„Imaginea apocalipsei”. O localitate din Brazilia dispare treptat în apele oceanului

Până acum, peste 500 de gospodării au fost deja scufundate, pe o suprafaţă de doi kilometri de mal. Următoarea va fi cea a antreprenorului Joao Waked Peixoto, 49 de ani.

Printre grinzile fărâmate și bucăţile de faianţă împrăştiate pe jos, Peixoto arată amploarea pagubelor din ultima casă care o separă pe a sa de ocean. Au mai rămas doar pereţii albaştri ai dormitorului din spate, o bicicletă şi câteva mărturii care spun că această casă a fost locuită până recent.

Lângă mal au rămas în picioare doar 180 de case, în care locuiesc 302 de persoane.

„Când va trebui să plecăm şi noi? Marea a avansat cu trei-patru metri în două săptămâni, pereții noștri ar putea să cadă săptămâna viitoare”, a spus pentru AFP Joao Waked Peixoto.

Bărbatul s-a mutat în timpul pandemiei în locuinţa sa secundară, construită de bunicul lui în Atafona. Acum se gândește că va pierde casa de pe plajă. „Este trist că vom pierde o casă atât de frumoasă, cu atâtea amintiri de familie”, spune el.

Atafona face parte din cele aproximativ 4% din regiunile costiere ale lumii afectate de înaintarea mării pe uscat cu peste cinci metri pe an.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Potrivit estimărilor, pe termen lung, situaţia se va înrăutăţi odată cu „creşterea nivelului mării”, ca urmare a încălzirii globale, dar şi pe termen scurt şi mediu, din cauza „creşterii excepţionale şi a perioadelor lungi de ploaie sau secetă”, potrivit geologului Eduardo Bulhoes de la Universitatea Federală Fluminense.

Pe lângă asta, Atafona mai suferă de o „problemă cronică”, de câteva zeci de ani. „Din cauza intervenţiei umane, volumul de apă din fluviul Paraiba do Sul s-a redus drastic în ultimii 40 de ani, precum şi capacitatea acestuia de a aduce sedimente la gura de vărsare” din Atafona, a explicat geologul, care a dat vina pentru această situație pe activităţile miniere și agricole. Din cauza lipsei sedimentelor, nisipul de pe plajă nu se reînnoieşte în mod natural, iar oceanul înaintează.

În vreme ce oceanul câștigă teren pe uscar, au fost prezentate primăriei mai multe proiecte, în încercarea de a reduce eroziunea, precum ridicarea unor diguri sau aducerea pe plajă a nisipului extras de pe fundul fluviului.

Până în prezent, însă, nu au fost încă luate măsuri.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Potrivit adjunctul pentru mediu Alex Ramos, implementarea oricărui plan de reducere a eroziunii depinde de aprobarea organismelor de mediu.

De cealaltă parte, unii locuitori denunţă lipsa de voinţă politică. „Am auzit foarte multe promisiuni (…), dar este un oraş abandonat, o imagine a apocalipsei, şi asta te face să plângi”, a declarat Veronica Vieira, preşedinta asociaţiei SOS Atafona.

Foto: Worldabandoned.com / Profimedia

Urmărește-ne pe Google News