Aproape jumătate dintre români nu știu ce s-a întâmplat la Mineriada din 1990

Diferențe notabile între categoriile de vârstă

Conform studiului efectuat în perioada 26-30 mai 2025, doar 54,1% dintre respondenți afirmă că știu ce s-a întâmplat la Mineriada din 1990, în timp ce 45,7% răspund negativ. Restul de 0,2% nu au oferit niciun răspuns.

Sondajul relevă discrepanțe semnificative între diferitele categorii de vârstă. În timp ce persoanele peste 60 de ani și cele între 45-59 de ani par să fie mai informate (72% și respectiv 67% declară că știu despre evenimente), tinerii cu vârsta între 18-29 de ani se remarcă printr-o lipsă acută de cunoștințe, 76% dintre ei declarând că nu știu ce s-a întâmplat.

„Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puțin peste jumătate dintre români”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Diferențe între susținătorii partidelor politice

Sondajul evidențiază și diferențe semnificative între susținătorii diferitelor partide politice. Peste 70% dintre votanții PNL și peste 60% dintre cei ai PSD și USR declară că știu despre evenimentele din iunie 1990. În contrast, 60% dintre susținătorii AUR afirmă că nu cunosc aceste evenimente.

Un aspect interesant al sondajului se referă la atitudinea românilor față de protestele de stradă. 55,8% dintre respondenți declară că ar participa constant la proteste dacă drepturile și libertățile le-ar fi amenințate. Această atitudine este mai pronunțată în rândul tinerilor sub 30 de ani (63%) și al votanților AUR (68%).

„Dimensiunea acțională a apărării drepturilor și libertăților prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepția asupra prezentului, motivațiile izvorâte din cunoașterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile”, a explicat Ștefureac.

Nevoia de educație istorică

Rezultatele sondajului subliniază necesitatea unei educații mai solide cu privire la istoria recentă a României.

„Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educației cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice și a unei societăți reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăși fundamentele regimului nostru democratic”, conchide Ștefureac.

Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 mai 2025, pe un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani. Metoda de cercetare a fost interviul telefonic (CATI), cu o eroare maximă admisă de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro