Franța în flăcări, în urma protestului anti-sărăcie. Peste 1.200 de arestări și confruntări dure cu poliția: „Cucerim Bastilia!”. Testul lui Macron
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poliția a folosit gaze lacrimogene la Paris, iar primăria din Limoges a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu. Peste 1.200 de persoane au fost arestate sâmbătă în Franța, după ce protestatari care susțineau elevii de liceu s-au confruntat cu poliția. Unele demonstrații au degenerat, clădiri fiind incendiate, iar magazine jefuite. Aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții și de inflație, potrivit unui sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane.
Cuprins:
Protestul, un test pentru Macron
Poliția a utilizat gaze lacrimogene în timpul confruntărilor cu protestatarii. Manifestațiile din întreaga Franță au fost amplificate de participarea altor grupuri nemulțumite de prețurile ridicate și de degradarea sistemului de protecție socială.
Deși sute de mii de oameni au protestat pașnic în marșuri stradale în zeci de orașe, câteva grupuri violente au vizat clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri, atacând totodată vehiculele poliției și forțele de ordine.
Protestele reprezintă cel mai recent test pentru președinția lui Emmanuel Macron, în contextul în care Franța se confruntă atât cu probleme externe, cât și interne.
Sâmbătă seara, prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat că 1.200 de persoane au fost arestate, iar 150 de polițiști au fost răniți.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că demonstrațiile oficiale au fost deturnate de „casseurs” – „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și a devasta... îi vom găsi și vom lua măsuri ferme împotriva lor”.
El a precizat că statul nu intenționează să declare stare de urgență, adăugând însă: „Condamn cu fermitate violențele la care am fost martori”.
În orașul Limoges, primăria a fost „în mare parte distrusă” într-un incendiu provocat de protestatari mascați, a declarat pentru agenția de presă AFP un înalt oficial regional.
„Acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii de vest, iar două treimi din fațadă au dispărut deja”, a explicat prefectul local Maurice Barate, adăugând că distrugerile suferite de clădirea veche de 143 de ani reprezintă o „catastrofă pentru patrimoniu”.
La Marsilia, protestatarii au luat cu asalt primăria, lovind ușa cu bariere de securitate luate de pe stradă. Aceștia au reușit să pătrundă pentru scurt timp în clădirea municipală, unde unul dintre protestatari a desenat cu spray-ul un „A” (simbolul anarhiei) pe un perete, înainte ca poliția să-i evacueze, potrivit The Independent.
În zona Place de la République, în centrul Parisului, un marș pașnic a degenerat în violențe; poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva unor protestatari mascați și îmbrăcați în negru, care au aruncat cu articole pirotehnice și bucăți de pavaj, au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive.
„Cucerim Bastilia!” a strigat un protestatar
Alți protestari au dat foc unor pubele de gunoi, aruncând petarde în interiorul acestora, sau au răsturnat containerele destinate reciclării sticlei, folosind sticlele găsite drept proiectile. Un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere.
De-a lungul bulevardului Magenta – una dintre principalele artere care traversează zona de la nord de Place de la République, un cartier locuit în mare parte de clasa muncitoare – zeci de magazine au fost sparte și jefuite.
Grupuri de protestatari au încercat să pătrundă în magazinul universal Galeries Lafayette, au distrus sedii de bănci, au devastat un magazin Lacoste și alte boutique-uri, și au jefuit un magazin de telefoane mobile.
Locuitorii străzilor adiacente au fost nevoiți să-și închidă ferestrele și ușile, pe măsură ce nori densi de gaze lacrimogene se ridicau până la nivelul acoperișurilor.
Unii elevi s-au plâns, de asemenea, că în timpul valurilor de căldură din vară fierb în sălile de clasă lipsite de aer condiționat, în timp ce iarna îngheață de frig. Ei afirmă că zilele de școală, care se întind adesea de la ora 8:00 până la 18:00, sunt mult prea epuizante, iar sistemul de admitere la universitate este complex și nedrept. La proteste s-au alăturat și unii studenți universitari.
În Franța există îngrijorări mai ample legate de faptul că sistemul de învățământ al țării pierde teren în fața altor state și eșuează în misiunea sa de a le oferi copiilor din medii defavorizate posibilitatea de a urca pe scara socială. Rezultatele la înțelegerea textului și la matematică au scăzut drastic, conform celui mai recent raport PISA, care evaluează elevii la nivel mondial.
Sindicatul CGT, alături de elevi, împotriva austerității
Mobilizarea de sâmbătă a avut loc în urma unor apeluri lansate pe rețelele de socializare pentru relansarea mișcării „vestelor galbene” (gilets jaunes), apărută în 2018 ca reacție la nedreptățile sociale.
Manifestațiile de sâmbătă au făcut apel la profesori, elevi, muncitori, pensionari și fermieri să se alăture protestelor și să extindă mișcarea.
Sindicatul CGT, unul dintre cele mai mari din Franța, a susținut, de asemenea, protestele, cerând „salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor cetățenilor”.
Astfel că sâmbătă, demonstrațiile au fost amplificate de participarea altor grupuri, care au protestat față de costul ridicat al vieții și față de ceea ce ele consideră a fi o degradare a sistemului de protecție socială.
Autoritățile franceze au anunțat că, doar în cursul dimineții de sâmbătă, în afara Parisului au avut loc aproximativ 140 de manifestații, la care au participat peste 32.000 de persoane, iar pe parcursul zilei au fost efectuate 400 de arestări. Oficialii au pus violențele pe seama „extremei stângi”.
Președintele Macron a făcut apel la calm, subliniind că dreptul la protest implică și „necesitatea respectului”.
800.000 de francezi în stradă
Conform Ministerului de Interne, la aceste evenimente au participat 550.000 de persoane, în timp ce sindicatul CGT a estimat numărul participanților la 800.000.
Organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, au criticat utilizarea gazelor lacrimogene și a grenadelor asurzitoare pentru dispersarea minorilor.
Procurorii și un organism de supraveghere a activității poliției investighează cel puțin 34 de acuzații privind abuzuri comise de polițiști în timpul protestelor.
Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de stânga „Franța Nesupusă” (La France Insoumise), a participat marți la o manifestație și și-a exprimat susținerea față de studenții care protestează. El i-a îndemnat pe manifestanți să nu recurgă la jafuri, calificând astfel de acțiuni drept „contrare metodelor noastre”.
Înainte de protestul de sâmbătă, guvernul francez a recunoscut unele dintre nemulțumirile elevilor. Acesta a renunțat rapid la planurile de a majora anumite taxe de înscriere în învățământul superior, măsuri care fuseseră anunțate în cadrul bugetului pentru anul 2027.
De asemenea, a promis că va aloca în regim de urgență 3.000 de cadre didactice suplinitoare în liceele cele mai afectate de deficitul de personal și a anunțat intenția de a implica mai eficient elevii în procesul decizional din școli. Ministerul Educației a lansat un sondaj online național, anonim, prin care elevii de liceu își pot exprima îngrijorările – iar ministrul Educației, domnul Geffray, a declarat joi că aproape 100.000 de elevi au participat deja la această consultare.
Cu toate acestea, liderii elevilor au respins, în mare parte, propunerile guvernului, considerându-le soluții insuficiente pentru probleme structurale de lungă durată.
Franța are o lungă istorie a protestelor tinerilor, care uneori au degenerat în violențe – inclusiv protestele studențești din 1968, care au fost pe punctul de a răsturna guvernul și au contribuit la transformarea societății franceze.
