discurs puternic venit pe mai multe canale maghiare a diseminat în mod clar propaganda Kremlinului, relativizând agresiunea rusă împotriva Ucrainei și atacând Kievul. Acest discurs a fost amplificat și de presa pro-guvernamentală, inclusiv de cea publică, observă instituția independentă de monitorizare a presei, Mertek Media Monitor Institute.

Presa controlată de Fidesz a acomodat astfel discursul lui Orban, care a susținut sancțiunile UE, dar a păstrat o poziție ambiguă față de invazia Rusiei în Ucraina.

Opoziția s-a confruntat tot timpul campaniei cu două probleme: un acces limitat la presă (și deci la cetățeni) și cu o campanie agresivă organizată de organizațiile media apropiate de guvern.

Presa publică a fost și ea alături de Orban, fiind confiscată de ani buni. Liderul opoziției Peter Marki-Zay a primit cinci minute la televiziunea publică, într-o miercuri dimineață. Politicieni opoziției nu au fost invitați la televiziunea publică în ultimii ani.

Mai multe detalii despre cum a dominat partidul lui Viktor Orban campania din presă.

La ora 13.00 (14.00, ora României), prezența la urne a urcat la 40,01%. În urmă cu patru ani, la ora 13:00, prezența la vot a fost de 42,32% – cea mai mare din istoria alegerilor. Între 1998 și 2014, cea mai scăzută prezență la vot la acea oră a fost de 32,58%, iar cea mai ridicată de 40,19%.

Un lucru interesant observat de jurnaliștii Telex.hu, între orele 11.00 și 13.00 nu au votat niciodată la fel de mulți ca anul acesta.

Budapesta a înregistrat cea mai mare prezență la vot, de 42,7%. Cei mai mulți au mers la urne în județul Pest (42,2%), iar cei mai puțini în județul Szabolcs-Szatmár-Bereg (35,26%).

25,77% din electorat s-a prezentat la secțiile de votare din țară până la ora 11:00, arată datele citate de think-tank-ul Political Capital.

Multă lume se aștepta la o prezență mai mare la vot. În graficul de mai jos apare prezența la vot din 2002 și 2018. Acestea au fost cele două scrutine în care prezența la vot a depășit 70%.

Datele de la ora 11:00 de astăzi se situează în urma celor din 2018 (29,93%) și 2022 (26,37%).

Acest lucru nu sugerează însă neapărat că prezența la vot nu va fi ridicată până la sfârșitul zilei, scriu analiștii maghiari, care indică diferențele dintre scrutine în dinamica mobilizării, dar și vremea neobișnuit de proastă de azi.

În 2018, creșterea ratei de participare la vot a încetinit spre sfârșitul zilei, în timp ce în 2002 s-a întâmplat exact opusul.

Prin urmare, este de așteptat ca prezența la vot să fie în continuare ridicată, deși probabil că nu va fi una record.

Cifrele prezenței la vot sunt sub nivelul din 2018, peste cel din 2014 și cam la același nivel cu alegerile din 2010 – toate acestea câștigate de Fidesz, arată datele oficiale citate de site-ul Telex.hu. Ce înseamnă asta?

Este greu de estimat care va fi rata de participare la vot la alegerile din acest an. Până la ora 9.00, 10,31% dintre alegători au votat, doar a treia cea mai mare rată din ultimele șase runde de alegeri. S-a întâmplat însă ca în alte scurtine, alegătorii să iasă la urne după-amiaza, deci acest lucru s-ar putea schimba.

Este de asemenea dificil de calculat cine beneficiază cu adevărat de prezența ridicată la vot, scrie Telex.

În mod tradițional, la primele ore ale dimineții, populația din așezările mici și din sate este cea care începe să voteze, în vreme ce populația urbană se ajunge mai târziu la urne.

În trecut, vremea a contat foarte mult. Dacă vremea era rea, așa cum a fost în această dimineață, mulți oameni preferau să amâne votul pentru a vedea dacă vremea se îndreaptă.

