Surse: BNR ar fi utilizat peste jumătate de miliard de euro, într-o singură zi, pentru a evita deprecierea rapidă a leului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Banca Națională Română (BNR) ar fi aruncat în piaţă aproximativ 600 de milioane de euro, într-o singură zi, pentru a încerca să oprească devalorizarea leului, scrie economica.net, care citează surse din piață.
Măsura venea în contextul în care moneda naţională trecuse pe pieţele din Marea Britanie şi America de 4,8066 lei în cursul zilei-nopţii de 27 spre 28 noiembrie.
Astfel, BNR ar fi cheltuit în luna noiembrie din rezerva valutară aproximativ 1,2 miliarde de euro, prin intervenţii menite să apere devalorizarea prea rapidă a leului, după cum estimează surse din piaţa bancară, citate de economica.net.
Euro a depăşit, miercuri seara, pe 28 noiembrie 2019, după ora 19.00, pragul de 4,80 lei, pe piaţa interbancară, conform datelor Bloomberg.
Cel mai înalt nivel atins de moneda unică europeană în raport cu leul în noaptea de 27 spre 28 noiembrie a fost de 4,8066, ceea ce indică o depreciere de 0,52% a leului într-o singură zi, nivel considerat probabil prea mare de către Banca Naţională a României.
În dimineaţa zilei de 28 noiembrie, nivelul euro afişat de Bloomberg a rămas peste 4,80 lei pe piaţa interbancară, faţă de faţă de 4,7792 lei, cursul anunţat ieri de BNR, alimentat fiind de vânzările de lei de pe piaţa londoneză.
La 10 minute după deschiderea pieţei interbancare în România în dimineaţa de 28 noiembrie, leul a coborât uşor sub 4,8 lei, prag peste care a stat toată noaptea trecută, când BNR nu mai avea acces în piaţă.
La ora 12.00 p.m., euro se afla la 4,7890 lei, iar cursul de schimb oficial anunţat de banca centrală în ziua de 28 noiembrie a fost de 4.7788 lei pentru un euro, consemnând o depreciere de numai 0,01% faţă de cursul BNR stabilit cu o zi în urmă.
Acest lucru a fost posibil deoarece chiar de la deschiderea pieţei interbancare erau sume mari în ask (cerere de monedă europeană) pentru euro.
Cererea crescută de euro venită de la mai mulţi actori de pe piaţa interbancară a condus la scăderea cursului de schimb sub nivelul de 4,8 lei pentru un euro la cât a fost deschisă piaţa.
Pe parcursul zilei de 28 noiembrie, volumul minim al tranzacţiilor pe piaţa interbancară din România a fost de 800 de milioane de euro faţă de numai 200 de milioane de euro cât a fost volumul tranzacţiilor interbancare în data de 27 noiembrie 2019.
Cele două aspecte enumerate mai sus sunt motivele pentru care piaţa bancară este de părere că BNR a utilizat mai bine de jumătate de milliard de euro pentru a apăra cursul de schimb şi a păzi leul de o depreciere prea rapidă.
De altfel, surse din sistem spun că în luna noiembrie BNR ar fi cheltuit circa 1,2 miliarde de euro pentru a feri leul de o depreciere prea abruptă.
Declaraţiile politice privind deficitul bugetar, deteriorarea indicatorilor privind creşterea economică şi deficitele gemene sunt motivele care au condus la o reacţie mai agresivă a investitorilor străini faţă de leul românesc.
Chiar dacă pentru noaptea de 28 spre 29 noiembrie nu mai sunt de aşteptat mişcări spectaculoase pe leu-euro, cu atât mai mult cu cât piaţa americană este închisă, reluarea trendului de depreciere a monedei naţionale este de aşteptat să se reia în următoarele zile. Nu este vorba neapărat despre un atac asupra leului, ci despre vânzări ale investitorilor sau chiar ceva jocuri speculative generate de deteriorarea fundamentelor leului. Majoritatea tranzacţiilor care au condus la deprecierea leului la peste 4,8 lei au fost făcute pe piaţa din Marea Britanie.
Ce spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
În discursul său, de după aceste evenimente, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat acest subiect.
"Noi, la banca centrală ne menținem opinia că o corecție a deficitului extern, când se va întâmpla, nu se va putea face (doar) prin deprecierea cursului de schimb. Cred că nici nu e bine, dacă ne uităm exact din ce e făcut deficitul de cont curent. Dacă avem deficit fiscal de 4,4% și deficit extern de 5,5% și știm bine că deficitul extern = deficitul fiscal + deficitul privat, apoi ce facem? Ne adresăm la 1%? Deficitul privat cu cursul de schimb? Asta facem sau asta să propunem? Că am văzut propuneri și din partea unora de la dumneavoastră. Mai ales că deficitul extern al sectorului privat este finanțat autonom, întrucât acolo vin investițiile externe directe private, care sunt la aproape 2% din PIB. Trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă dorim reducerea deficitului extern. Iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental, încarcă povara finanțării deficitului. Avem o povară mare a finanțării deficitului din credite externe.
Noi, la Banca Națională a României, ne menținem opinia potrivit căreia corecția deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecția deficitului public. Iar această corecție nu se poate face dintr-o dată, printr-o singură măsură de politică economică. Deprecierea – mai ales la nivelele moderate consemnate în ultimii ani (3-5 la sută pe an), are mai degrabă rolul de a tempera presiunile pe piață, de a evita formarea/alimentarea altor dezechilibre. Să nu uităm faptul că mișcarea cursului de schimb poate fi și un instrument care poate apăra economia de mișcări speculative", a, precizat Mugur Isărescu.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
