Ce spune legea privind organizarea referendumului: Consultarea poporului, valabilă dacă se prezintă cel puțin 30% din persoanele cu drept de vot
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce spune legea privind organizarea referendumului, modificată ultima dată în 2013. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, și nu un prag de 50%, prezență, cât era prevăzut inițial în legislație. În plus, rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel putin 25% din cei înscriși în listele electorale permanente.
Cuprins:
Articolul 90 din Constituție prevede că ”Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.
Din decembrie 2014, a intrat în vigoare modificarea la legea referendumului. Astfel, plebiscitul este valabil dacă la el participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise la vot.
Legea nr. 341/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 787, din 16 decembrie, au modificat Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, stabilind că, din decembrie 2014, o asemenea consultare publică va fi valabilă dacă la aceasta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, fața de 50%+1, cât era inițial pragul electoral pentru acest tip de scrutin.
De asemenea, noul act normativ prevede că rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel putin 25% din cei înscriși în listele electorale permanente.
Noile reglementări privind referendumul au intrat în vigoare în 16 decembrie 2014.
Pe ce teme poate fi consultat poporul
Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui României; c) probleme de interes naţional.
În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.
Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
Sunt considerate probleme de interes naţional adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţări, adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: temele pentru care egimul general al proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; organizarea generală a învăţământului; structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale; încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;regimul general al cultelor.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, şeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune, iar campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului.
După scrutin, rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării. Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia. Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.
România, la al șaselea referendum național, și al treilea solicitat de președintele României
Acesta ar fi al şaselea referendum naţional şi al treilea solicitat de un şef al statului cu privire la modificare legislaţiei. Precedentele au avut loc în 2003 - modificarea Constituţiei; 2007 - demiterea preşedintelui; 2007 - introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României; 2009 - referendum pentru trecerea la Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari; 2012 - referendum pentru demiterea preşedintelui României.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, la Palatul Cotroceni, că va iniția un referendum pentru grațiere și modificările la Codul Penal, în urma protestelor de duminică, legate de cele două Ordonanțe ale Ministerului Justiției. Șeful statului spune că își dorește o națiune puternică, și ”pentru a obține acest lucru pentru el niciun preț nu este prea mare”.