Viktor Orban a scris pe Facebook dimineață: „Comuniștii votează cu toții! Haideți să fim și noi acolo!”. Este neclar de unde știe premierul cine anume votează, dar concluzia este că Orban a încercat să își încurajeze adepții să meargă la urne.

O altă întrebare este: cine anume beneficiază de o prezență mai mare la urne sau de una mai scăzută?

În general, scrie Telex, se spune adesea că o prezență ridicată la vot sugerează o posibilă dorință de schimbare a guvernului. O altă concluzie ar putea fi însă aceea că, dacă oamenii sunt în general mulțumiți de un guvern, ei nu sunt activați, iar prezența la vot este mai scăzută.

Ce ne spune istoria?

În 2002 a avut loc o schimbare de guvern, când prezența la vot a fost cea mai mare din istoria alegerilor parlamentare din Ungaria (70,53%). Socialiștii au reușit să învingă Fidesz (care guvernase din 1998) pentru a forma un guvern împreună cu un alt partid.

În 2018, când au votat 70,22 % din populație, opoziția nu a reușit să câștige, iar guvernul Orban a a obținut din nou o supermajoritate.

A existat o schimbare de guvern în 1994 , când s-a înregistrat a treia cea mai mare prezență la vot din istoria post-comunistă a Ungariei. În primul tur, 68,92% dintre alegători s-au prezentat la urne.

„Sunt încrezător”, a declarat duminică premierul Ungariei, Viktor Orban, după ce a votat în scrutinul legislativ în circumscripţia sa electorală din districtul Zugliget din Budapesta, transmite dpa, citată de Agerpres.

„Sunt nişte alegeri ciudate… din cauza războiului (din Ucraina), trebuie să tratăm chestiuni de război şi pace”, le-a declarat jurnaliştilor Orban, aflat la putere de 12 ani. „Este un război între două ţări mari şi este ceva periculos. Nu trebuie să ne amestecăm. Rivalii noştri (politici) nu iau în calcul gravitatea situaţiei şi vor să ia măsuri prin care ar implica ţara în război. Ar fi tragic pentru Ungaria”, a insistat Orban.

Principalul candidat al alianţei de opoziţie, conservatorul independent Peter Marki-Zay, le-a cerut cetăţenilor să voteze pentru a-l îndepărta pe Orban de la guvernare, într-o înregistrare video postată pe Facebook duminică dimineaţa.

„Haideţi să votăm pentru o lume mai bună, o Ungarie fericită”, a îndemnat el din faţa locuinţei sale din Hodmezovasarhely, un mic oraş în sud-estul ţării, unde deţine funcţia de primar din 2018.

„Guvernul (Orban) este ruşinea naţiunii noastre. Fie ca această zi să fie sărbătoarea schimbării. Să facem tot posibilul pentru ca mâine să ne trezim cu toţii într-o Ungarie care aparţine tuturor”, a mai spus Marky-Zay, citat de EFE.

Potrivit datelor oficiale, 10,31% dintre persoanele cu drept de vot, adică 793.219, au votat până la ora 9.00, scrie site-ul Telex.hu.

La alegerile din 2018, la ora 9.00, 13,17% dintre alegători votaseră deja – cel mai mare procent din istoria alegerilor. Între 1998 și 2014, 8,81-11,39% votaseră până la ora 9 dimineața, astfel că proporția actuală de 10,31% la sută reprezintă o medie.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski l-a atacat direct pe Viktor Orban, într-un discurs susținut sâmbătă seară, cu câteva ore înainte de deschiderea urnelor în Ungaria, scrie site-ul australian ABC.

„El este practic singurul din Europa care îl susține în mod deschis pe Putin”, a spus Zelenski, cu privire la Orban.

