Camera de Comerț explică de ce vrea gratis un teren de 300 de milioane de euro, dar ține secret acordul de 2,87 de miliarde de euro încheiat cu Iulius

Libertatea a întrebat CCIR de ce ar trebui ca statul român să-i dea gratuit cele 46 de hectare, cum a fost selectat grupul Iulius drept partener investițional și care sunt prevederile memorandumului cu compania respectivă.

Îl vrem pentru că-l avem

Camera de Comerț susține că ar trebui să primească terenul deoarece acesta nu este liber de sarcini. Terenul s-a aflat în administrarea Camerei de Comerț din anul 1972, iar din anul 2004, instituția are drept de folosință asupra acestuia pentru 49 de ani, adică până în 2053.

“Ca urmare a acestor situații de fapt, solicitarea CCIR de a primi cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenului de la Romexpo, în contextul dezvoltării proiectului investițional, apare pe deplin justificată și reprezintă o corecție logică a dreptului de folosință, cu atât mai mult, cu cât încă 33 de ani de acum înainte ar fi păstrat același regim juridic”, se arată în răspunsul primit.

Fondul imobiliar NEPI, care deține mai multe malluri în România, a anunțat joi că este interesat să cumpere terenul sau drepturile de dezvoltare imobiliară ale acestuia, “fără să fie nevoie ca acesta să fie transferat gratuit către o entitate privată”. NEPI cere realizarea unei licitații.

Cum a fost ales investitorul

Întrebată cum a ales grupul Iulius, deținut de omul de afaceri Iulian Dascălu, Camera de Comerț a afirmat că este entitate privată și are libertatea de a-și alege partenerii după criterii de performanță și expertiză.

Instituția susține că Iulius este “singurul dezvoltator de proiecte mixte de amploare în România, realizând deja două astfel de investiții, la Iași și la Timișoara, a căror valoare depășește 750 milioane de euro. În selecție a cântărit și implicarea dezvoltatorului la nivel social, iar proiectele de înaltă complexitate dezvoltate de partener reunesc nu doar funcțiuni de retail și office, ci și parcuri, investiții și restructurări majore de infrastructură, obiective culturale și facilități publice”.

Parteneriatul mai include și compania Atterbury Europe, unul dintre cei mai puternici dezvoltatori de pe piața din Africa de Sud, acesta având rolul de a întări capacitatea financiară necesară pentru realizarea proiectului.

“Demers privat” cu bunuri publice

În privința prevederilor contractuale dintre CCIR și grupul Iulius, instituția susține că “demersul este unul privat” și că mai multe detalii vor fi oferite după ce legea va fi promulgată.

În acest moment, parlamentarii USR și UDMR au atacat deja legea la Curtea Constituțională, iar Guvernul se pregătește să facă același lucru, potrivit surselor Libertatea.

În punctul de vedere privind proiectul de lege, Guvernul susține că legea se aplică unei singure entități, iar Parlamentul nu are un drept de decizie asupra proprietății private a statului.

Beneficii directe pentru București

Camera de Comerț mai spune că există beneficii clare dacă proiectul va fi realizat.

“Investiția inițială este de 2,87 miliarde de euro, contribuțiile directe în perioada dezvoltării sunt estimate la peste 202 milioane de euro, iar alte peste 345 de milioane de euro se vor plăti în fiecare an, după finalizare. Câștigul indirect al statului este generat de crearea a peste 32.000 de locuri de muncă, desfășurarea unor evenimente de amploare care susțin industrii conexe și dezvoltarea turismului, dar și de existența unor facilități de susținere a antreprenoriatului”, arată Camera de Comerț.

De asemenea, Bucureștiul ar câștiga un spațiu cu facilități publice. “Evident, investitorul va plăti pentru utilizarea terenului, sume pe care CCIR, a cărei arie de activitate impusă prin lege este de sprijinire și promovare a mediului de afaceri românesc, le va utiliza tot pentru susținerea economică”, conchide instituția.

Iată răspunsul integral al Camerei de Comerț pentru Libertatea:

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE