Cine va fi viitorul cancelar al Germaniei: „Mașina Scholz” și inadecvatul Laschet se văd amândoi succesori ai lui Merkel
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Social-democratul Olaf Scholz, creștin-democratul Armin Laschet și ecologista Annalena Baerbock vor să preia fotoliul de șef al executivului Germaniei, dar șansele lor depind de scorul partidelor și de negocierile pentru formarea unei coaliții, care se vor întinde, foarte posibil, pe mai multe luni, scrie BBC.
Cuprins:
Cursa pentru postul de cancelar al Germaniei este deschisă, dar toți competitorii se confruntă cu aceeași problemă: cum să se remarce, din umbra unui colos al politicii precum Angela Merkel.
Merkel a dominat politica la nivel înalt în ultimii 16 ani, iar retragerea ei va lăsa în urmă un gol în Germania, Europa și pe scena mondială, pe care este neclar dacă succesorul ei îl va putea umple.
Cei doi candidați cu șanse mari la șefia cancelariei, social-democratul Scholz și conservatorul Laschet, au încercat amândoi să o emuleze pe Merkel, pentru a-și asigura succesul în campanie.
Singurul lucru clar, pe care comentatorii l-au remarcat în mai multe rânduri, este că indiferent de numele noului cancelar, politica Germaniei nu va suferi o schimbare radicală.
Acestea fiind spuse, în funcție de numele șefului guvernului și de coaliția pe care o conduce, ne putem aștepta la unele diferențe.
Trei sunt cei care intră în lupta pentru postul de cancelar, în ordinea șanselor sugerate de ultimele sondaje: social-democratul Olaf Scholz, creștin-democratul Armin Laschet (aliatul lui Merkel) și ecologista Annalena Baerbock.
Olaf Scholz, Partidul Social Democrat (SPD)
Este în prezent ministru de finanțe și adjunctul lui Merkel în guvernul de coaliție pe care partidul său l-a format împreună cu conservatorii cancelarului.
Șansele sale de a obține postul de cancelar au crescut în ultimele săptămâni de campanie, mulțumită micului avans pe care SPD l-a luat în fața Uniunii CDU/CSU.
La 62 de ani, Olaf Scholz este un veteran al politicii, care a servit în parlament între 1998 și 2011.
A ocupat fotoliul de primar al Hamburgului între 2011 și 2018, unde a echilibrat bugetul orașului, înainte de a se întoarce în Bundestag.
El s-a născut în Osnabrück, în nord-vestul țării și a intrat în politică încă din tinerețe, după ce a studiat dreptul muncii și a reprezentat drepturile muncitorilor în diferite procese.
În SPD este văzut ca un moderat sau chiar ca un conservator, motiv pentru care a și pierdut, în fața unor oameni de stânga, alegerile pentru șefia partidului.
Același motiv îl face însă să fie mai dezirabil pentru masa mai largă a alegătorilor țării.
Scholz mai are un atu. A coordonat pachetul financiar în valoare de 750 de miliarde de euro oferit de guvernul federal în timpul pandemiei pentru susținerea companiilor și angajaților.
„Aceasta este bazooka de care avem nevoie pentru a ne face treaba”, a spus el la momentul respectiv.
Spre deosebire de ceilalți candidați, Scholz nu a făcut greșeli în campanie. Și-a asumat puține riscuri și are un discurs atât de controlat, încât unii germani l-au botezat „Scholz-o-mat” sau „mașina Scholz”.
Dar și acest lucru s-a dovedit a fi un atu, ținând cont de faptul că germanii nu doresc să își asume riscuri. Mai ales că social-democratul se prezintă, paradoxal sau nu, ca un continuator al Angelei Merkel.
Un sondaj recent al ZDF arăta că Scholz este prima alegere a germanilor pentru postul de cancelar, cu 49% din voturi. Urmau conservatorul Armin Laschet, cu 17% și ecologista Annalena Baerbock, cu 16%.
Doar că germanii nu își aleg direct cancelarul, acesta fiind desemnat în funcție de scorul partidului și de coaliția formată. Și aici, el are însă prima șansă, SPD depășind CDU/CSU cu câteva puncte procentuale în sondaje.