„Nu am cerut nimic special de la Budapesta. Nici măcar nu am primit ceea ce au oferit toți ceilalți! Nu am văzut un leadership moral. Nu am văzut niciun efort pentru a opri războiul! De ce oare?”, s-a întrebat președintele ucrainean.

„Aceasta se cheamă onestitate, care domnului Orban îi lipseşte. Probabil a pierdut-o undeva, în timpul contactelor cu Moscova”, a conchis el.

„Întreaga Europă vrea pace. Toată Europa vrea ca câmpul de luptă să nu se mute de la Mariupol la Budapesta sau de la Harkov la Cracovia sau de la Cernihiv la Vilnius. Întreaga Europă încearcă să oprească războiul, să restabilească pacea. Atunci de ce se opune Budapesta oficială întregii Europe, tuturor țărilor civilizate? Pentru ce?”, a mai întrebat Zelenski.

De-a lungul campaniei sale, Orban s-a prezentat ca un apărător al intereselor Ungariei, pronunțându-se împotriva sancțiunilor UE privind energia rusească.

El nu s-a opus prin veto la nicio sancțiune economică a UE împotriva Rusiei, chiar dacă a declarat că nu este de acord cu acestea.

Și, deși a susținut o decizie a UE de a trimite arme Ucrainei, a interzis transporturile de arme de pe teritoriul ungar, afirmând că o astfel de acțiune ar putea reprezenta un risc de securitate.

În jur de 8,2 milioane de alegători (din țară și din afara granițelor) urmează să decidă cine va forma viitorul guvern de la Budapesta.

În plus, alegătorii sunt chemaţi să participe la un referendum pe tema unei legi promovate de guvern. O lege catalogată drept homofobă de cei mai mulți critici.

Ungaria are un sistem electoral complicat – sunt 199 de locuri în Parlamentul de la Budapesta, iar deputații sunt aleși prin două metode: 106 prin vot uninominal, iar restul de 93, prin votarea unei liste de partid. Astfel, fiecare alegător de azi primește trei buletine de vot: primul corespunde uneia dintre cele 106 circumscripţii din ţară, al doilea conţine lista partidelor şi al treilea este pentru referendum.

Secţiile de vot vor fi deschise până la ora locală 19:00 (20.00 ora României), când va începe numărătoarea voturilor.

Primele rezultate ar trebui să fie disponibile încă din această seară.

Rezultatul alegerilor de azi din Ungaria va determina stabilitatea pe termen scurt a țării și direcția politică pe termen lung, fie spre o mai mare autocratizare, sub premierul Viktor Orban, fie spre o redemocratizare. Alegerile vor avea, de asemenea, o importanță strategică pentru Uniunea Europeană și pentru partenerii transatlantici ai Ungariei, arată analiza.

Mai mulți observatori au subliniat că în ultimii 12 ani petrecuți la guvernare, Viktor Orban a transformat Ungaria în prima non-democrație din UE. Comentatorii au indicat spre derapajele democratice, confiscarea aparatului de stat, reprimarea presei independente, demonizarea minorităților și nu numai, politici care au adus Budapesta în conflict cu Bruxelles-ul.

În același timp, criticii actualului premier au atras atenția asupra apetenței sale pentru relații apropiate cu marile puteri autoritare precum Rusia și China. Ungaria, scrie Hegedus, a devenit capul de pod geopolitic și geoeconomic al Kremlinului și al Beijingului în Europa Centrală. De asemenea, regimul Orban a pus la îndoială valorile Occidentului, a amenințat sau blocat în mod repetat pozițiile comune ale NATO și UE.

Invazia Rusiei în Ucraina a dat peste cap multe calcule politice făcute înainte de campania electorală și a pus o presiune substanțială asupra politicii externe a lui Orban. Premierul a susținut poziția Occidentului, dar a păstrat în continuare o poziție ambiguă, refuzând să sprijine ferm Ucraina.

Ultimele sondaje arată că Fidesz are un avans de câteva puncte procentuale în fața opoziției unite.

