„Președintele Biden a spus clar că Statele Unite vor răspunde la amenințarea crescândă la adresa securității și stabilității Europei. Angajamentul nostru față de articolul 5 al NATO și apărarea colectivă rămâne ferm. Ca parte a acestui angajament și pentru a fi pregătite pentru o serie de situații neprevăzute, Statele Unite vor muta în curând forțe suplimentare în România, Polonia și Germania”, a spus secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.
Nimeni nu poate spune că este inevitabil conflictul în Europa. Vrem să ne asigurăm că pe flancul estic al NATO suntem gata să ne apărăm aliații. Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare.
John Kirby:
SUA vor trimite în România 1.000 de soldați americani care fac parte dintr-un regim de infanterie Stryker. De asemenea, 2.000 de militari americani din Fort Bragg (North Carolina) vor fi trimiși în Germania și Polonia, cei mai mulți în Polonia.
Cei 1.000 de militari americani trimiși în România vor fi sub comanda SUA, după o decizie bilaterală cu România, a mai precizat oficialul american, care a salutat, totodată, decizia Franței de a trimite trupe în România.
Vreau să fiu foarte clar în legătură cu un aspect. Acestea nu sunt mișcări permanente. Sunt mutări menite să răspundă contextului de securitate actual. Mai mult, aceste forțe nu vor lupta în Ucraina.
John Kirby, secretar de presă Pentagon:
De asemenea, SUA au anunțat că, daca e nevoie, vor trimite trupe suplimentare pe Flancul estic al NATO.
„Această mutare vine la invitația expresă a Guvernului României”
Măsura luată de Statele Unite ale Americii vine după ce, pe 27 ianuarie, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a avut o discuţie telefonică cu secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin, pe tema situaţiei de securitate din zona Mării Negre .
„Secretarul Austin a discutat această repoziționare a trupelor chiar săptămâna trecută, cu ministrul român al Apărării. Încă o dată, vreau să precizez că această mutare vine la invitația expresă a Guvernului României”, a subliniat John Kirby.
Oficialul american mai afirmat că aceste trupe care vor fi trimise în România, Polonia și Germania sunt suplimentare faţă de cei 8.500 de militari americani plasaţi săptămâna trecută în stare de alertă şi care pot fi transferaţi în Europa pentru a sprijini Forţa de răspuns a NATO, în cazul în care va fi activată.
Știrea inițială: Preşedintele american Joe Biden a aprobat o desfăşurare suplimentară de trupe în Europa de Est, inclusiv în România, a informat CNN, care a citat surse din Pentagon, miercuri, 2 februarie.
Potrivit CNN, desfășurările sunt o dovadă de sprijin față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei în apropierea Ucrainei.
Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe în cursul zilei de astăzi, 2 februarie, că mii de trupe americane suplimentare se vor deplasa în Europa de Est, printre care 2.000 de soldați americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv în România.
SUA au pus deja aproximativ 8.000 de soldați în alertă în cazul în care este nevoie de o intervenție rapidă. Dar SUA și NATO au zeci de mii de alte trupe deja masate în Europa pe care să le folosească dacă situația o impune, a mai transmis CNN.
Situație tensionată la granița dintre Ucraina și Rusia
Rusia este acuzată de la sfârşitul anului 2021 că a comasat peste 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unui atac, dar a negat orice intenţie agresivă. Totuși, a solicitat garanţii scrise pentru securitatea sa, între acestea fiind respingerea unei aderări a Ucrainei la NATO şi retragerea militarilor NATO de pe flancul estic, inclusiv din România.
În cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite au acuzat Rusia că doreşte să desfăşoare „până la începutul lunii februarie peste 30.000 de soldaţi” în Belarus, la nord de Ucraina. Ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite, Vassili Nebenzia, şi omologul său din Belarus, Valentin Ribakov, au răspuns însă că acestea sunt „exerciţii militare comune”, care vor avea loc în februarie.
În acest context, România va organiza joi, 3 februarie, o reuniune a miniștrilor de externe din țările de pe flancul estic al NATO, în contextul crizei din Ucraina, la inițiativa ministrului de Externe Bogdan Aurescu.