Armin Laschet, conservatori (CDU/CSU)
A intrat ca principal favorit în cursă, dar o serie de gafe și în general inadecvarea observată de comentatori în campanie par să îi fi redus simțitor șansele.
Laschet este, la 60 de ani, liderul CDU, partidul creștin-democrat al lui Merkel și premierul importantului land industrial al țării, Renania de Nord-Westfalia.
A câștigat la limită nominalizarea pentru candidatura la postul de cancelar, într-o luptă cu rivalul său bavarez Markus Söder, după ce conducerea partidului s-a strâns în jurul său.
Sprijinul pentru CDU și aliatul său din Bavaria, CSU, începuse deja să scadă, după 16 ani la guvernare și după pandemia COVID. Laschet însuși a fost acuzat de unele greșeli în gestionarea crizei COVID în propriul land.
În iulie, o uriașă gafă neforțată i-a redus și mai mult șansele.
Într-un moment în care președintele german Frank-Walter Steinmeier dădea o declarație în care oferea condoleanțe și încuraja oamenii, Laschet a putut fi văzut în spate în timp ce râde. Clipul video a făcut înconjurul țării.
Un sondaj din 2 septembrie arăta că Uniunea CDU/CSU s-a prăbușit la 20% în sondaje, un record negativ. Altul, de pe 31 august, sugera că doar 10% dintre alegători l-ar prefera pe Laschet în funcția de cancelar.
Fiul unui miner, avocat de profesie, Laschet a fost multă vreme un apărător al industriei cărbunelui, susținând, prin urmare, întârzierea deciziei privind renunțarea completă la această formă de energie.
Poziția sa și în general poziția mai timidă a partidului față de schimbările climatice s-ar putea dovedi importante în economia voturilor, în condițiile în care alegătorii germani sunt tot mai interesați de politicile de protecție a mediului.
Este un pro-european convins, cu relații bune la nivel internațional. În 2005 a devenit ministru al integrării în landul său, și a legat relații cu comunitatea etnicilor turci.
În acest context, a susținut decizia lui Merkel din 2015, când Germania a primit în țară mai bine de un milion de refugiați, mulți dintre ei din Siria devastată de război.
Până recent, CDU/CSU sperau să adune în jur de 30% din voturile alegătorilor, curtând în mare parte centrul politic, un lucru care acum nu mai pare fezabil.
Prin urmare, scrie BBC, Laschet și-a schimbat strategia, în încercarea de a atrage dreapta conservatoare, baza vechiului CDU. Este un semn că campania electorală nu a decurs tocmai bine.
Dar scorul este totuși încă strâns, CDU/CSU se află la doar câteva puncte procentuale în urma social-democraților, iar o victorie este încă posibilă.
Annalena Baerbock, Verzi
Este singura femeie în cursa electorală pentru postul de cancelar și totodată prima femeie nominalizată de Verzi pentru acest post.
O fostă sportivă de performanță în tinerețe, născută într-un sat de lângă Hanovra, Baerbock a studiat dreptul și științele politice și a lucrat pentru Verzi în Parlamentul European.
În prima parte a anului, Verzii urcaseră spectaculos în sondaje, la peste 25%, iar unii comentatori o vedeau deja pe Annalena Baerbock în fotoliul de cancelar.
Dar reputația ei a fost pătată, când a fost acuzată de plagiat și de faptul că și-a umflat CV-ul.
La 40 de ani, Annalena Baerbock are deja o carieră importantă în urmă: se află în Bundestag din 2013. Dar, pentru unii este important că nu a deținut până acum un post de ministru.
Ca mamă a două fetițe, ea a susținut puternic în campanie politicile pentru familie și mediu.
Spre deosebire de ceilalți doi contracandidați, Baerbock s-a remarcat printr-o poziție mai dură în privința Chinei și a Rusiei.
În ciuda problemelor din ultimele luni, Verzii se află încă pe locul trei în sondajele de opinie și au mari șanse să fie parte a unui guvern de coaliție.
După căderea inițială din sondaje, Baerbock a reușit să mute atenția de pe ea și să spulbere clișeele conservatorilor care îi acuză pe ecologiști că vor să interzică mașinile germane și cârnații.