Analiza German Marshall Fund propune cinci scenarii bazate pe diferite rezultate potențiale ale alegerilor de azi și pe cele mai probabile implicații ale acestora.

În primul rând trebuie spus că pentru prima dată de când Orban și partidul său Fidesz au ajuns la putere, în 2010, rezultatul alegerilor parlamentare este incert.

Învinse fără drept de apel în 2014 și 2018, partidele de opoziție și-au adaptat strategiile la realitățile legii electorale concepute de Orban și au format un bloc de opoziție unit. Alianța este eterogenă. Avem șase partide care vin din social-democrație (Partidul Socialist – MSZP, Coaliția Democratică – DK), din zona verzilor (Dialog – Párbeszéd, Politica poate fi altfel – LMP), din liberalism (Momentum) și fosta extremă dreapta (Jobbik).

Cele șase partide au organizat alegerile primare și au convenit asupra unor candidați comuni în toate cele 106 circumscripții electorale și asupra unei liste electorale comune la nivelul întregii țări, cu Péter Márki-Zay, un primar conservator, drept candidat la funcția de prim-ministru.

Mobilizarea de ultim moment a alegătorilor indeciși va determina rezultatul. Dar Fidesz este avantajat de sistemul electoral pe care partidul l-a creat și tot el l-a adoptat, mulțumită majorității covârșitoare de care s-a bucurat în tot acest timp.

O reformă din 2013 a creat o hartă electorală extrem de discriminatorie, arată analiza lui Hegedus. Aceasta a dezmembrat circumscripțiile urbane care favorizau partidele progresiste și le-a unit cu cele vecine din mediul rural, care susțin partidul conservator Fidesz.

Drept urmare, opoziția are nevoie de o victorie cu o diferență de 3-5 puncte procentuale pentru a câștiga majoritatea mandatelor în parlament.

Apoi, peisajul mediatic este dominat de instituții controlate de guvern, care răspândesc o propagandă centralizată și servesc drept portavoce pentru Fidesz. Opoziția nu beneficiază de un tratament echitabil în aceste instituții. De exemplu, Márki-Zay a obținut recent cinci minute de emisie, minimul legal, pe canalul public de televiziune, care a difuzat discursul lui Orbán din 15 martie cu ocazia sărbătorii naționale de nouă ori în 24 de ore.

Normele de campanie permit guvernului Fidesz să finanțeze inițiative civice și mediatice prin procură și ONG-uri organizate de guvern, precum și campanii de informare politică. Acest cadru juridic înseamnă că Fidesz poate, în practică, să cheltuiască mult mai mult decât opoziția.

Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE-ODHIR) – principalul organism de supraveghere electorală din Europa – a catalogat alegerile din Ungaria din 2014 drept „libere, dar nu corecte”, iar după cele din 2018 a concluzionat că o „suprapunere omniprezentă între resursele statului și cele ale partidului de guvernământ” a subminat „capacitatea concurenților de a participa în condiții de egalitate” și a împiedicat „capacitatea alegătorilor de a face o alegere în deplină cunoștință de cauză”.

Anul acesta OSCE-ODIHR a decis să trimită în țară o misiune completă de observare a alegerilor cu 200 de observatori pe termen scurt și 18 observatori pe termen lung. Această decizie extrem de rară în cazul unui stat membru al UE demonstrează preocupările comunității internaționale cu privire la integritatea alegerilor.

Într-un interviu pentru Libertatea, liderul opoziției Peter Marki-Zay a subliniat că, din punctul său de vedere, alegerile din Ungaria nu sunt nici libere, nici corecte.

Zsolt Enyedi, profesor și cercetător la Institutul pentru Democrație al Universității Central Europene, a vorbit și el despre acest lucru, observând că succesul lui Orban este, cel puțin parțial, un rezultat al lipsei unei democrații reale în Ungaria.

