Bogdan Aurescu, la BBC: „Sperăm că Rusia va înțelege că este și în propriul interes să nu declanșeze un conflict”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat luni, 7 februarie, la BBC, că din punctul de vedere al României, situația tensionată din Ucraina reprezintă o criză nu doar a securității europene, ci „este vorba de securitatea euro-atlantică în ansamblu”.
Întrebat dacă România se pregătește pentru un posibil aflux de refugiați, dacă va exista un conflict cu Rusia, Bogdan Aurescu a răspuns că „sperăm că nu va începe un conflict” și că „acesta este, cred, cel mai important obiectiv dintre toate demersurile diplomatice care sunt în curs”.
„Sperăm că Rusia va înțelege că este și în propriul interes să nu declanșeze un conflict. Și sperăm că toate demersurile diplomatice care sunt în desfășurare vor aduce unele rezultate. După cum știți, pe 26 ianuarie, la Paris, a avut loc o întâlnire în format Normandia și s-a decis să mai aibă o întâlnire săptămâna aceasta la Berlin. Deci mai este loc pentru diplomație și ar trebui să folosim acel spațiu la maximum”, a afirmat Bogdan Aurescu.
Ministrul de externe a precizat, totodată, că „aceasta nu este doar o criză a securității Ucrainei, nu este doar o criză a securității regiunii Mării Negre și nici doar o criză a securității europene”, ci „este vorba de securitatea euro-atlantică în ansamblu”.
„Într-adevăr, suntem vecini foarte apropiați cu Ucraina. Nu numai că avem una dintre cele mai mari granițe cu Ucraina, dar aș menționa și faptul că litoralul românesc al Mării Negre este la doar 320 de kilometri distanță de Crimeea ocupată ilegal (n.red. - de Rusia)”, a subliniat diplomatul la BBC.
Cu referire la faptul că președintele rus, Vladimir Putin, s-a arătat deranjat de faptul că România deține capacități de apărare, cu referire la scutul de la Deveselu, și consideră acest lucru o agresiune la adresa Rusiei, Bogdan Aurescu a spus că Rusia nu are motive să se teamă.
Noi am spus, și nu o singură dată, că amplasamentul de apărare antirachetă din România nu este o amenințare la adresa Rusiei. Acesta vizează posibile atacuri cu rachete venite din afara zonei euro-atlantice, din Orientul Mijlociu, și nu are niciun caracter ofensiv. Este pur defensiv.Ministrul de externe, Bogdan Aurescu:
„Am sugerat deja Rusiei posibilitatea de a pune în aplicare mecanisme de transparență, pentru ca Rusia să verifice și să se convingă că nu există nicio rachetă ofensivă pe pământ românesc”, a mai afirmat diplomatul, care a precizat că a sugerat faptul că și aliații ar trebui să aibă dreptul, la rândul lor, să viziteze baze de rachete de pe teritoriul Federației Ruse.
Situație tensionată la granița dintre Ucraina și Rusia
Rusia este acuzată de la sfârşitul anului 2021 că a comasat peste 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unui atac, dar a negat orice intenţie agresivă. Totuși, a solicitat garanţii scrise pentru securitatea sa, între acestea fiind respingerea unei aderări a Ucrainei la NATO şi retragerea militarilor NATO de pe flancul estic, inclusiv din România.
În cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite au acuzat Rusia că doreşte să desfăşoare „până la începutul lunii februarie peste 30.000 de soldaţi” în Belarus, la nord de Ucraina. Ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite, Vassili Nebenzia, şi omologul său din Belarus, Valentin Ribakov, au răspuns însă că acestea sunt „exerciţii militare comune”, care vor avea loc în februarie.
În acest context tensionat, SUA au anunțat că vor trimite 1.000 de militari în România. „Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare pe flancul estic al NATO”, a precizat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, pe 2 februarie.
