Donald Trump sau Joe Biden? Află cu cine te potrivești, într-un test realizat de o echipă din Cluj: “România e una dintre puținele țări care au lansat o asemenea aplicație”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii au acum posibilitatea de a-și compara preferințele politice cu cele ale principalilor doi candidați în alegerile prezidențiale din SUA: Donald Trump și Joe Biden, mulțumită unei “busole electorale”, un instrument dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și de la alte universități din Olanda și SUA. Tot ce trebuie să faceți este să răspundeți la întrebările de mai jos.
Care este scopul busolei electorale?
“România este una dintre puținele țări care a lansat o asemenea aplicație. Facem parte dintr-o echipă internațională. Mai există în Olanda, Belgia, evident SUA, dar sunt relativ puține țările care au implementat-o”, explică pentru Libertatea Mihnea Stoica, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (UBB).
Dacă întâmpinați probleme tehnice, puteți face testul șiAICI.
Unul dintre scopurile busolei este de a familiariza cetățenii din România cu spațiul politic american.
În primul rând, această busolă politică electorală reprezintă, de fapt, o aplicație prin care românii pot să își compare perspectivele asupra diferitelor teme sau asupra viziunii politice a celor doi candidați din SUA. Pentru că ce se întâmplă acolo ne influențează și pe noiMihnea Stoica, lector universitar UBB Cluj:
“De fiecare dată, un avantaj în percepția publicului, mai ales a celui care nu este familiarizat, îl are actorul politic care se află într-o poziție de conducere. Vizibilitatea cea mai mare în România o are Donald Trump. Dar tocmai asta încercăm să facem cu această platformă, să familiarizăm cititorii cu temele, nu atât cu actorii, care au personalitatea lor și pot să atragă simpatii și antipatii prin felul lor de a fi”, spune Stoica.
Busola electorală pentru alegerile din SUA are însă și un rol de test, în condițiile în care aceeași echipă de cercetători se pregătește să lanseze o aplicație similară pentru alegerile parlamentare din România.
“Am avut în vedere și apropiatele alegeri parlamentare din România. Și am familiarizat românii cu această aplicație, cu această platformă care va structura mai bine harta politică în România. O astfel de platformă îți permite să înțelegi structurat cum te raportezi față de principalele partide, sau față de principalii candidați, în cazul SUA”, spune lectorul universitar.
Cele mai relevante teme
Temele întrebărilor au fost alese pentru a reflecta interesele americanilor, dar și ale europenilor.
Temele au fost alese în baza unor analize ale platformelor candidaților. Am ales alte teme și pe baza sondajelor făcute în SUA cu privire la cele mai importante teme pentru publicul american. În același timp ne-am racordat la teme de interes pentru publicul din Europa - NATO spre exemplu. Sau tema COVID - modul în care ar trebui să gestioneze guvernul situația aceasta.Mihnea Stoica, lector universitar UBB Cluj:
În acest moment, la puține zile după ce a fost lansată busola electorală pentru alegerile americane, câteva mii de utilizatori din România au făcut deja testul, cifră care arată interesul mare pentru scrutinul american.
Primele răspunsuri, explică Stoica, arată că românii se înscriu în tendința europeană, de a avea perspective similare mai degrabă cu Joe Biden decât cu Donald Trump. Dar deocamdată, asta spune mai multe despre publicul care a apucat să facă testul busolei, unul restrâns, și nu reprezintă în niciun fel un eșantion relevant pentru întreaga populație a României.
În primele 24 de ore de la lansarea sa în Olanda și Belgia, busola a cumulat peste 100.000 de respondenți. Diferența dintre aceste țări și România este că acolo, acest instrument are o tradiție veche.
“În Olanda, aceste busole apăreau în presă chiar înainte de online. Ei au o experiență de 30 de ani și o cultură politică solidă”, explică Stoica.
Dar și în România interesul poate fi cultivat. “Busola electorală lansată pentru parlamentarele de acum patru ani a avut peste 50.000 de respondenți”, spune lectorul universitar.