Polarizarea alegătorilor

Alegerile au loc într-un mediu social polarizat. Pe parcursul anului trecut, ponderea alegătorilor indeciși s-a redus în sondaje de la aproape 40% la 12% din electorat. În ultimele două luni, guvernul a introdus programe de cheltuieli pe scară largă, inclusiv scutiri de taxe pentru tinerii sub 25 de ani și pentru familiile numeroase, pensii suplimentare și creșteri salariale în mai multe sectoare.

De asemenea, a fixat prețul benzinei și al unor produse alimentare de bază pentru a atenua impactul negativ al creșterii galopante a prețurilor la energie și al inflației. În februarie și martie, grevele de săptămâni întregi ale cadrelor didactice au luat forma unor acte de nesupunere civică, deoarece dreptul lor la grevă a fost practic suspendat de guvern, scrie Hegedus.

Un amănunt foarte important este tentativa guvernului conservator de a ridica miza votului. Tot azi, maghiarii vor vota în cadrul unui referendum privind politicile anti-LGBTQ ale Fidesz, ceea ce ar putea mobiliza electoratul conservator.

În schimb, inițiativele de referendum ale opoziției unite care se opuneau înființării unui campus al Universității Fudan din China la Budapesta sau care cereau prelungirea indemnizațiilor de șomaj pentru a atenua impactul pandemiei de coronavirus au fost blocate de Comisia Electorală Națională.

Strategiile de campanie ale celor două tabere au fost puternic influențate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Legăturile strânse ale lui Orban cu Vladimir Putin au oferit o oportunitate politică opoziției. Cu toate acestea discursul guvernului, care a pus accentul pe echidistanța față de Rusia și Ucraina, pare să fie pe placul unor segmente largi ale societății, iar Fidesz a câștigat în sondaje.

A ajutat și faptul că propaganda guvernamentală a acuzat opoziția de incitare la război, eventual la implicarea Ungariei în război.

De asemenea, războiul a diminuat puternic importanța agendei anticorupție a opoziției. De la invazie, opoziția unită a încercat să catalogheze alegerile drept un referendum privind viitoarea orientare geopolitică a Ungariei. Totuși, liderii opoziției au insistat și cu mesajele anticorupție.

Până în prezent, Ungaria a sprijinit toate pozițiile și măsurile UE și NATO legate de războiul din Ucraina. Budapesta a amânat pentru perioade scurte unele dintre măsurile de sancționare, cum ar fi întreruperea accesului Rusiei la sistemul de plăți SWIFT.

Dar de la izbucnirea războiului, regimul Orban a urmărit o strategie dublă. A încercat să se prezinte în fața UE și NATO drept un jucător de echipă constructiv, pentru a evita efectele negative ale politicii sale anterioare pro-Kremlin.

În paralel însă, a refuzat să ofere vreun ajutor militar Ucrainei sau chiar să permită livrarea unui astfel de ajutor prin teritoriul ungar, în contrast puternic cu vecinii din Europa Centrală.

În plus, presa pro-guvernamentală a menținut o narațiune mai degrabă favorabilă Rusiei, care deseori minimalizează tragedia războiului și amenințarea reprezentată de Rusia, în vreme ce aruncă vina pe Ucraina sau pe Occident.

Această strategie dublă este motivată de considerente de politică externă și internă, spune analiza German Marshall Fund.

În primele săptămâni după invazia Ucrainei, guvernul lua în calcul o potențială revenire rapidă la normalitate în relațiile dintre Ungaria și Rusia, odată ce războiul se va fi încheiat, fără să înțeleagă că acest lucru ar fi imposibil. Orban a încercat să mențină relațiile cu Kremlinul cât mai bune posibil, refuzând să ofere ajutor militar Ucrainei și menținând narațiunea internă favorabilă Rusiei.

La nivelul politicii interne, orice schimbare bruscă a discursului favorabil Rusiei al guvernului ar fi necesitat o corectare a cursului său trecut de politică externă și a legăturilor sale puternice cu Rusia, ceea ce ar fi putut genera întrebări incomode în campania electorală. Pentru a evita orice potențială incertitudine în rândul electoratului Fidesz, Orban a decis să mențină ferm cursul de comunicare stabilit.

Victoria lui Orban, cu o majoritate redusă

O victorie a Fidesz, cu o majoritate parlamentară de 114-125 de locuri din cele 199 ale parlamentului, pare a fi cel mai probabil rezultat în acest moment, spune analiza German Marshall Fund realizată de expertul maghiar Daniel Hegedus.

Cu toate că alegerile nu vor fi cu siguranță corecte, neregulile din ziua alegerilor ar putea să nu constituie o fraudă majoră. Acest lucru ar genera un alt guvern Fidesz stabil, dar fără o supermajoritate constituțională de două treimi (133 de locuri), precum cea din prezent.

Dar din moment ce practic toate instituțiile statului au fost deja capturate de Fidesz, o supermajoritate nu ar mai fi esențială pentru ca Orban să continue cu o formă de guvernare semiautoritară. Totuși, Fidesz va fi forțat probabil la unele compromisuri cu opoziția.

O majoritate redusă i-ar îngreuna lui Orban strategia actuală. Fidesz se bazează pe ideea populistă care spune că el este singurul reprezentant al poporului maghiar și al interesului național, în timp ce partidele de opoziție sunt trădători și marionete ale puterilor străine. Ar fi din ce în ce mai dificil să susțină această poveste dacă opoziția va obține un rezultat apropiat.

Un astfel de rezultat ar pune o presiune semnificativă asupra regimului pentru a-și reajusta strategia și pentru a-și lărgi baza electorală. O modalitate de a face acest lucru ar fi să urmărească o politică externă și europeană mai puțin divizivă și mai constructivă.

O victorie strânsă ar duce, cel mai probabil, la continuarea recentei realinieri limitate și superficiale a Ungariei față de aliații săi occidentali și față de structurile euro-atlantice, din cauza presiunilor externe create de războiul din Ucraina. Această realiniere s-ar confrunta cu constrângeri și nu ar însemna mai mult decât un „atlantism simulat”, spune Hegedus.

Mulți observatori se așteaptă ca, dacă va rămâne la putere, Orban să renunțe la narațiunea pro-rusă a Ungariei. Cu toate acestea, o renunțare completă la politica sa externă multivectorială este puțin probabilă, spune analistul.

Pe termen scurt, acest scenariu ar putea reprezenta un compromis acceptabil pentru majoritatea partenerilor euro-atlantici ai Ungariei, dar pe termen mediu și lung ar putea reînvia frustrările din cadrul UE și NATO cu privire la politica sa externă și la loialitatea sa reală, spune analiza German Marshall Fund.

Alegeri fraudate

În acest scenariu, Fidesz câștigă alegerile la limită, dar neregulile generalizate din ziua alegerilor ar ridica serioase îngrijorări cu privire la legitimitatea rezultatelor. Organismele independente de supraveghere a alegerilor și misiunea de monitorizare OSCE-ODIHR concluzionează că amploarea cumpărării voturilor, intimidarea alegătorilor și alte forme de nereguli din ziua alegerilor ar fi putut influența rezultatul în favoarea Fidesz.

În orașele mari ar putea începe proteste de amploare, alimentate și de percepția de slăbiciune a regimului Orban și de lipsa de sprijin popular.

Afirmațiile privind neregulile și frauda electorală fac imposibilă recunoașterea rezultatelor și recunoașterea înfrângerii de către partidele din opoziția unită. Neacceptarea de către Orban și Fidesz a rezultatelor alegerilor în cazul unei victorii la limită a opoziției ar putea fi o versiune alternativă a scenariului electoral al „alegerilor furate”, care ar avea implicații foarte asemănătoare în materie de politică externă.

