Restricții de circulație în Franța după protestele violente din weekend, în încercarea de a restabili ordinea
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Franței, Sébastien Lecornu, a anunțat luni că autoritățile locale au fost îndrumate să introducă restricții parțiale de circulație în cursul serii, ca răspuns la protestele violente care au avut loc în toată țara pe parcursul weekendului, informează Reuters.
Cuprins:
- Franța ar putea impune restricții pe timpul nopții din cauza protestelor din weekend
- Premierul Franței exclude o „închidere totală a Parisului”
- Ce spun autoritățile locale despre măsurile cerute de Guvernul francez
- Peste 550.000 de protestatari au ieșit în stradă în Franța
- Emmanuel Macron promite măsuri ferme în Franța
- Discursul lui Emmanuel Macron a fost aspru criticat
Franța ar putea impune restricții pe timpul nopții din cauza protestelor din weekend
Premierul a afirmat că starea de urgență rămâne o opțiune, dar măsurile actuale sunt considerate mai potrivite. În acest context, autoritățile au decis să nu anuleze meciul PSG-Barcelona, programat marți seară.
„Sunt pe deplin hotărât să restabilesc ordinea publică”, a declarat Lecornu, adăugând că, deși starea de urgență rămâne o opțiune, în prezent se consideră că măsurile de restricționare parțială a circulației sunt „mai adecvate”.
Premierul Franței exclude o „închidere totală a Parisului”
Premierul a subliniat că aceste restricții vor fi locale și adaptate situației, excluzând posibilitatea unei închideri totale a Parisului: „Aceste restricţii trebuie să fie locale şi parţiale. Este exclus ca întreg Parisul să fie supus restricţiilor de circulaţie”.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a asigurat că meciul de fotbal programat marți seară între Paris Saint-Germain și Barcelona nu va fi anulat, în ciuda tensiunilor din țară.
Ce spun autoritățile locale despre măsurile cerute de Guvernul francez
Primarii din marile orașe franceze au cerut explicații guvernului pentru ceea ce au numit o lipsă de pregătire a forțelor de securitate, în condițiile în care Franța încearcă să depășească impactul unui weekend marcat de revolte și jafuri.
Potrivit Reuters, aceste proteste sunt o continuare a demonstrațiilor studențești din ultimele săptămâni, care au fost însoțite uneori de acte de violență stradală. Contextul general este amplificat de o criză economică acută și o datorie publică în creștere, toate acestea având loc cu doar șase luni înainte de alegerile prezidențiale.
Peste 550.000 de protestatari au ieșit în stradă în Franța
Aproximativ 550.000 de persoane au ieșit în stradă, iar manifestațiile au degenerat în acte de vandalism și jafuri, provocând pagube de milioane de euro clădirilor publice și afacerilor. Conform BFMTV, autoritățile au reținut aproape 2.400 de persoane, în timp ce aproximativ 1.000 de membri ai forțelor de ordine au fost răniți, șapte dintre aceștia aflându-se în stare gravă.
Emmanuel Macron promite măsuri ferme în Franța
Președintele Emmanuel Macron a ținut un discurs duminică seara, subliniind necesitatea restabilirii ordinii.
„Simțim cu toții furie și rușine în această seară”, a declarat Macron, cerând să nu se facă confuzie între „manifestanții cu cereri legitime” și „cei care au distrus, au spart și au jefuit”. El a descris scenele de devastare drept „insuportabile” și a oferit asigurări că antreprenorii afectați de jafuri vor primi sprijin din partea statului.
Președintele a promis „transparență completă” în investigarea acțiunilor poliției și a cerut ministrului de Interne, Laurent Nunez, să analizeze evenimentele din weekend pentru a trage concluziile necesare. „Aștept răspunsuri clare și va exista o transparență completă”, a afirmat liderul francez.
Totodată, Macron a subliniat că „cei care au distrus trebuie să plătească, iar cei care au jefuit trebuie să ramburseze”. El a cerut prefecților să colaboreze cu primarii pentru a proteja clădirile publice și afacerile locale, subliniind că procedurile judiciare în cazul celor vinovați vor fi „exemplare”. „Nu vom face niciun compromis”, a adăugat președintele în discursul său de 8 minute și 30 de secunde.
Discursul lui Emmanuel Macron a fost aspru criticat
Discursul președintelui a fost intens criticat de politicieni din toate spectrele politice, potrivit BFMTV. Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), l-a catalogat drept „un discurs lamentabil” și a acuzat guvernul de lașitate. Éric Ciotti, liderul Uniunii pentru Republică (UDR), a declarat că Macron „a vorbit din nou (...) fără să spună nimic”.
Opoziția de stânga a fost la fel de vocală în nemulțumirile sale. Manuel Bompard, coordonatorul partidului La France Insoumise, a numit discursul „absolut iresponsabil”, în timp ce Mathilde Panot, lidera grupului parlamentar al aceluiași partid, l-a acuzat pe Macron că este un „arhitect al haosului”.
Primarul din Le Havre și candidatul la președinție al partidului Horizons, Édouard Philippe, a declarat că ar fi preferat „decizii și inițiative care să permită revenirea la ordine și restabilirea autorității statului”. Într-un comentariu similar, fostul ministru de interne Bruno Retailleau a calificat intervenția președintelui drept „îngrijorătoare” și a subliniat că Macron „pare total copleșit”.
