Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 71 de ani, a fost diagnosticat cu adenocarcinom pulmonar, una dintre cele mai frecvente forme de cancer la plămâni. Medicii i-au îndepărtat lobul inferior al plămânului drept, în timpul unei operații efectuate marți, 13 octombrie 2026, la Roma. Există însă o coincidență surprinzătoare: și predecesorul său, Papa Francisc, a rămas fără un lob al plămânului drept, în urma unei intervenții chirurgicale suferite la doar 21 de ani. Cele două cazuri au însă cauze medicale diferite.
Cuprins:
Adenocarcinomul pulmonar este o formă de cancer care apare în celulele care căptușesc anumite structuri ale plămânilor și produc substanțe precum mucusul. Potrivit Institutului Național al Cancerului din Statele Unite (NCI), adenocarcinomul face parte din categoria cancerelor pulmonare fără celule mici, cunoscute în medicină și sub denumirea de NSCLC, categorie care reprezintă aproximativ 80-85% dintre cazurile de cancer pulmonar.
Adenocarcinomul este cel mai frecvent subtip de cancer pulmonar fără celule mici și apare atunci când anumite celule ale plămânilor suferă modificări și încep să se înmulțească necontrolat, formând o tumoră malignă. Celulele canceroase se pot răspândi în țesuturile din apropiere, în ganglionii limfatici sau în alte organe. Totuși, nu toate tumorile evoluează la fel, iar posibilitățile de tratament depind în mare măsură de stadiul în care este descoperită boala.
Una dintre particularitățile adenocarcinomului pulmonar este că poate apărea și în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată. Potrivit American Cancer Society, acesta este cel mai frecvent tip de cancer pulmonar întâlnit la nefumători. Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, dar nu este singurul.
Expunerea la fumul de țigară al altor persoane, poluarea aerului, radonul, azbestul și anumite substanțe chimice pot contribui la creșterea riscului. Și istoricul familial poate avea un rol în apariția bolii. Institutul Național al Cancerului din SUA precizează că prezența unuia sau a mai multor factori de risc nu înseamnă că o persoană va dezvolta obligatoriu cancer. Există și pacienți care primesc acest diagnostic fără să aibă factori de risc cunoscuți.
Adenocarcinomul pulmonar poate evolua o perioadă fără să provoace simptome evidente. Uneori, o tumoră este descoperită întâmplător, în timpul unei radiografii sau al unei tomografii efectuate din alte motive. Atunci când apar, simptomele pot include o tuse persistentă, care nu dispare sau se agravează, dificultăți de respirație și dureri în piept.
Unii pacienți pot observa sânge în spută, răgușeală, oboseală accentuată, lipsa poftei de mâncare sau pierdere inexplicabilă în greutate. Aceste manifestări nu sunt însă specifice cancerului pulmonar și pot apărea și în cazul altor afecțiuni respiratorii. Medicii recomandă evaluarea simptomelor persistente, în special atunci când tusea se agravează, apar dificultăți de respirație sau este eliminat sânge prin tuse.
În cazul lui Papa Leon al XIV-lea, nodulul pulmonar a fost descoperit în urma unor controale medicale de rutină, potrivit Vaticanului.
Suveranul Pontif a anunțat duminică, 11 octombrie 2026, că medicii îi descoperiseră un nodul de mici dimensiuni la un plămân. Formațiunea fusese identificată în timpul unor investigații recente, iar medicii îi recomandaseră îndepărtarea chirurgicală. La acel moment, diagnosticul de cancer nu fusese confirmat public.
Papa Leon a fost internat și operat marți, 13 octombrie, la Policlinica Universitară Agostino Gemelli din Roma. În timpul operației, medicii au analizat o probă de țesut. Examinarea histologică a confirmat că formațiunea era un adenocarcinom pulmonar, diagnostic suspectat deja în urma investigațiilor preoperatorii. Potrivit comunicatului oficial al Vaticanului, intervenția a fost efectuată printr-o tehnică videoasistată și a durat aproximativ 90 de minute. Medicii au anunțat că intervenția a reușit, fără complicații, iar Suveranul Pontif s-a trezit normal din anestezie.
Intervenția chirurgicală prin care este îndepărtat un lob pulmonar se numește lobectomie. Plămânul drept are trei lobi, iar cel stâng are doi. Aceștia reprezintă porțiuni distincte ale organelor implicate în respirație. În cazul Papei Leon al XIV-lea, medicii au îndepărtat lobul inferior drept, nu întregul plămân.
Potrivit Institutului Național al Cancerului din SUA, lobectomia este una dintre intervențiile folosite pentru tratarea unor forme de cancer pulmonar care pot fi îndepărtate chirurgical. Operația presupune eliminarea lobului în care se află tumora, cu scopul de a înlătura țesutul canceros. În anumite cazuri, intervenția chirurgicală poate reprezenta principalul tratament, dar, în altele, sunt necesare și terapii suplimentare. Decizia depinde de dimensiunea tumorii, localizarea acesteia, eventualele extinderi și rezultatele analizelor medicale.
Diagnosticul de adenocarcinom pulmonar nu înseamnă automat că boala este incurabilă. Potrivit Institutului Național al Cancerului din SUA, unele forme de cancer pulmonar fără celule mici, descoperite într-un stadiu timpuriu, pot fi tratate prin intervenție chirurgicală cu scop curativ.
Posibilitățile de vindecare depind însă de mai multe elemente. Medicii trebuie să stabilească dimensiunea tumorii, dacă aceasta a afectat ganglionii limfatici și dacă există celule canceroase în alte părți ale corpului. Contează și caracteristicile biologice ale tumorii, eventualele modificări genetice ale celulelor canceroase și starea generală de sănătate a pacientului. În funcție de rezultate, tratamentul poate include chirurgie, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau terapii țintite.
Terapiile țintite sunt medicamente care acționează asupra unor caracteristici specifice ale celulelor canceroase. Pentru stabilirea unui asemenea tratament, medicii pot recomanda teste moleculare. Imunoterapia urmărește să ajute sistemul imunitar să recunoască și să combată celulele tumorale. Nu toate aceste tratamente sunt necesare pentru fiecare pacient. În cazul Papei Leon al XIV-lea, Vaticanul nu a anunțat stadiul oncologic definitiv și nici necesitatea unor terapii suplimentare.
Există o asemănare neobișnuită între problemele medicale ale Papei Leon al XIV-lea și cele ale predecesorului său. Papa Francisc a suferit, la rândul său, o intervenție chirurgicală la plămânul drept, cu mult înainte de a deveni conducătorul Bisericii Catolice.
În 1957, când avea doar 21 de ani și se afla în Argentina, Jorge Mario Bergoglio, viitorul Papă Francisc, s-a îmbolnăvit iar medicii au descoperit trei chisturi la nivelul lobului superior al plămânului drept. Starea sa a fost gravă, iar medicii au decis îndepărtarea chirurgicală a lobului superior drept, care fusese afectat.
Într-un interviu acordat jurnalistului și medicului argentinian Nelson Castro, ale cărui declarații au fost prezentate de Vatican News în februarie 2021, Papa Francisc a vorbit despre operația care îi marcase tinerețea. El și-a amintit că durerea de după intervenție fusese foarte puternică și că trecuse printr-o perioadă dificilă de recuperare. Cu toate acestea, a declarat că, după vindecare, nu a mai simțit că lipsa lobului pulmonar i-ar limita activitățile.
Francisc a explicat că nu a fost nevoit să renunțe la călătoriile sale sau să își reducă programul din cauza dificultăților respiratorii. Potrivit explicațiilor pe care le primise de la medici, plămânul drept rămas s-a extins și a compensat parțial spațiul ocupat anterior de porțiunea îndepărtată. Papa Francisc a murit pe 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, iar Leon al XIV-lea i-a devenit succesor în luna mai a aceluiași an.
Potrivit informațiilor comunicate de Vatican, Papa Leon al XIV-lea ar urma să rămână internat la Spitalul Gemelli aproximativ o săptămână. Medicii vor monitoriza recuperarea după lobectomie și vor evalua rezultatele investigațiilor efectuate asupra țesuturilor îndepărtate.