Acest scenariu i-ar confrunta pe partenerii euro-atlantici ai Ungariei cu primele alegeri fraudate în mod semnificativ în UE și cu o dilemă. Dacă instituțiile UE și guvernele europene ar recunoaște rezultatele, ar da o nouă lovitură, poate fatală, imaginii și credibilității democratice deja slăbite a UE. Dacă nu ar face așa, în cel mai rău caz, acest lucru ar putea duce la prezența continuă a unui guvern nerecunoscut la conducerea unuia dintre statele membre ale UE.

Deși partenerii europeni ai Ungariei ar putea media între Fidesz și opoziția unită și ar putea încerca să îl convingă pe Orban să accepte noi alegeri, influența lor ar fi limitată. Reacția vecinilor central-europeni ai țării ar fi crucială, mai ales că, în trecut, solidaritatea central-europeană a jucat un rol-cheie în protejarea Ungariei de potențiale sancțiuni, în special în cadrul procedurii articolului 7 al UE.

Această situație l-ar putea împinge irevocabil pe Orban în brațele Rusiei și Chinei, care nu ar ezita să-i recunoască guvernul.

O nouă supermajoritate Fidesz

O mai mare mobilizare a alegătorilor Fidesz în ultima fază a campaniei ar putea duce la depășirea de către partid a pragului de 133 de locuri, pentru o supermajoritate constituțională. Acest lucru ar fi perceput în țară și în străinătate ca o victorie zdrobitoare pentru Orban.

Cel mai probabil, asta ar duce la dezintegrarea opoziției unite, la dispariția partidelor sale mai mici și la o apatie generalizată în nucleul electoratului anti-Orban.

O victorie zdrobitoare care ar duce la o nouă supermajoritate constituțională pentru Fidesz ar fi o confirmare a sprijinului popular din spatele politicii externe multivectoriale a lui Orban. În contextul războiului din Ucraina, aceasta ar fi interpretată ca un sprijin copleșitor în spatele „politicii sale de pace” care exclude orice sprijin semnificativ pentru Ucraina, relațiile sale de prietenie cu marile puteri autoritare și lupta sa împotriva UE.

În cazul în care Rusia ar obține încet-încet avantajul din punct de vedere militar în Ucraina, un Orban liniștit acasă de o victorie zdrobitoare ar reveni cu siguranță la a fi principalul avocat al Kremlinului în Occident.

Acest lucru ar face ca recenta realiniere a Ungariei cu pozițiile UE și NATO să rămână nu doar superficială, ci și să fie limitată la o perioadă scurtă.

O victorie la limită a opoziției și o „revoluție constituțională”

Un scenariu posibil este și cel în care opoziția se mobilizează la urne și obține o majoritate parlamentară, dar nu o supermajoritate.

Chiar și cu o schimbare a guvernului, redemocratizarea Ungariei ar fi imposibilă fără eliberarea statului și fără modificarea constituției Fidesz. Fără o supermajoritate în parlament, noul guvern nu ar putea să remodeleze constituția de facto a țării și instituțiile-cheie în conformitate cu cerințele procedurale pentru modificarea constituțională, ceea ce Orban a făcut după 2010.

În acest context, noul guvern ar putea opta pentru o strategie de revoluție constituțională. Personalități importante ale opoziției unite – cum ar fi candidatul acesteia pentru funcția de prim-ministru, Péter Márki-Zay, sau Klára Dobrev, candidatul principal al celui mai mare partid de opoziție, Coaliția Democratică – s-au pronunțat în mod repetat în favoarea acestei opțiuni.

Avocații și politicienii maghiari au discutat mai multe potențiale căi legale pentru o mișcare ce ar avea drept scop modificarea Legii fundamentale cu o majoritate simplă. Aproape toate aceste argumente juridice au un lucru în comun: fie constituie o încălcare clară a Legii fundamentale, fie legalitatea lor este discutabilă, spune Hegedus.