Dezbaterea s-a schimbat pe politici concrete, unde Baerbock s-a dovedit a fi mai încrezătoare.
Schimbările climatice au devenit foarte importante pentru germani, așa că Verzii au avut un atu important în alegeri, în ciuda faptului că și celelalte partide au avansat programe ecologiste.
Ceilalți jucători: liberali, extrema dreaptă, stânga radicală
Democrații Liberi - liberali (FD)
Indiferent de partidul care va conduce guvernul, este destul de probabil ca coaliția să-i includă pe Democrații Liberi (FDP), liberalii pro-business, care au urcat la 9-11% în sondaje.
Dar nu neapărat. În 2017, ei au părăsit negocierile pentru coaliție pe care le purtau cu CDU/CSU și Verzi, spunând că „e mai bine să nu guvernezi, decât să guvernezi prost”.
Candidatul lor pentru postul de cancelar este Christian Lindner.
S-a alăturat partidului în 1995 și a devenit parlamentar în 2009. A studiat științe politice la Universitatea din Bonn și este ofițer în rezervă al forțelor armate.
În timpul pandemiei, el a criticat dur restricțiile și lockdown-urile, spunând că acestea ar trebui să fie mai țintite și însoțite de testare mai eficientă.
Slaba gestionare a crizei, a spus el, a schimbat imaginea Germaniei dintr-un „superstar al eficienței” într-un „monstru birocratic”.
FDP vrea reducerea taxelor și mai multă concentrare pe inițiativele individuale, vrea să facă Germania „mai modernă, mai liberă și mai digitală”.
Acum patru ani, Lindner a fost acuzat că că a renunțat la responsabilități, atunci când a ieșit din negocierile pentru coaliție.
De data aceasta, partidul are o șansă mai mare de a intra la guvernare, alături de SPD sau de CDU/CSU.
Alternativa pentru Germania, extrema dreaptă (AfD)
Partidul antimigrație a fost ales în Bundestag pentru prima dată în 2017. Pe valul de nemulțumire față de primirea refugiaților sirieni în țară, AfD a devenit principalul partid de opoziție, cu 91 de fotolii parlamentare.
A scăzut în sondaje între timp, iar acum adună în jur de 10% din voturi, potrivit ultimelor analize.
Pe măsură ce îngrijorarea germanilor cu privire la migranți a scăzut, AfD s-a concentrat în ultima vreme pe respingerea restricțiilor COVID.
Mulți din această grupare consideră că restricțiile reprezintă o încălcare gravă a libertăților personale. Liderii partidului au cerut repetat nu doar ridicarea lockdown-urilor, dar și renunțarea la măsuri precum purtarea măștii.
AfD are doi posibili candidați pentru postul de cancelar - Alice Weidel și Tino Chrupalla, dar nicio șansă să intre în guvern în acest moment, toate celelalte partide afirmând clar că nu îl vor coopta în coaliție.
Stânga, cea radicală (Die Linke)
Die Linke are mici șanse să intre într-o coaliție de guvernare.
Partidul a fost format de foștii membri ai vechiului partid socialist est german și de nemulțumiții care au părăsit SPD-ul, prea centrist pentru ei.
Partidul are doar 6% în sondaje, cu puțin peste cei 5% necesari pentru accesul în parlament.
Gruparea a susținut creșterea pensiilor și a salariului minim, dar și renunțarea la sistemul care reduce beneficiile sociale pentru șomerii pe termen lung. Die Linke vrea totodată să retragă toți militarii germani din misiunile internaționale.
Deși un partid de nișă, Die Linke conduce totuși un land german. Este vorba despre Turingia, pe care Bodo Ramelow îl conduce din 2014.
Janine Wissler și Dietmar Bartsch sunt candidații pentru postul de cancelar, deși partidul nu are vreo șansă să ocupe acest post.
Teoretic doar, Die Linke are o șansă să intre într-un eventual guvern alături de SPD și Verzi. Însă Olaf Scholz, posibilul cancelar al unui astfel de guvern de coaliție, a sugerat că mai degrabă nu.
Poziția anti-NATO a partidului ar fi una dintre principalele probleme în acest caz.