Curtea Constituțională, care a fost ferm capturată de Fidesz din 2013, le-ar declara aproape sigur neconstituționale pe toate.

În plus, în acest scenariu, Fidesz și susținătorii săi ar ieși în stradă, prezentându-se drept susținători ai statului de drept și ai ordinii constituționale împotriva a ceea ce ei ar numi o lovitură de stat constituțională.

Scenariul ar reprezenta o provocare semnificativă pentru politica UE de susținere a statului de drept. Instituțiile și statele membre ale UE, precum și Statele Unite, s-ar confrunta cu un guvern care încalcă Legea fundamentală în sens procedural. Acest lucru nu ar putea fi ignorat.

Noul guvern va susține că o revoluție constituțională este indispensabilă pentru a inversa capturarea statului de către Fidesz și pentru a restabili instituțiile democratice. Marki-Zay a declarat pentru Libertatea că schimbarea Constituției este o măsură necesară, dar și validă, deoarece chiar legea fundamentală include o prevedere care spune că orice măsură luată pentru monopolizarea puterii este invalidă.

În orice caz, în această situație, Comisia Europeană s-ar confrunta cu o dilemă. Dacă nu ar reacționa la încălcarea statului de drept de către guvern, ar putea fi ușor acuzată de standarde duble. Dacă ar sancționa-o, aceasta ar pedepsi renașterea democratică a unui stat membru care a mers departe pe calea autocratizării, dar care ar dori să revină la valorile UE.

O victorie a opoziției și o luptă cu statul profund

În acest scenariu, ca și în cel precedent, alegerile ar produce o victorie la limită a opoziției unite. Dar în acest caz, noul guvern ar respinge ideea unei revoluții constituționale, temându-se de potențialele consecințe interne, cum ar fi proteste violente sau o reacție a forțelor armate, precum și de o condamnare internațională pe scară largă și de potențiale sancțiuni din partea UE.

În schimb, guvernul va opta pentru o strategie de a se descurca în actualul contextul instituțional și juridic pe care îl moștenește după lunga guvernare Fidesz.

Această strategie s-ar baza pe presupunerea că un număr mare de persoane numite de Fidesz ar accepta schimbarea guvernului și ar acționa cu bună credință și în conformitate cu legile țării. Validitatea acestei presupuneri va deveni clară în primele săptămâni ale noului guvern.

În acest scenariu, noul guvern s-ar confrunta cu două căi posibile. Una ar fi o luptă politică permanentă cu opoziția Fidesz și acoliții săi cimentați în instituții. Acest lucru ar epuiza cel mai probabil guvernul, dar i-ar putea permite să rămână în funcție după primul an.

Alternativa ar fi un blocaj total al guvernului de către instituțiile capturate de Fidesz, în special de către președintele recent ales, Katalin Novak, și de către Curtea Constituțională. În cazul în care noul guvern nu ar reuși să adopte bugetul pentru anul viitor, acest lucru ar duce automat la dizolvarea parlamentului, în conformitate cu Legea fundamentală, și la noi alegeri în primăvara anului 2023.

Acest scenariu ar fi de departe cel mai confortabil pentru partenerii euro-atlantici ai Ungariei. Un nou guvern ar da dovadă de un angajament puternic față de valorile UE și față de alianța occidentală. După 12 ani de guvernare Fidesz, Ungaria ar putea juca din nou un rol constructiv la nivel european, transatlantic și regional.

Cu toate acestea, acest scenariu ar fi nesustenabil. Există doar o mică șansă ca, fără o abordare radicală, un nou guvern să poată lupta împotriva corupției și a capturării statului, să crească calitatea democrației și să mențină o politică economică și socială de succes, care să contribuie la menținerea popularității sale în mijlocul unei noi crize economice și a refugiaților declanșate de războiul din Ucraina, spune analiza German Marshall Fund.

Urmărește-ne pe Google News