Cine e Cătălin Iordăchescu, românul care a cumpărat 100 de apartamente, în 4 ani, în Elveția: „Eram sărac”
Urmărește Libertatea in Google Discover
În vârstă de 57 de ani, Cătălin Iordăchescu este un nume cu greutate în mediul de afaceri din România, dar a păstrat o discreție totală în spațiul public, refuzând aparițiile televizate și interviurile timp de peste trei decenii. Stabilit în Elveția din 2018 împreună cu familia, românul a atras atenția autorităților și a presei locale din cantonul Ticino după ce a achiziționat aproximativ 100 de apartamente și clădiri de birouri fără să vândă nicio proprietate. Mișcările sale au declanșat dezbateri aprinse în Consiliul Comunal din Lugano, unde unii aleși locali l-au acuzat pe investitorul necunoscut că dorește să transforme centrul istoric într-un imens complex de tip „bed and breakfast” și că pune presiune pe chiriași.
Cuprins:
Rupând tăcerea pentru prima dată în fața jurnaliștilor elvețieni de la Corriere del Ticino, afaceristul a ținut să demonteze eticheta de proprietar agresiv. În biroul său cu vedere spre Lacul Ceresio, dotat cu ecrane conectate permanent la știrile și afacerile din România, Iordăchescu a explicat că investițiile sale din Elveția nu sunt speculative, ci reprezintă o decizie de viață pe termen lung, într-un mediu sigur, cu un climat plăcut și condiții economice atractive.
De la prima casă de schimb de pe Calea Moșilor la un imperiu imobiliar
Traseul care l-a transformat pe Cătălin Iordăchescu într-un jucător major pe piața imobiliară a debutat în 1991, imediat după căderea regimului comunist. La doar 20 de ani, într-o perioadă marcată de lipsuri și instabilitate economică, tânărul a deschis una dintre primele case de schimb valutar din București, pe Calea Moșilor, zonă care la acea vreme era departe de standardele comerciale de astăzi.
Odată cu valul masiv de emigrare al românilor și cu dezvoltarea consumului intern, rețeaua sa de schimb valutar s-a extins rapid de la câteva puncte la zeci de filiale. În prezent, grupul deține aproximativ 70 de unități doar în Capitală, planul de afaceri prevăzând dublarea acestui număr la nivel național în următorii doi ani.
La începutul anilor 2000, pe fondul expansiunii economice și al apropierii României de Uniunea Europeană, antreprenorul a direcționat capitalul acumulat către proiecte imobiliare și dezvoltări urbane de mare anvergură în București, coordonând astăzi un conglomerat comercial care asigură sute de locuri de muncă.
Pasul către Elveția a fost făcut la recomandarea unui bancher din Zürich. După ce a locuit o perioadă la hotel și a testat piața printr-o locuință închiriată, Iordăchescu a cumpărat prima proprietate înainte de pandemie.
Copiii săi au urmat studiile în Ticino și lucrează în prezent alături de el, decizia de a se stabili definitiv la Lugano devenind astfel firească.
Replica la acuzațiile privind chiriile și soarta fostului magazin Gucci
Răspunzând criticilor apărute în presa din Elveția privind un presupus val de evacuări silite, afaceristul român a subliniat că marea majoritate a clădirilor sale sunt menținute în regim de închiriere rezidențială pe termen lung.
Doar aproximativ 15 apartamente din întregul său portofoliu au fost orientate către turism de scurtă durată, acestea fiind gestionate independent de cei doi fii ai săi, care au studii și experiență în domeniul ospitalității.
În cazul imobilului achiziționat în 2021 de la banca UBS în localitatea Melide, parterul a fost păstrat pentru birouri, iar apartamentele de la etajele superioare au rămas închiriate acelorași locatari, la aceleași prețuri. Iordăchescu a subliniat că multe dintre clădirile din centrul Luganoului sunt vechi și degradate, necesitând bugete masive de renovare pe care puțini investitori privați sunt dispuși să le aloce.
Cea mai recentă tranzacție a românului vizează clădirea de pe via Nassa care a găzduit magazinul Gucci până în această vară, o proprietate cotată la zeci de milioane de franci elvețieni.
Deși refuză să comenteze cifrele exacte ale tranzacției, Iordăchescu este convins că centrul orașului este destinat locuințelor de calitate, comerțului de lux și turismului select, respingând ideea că prețurile ridicate ale chiriilor ar fi cauzate de achizițiile sale, ci de legile firești ale unei piețe aflate în continuă dezvoltare.
Glykon 17.10.2026, 13:42
Alo , ca sa intri pe piata valutiștilor in anii '90 trebuia in primul rand sa faci parte din tagma lor.Cine facea bisnita cu valută pe vremea comunismului? Daca nu stiti căutati in arhivele Militiei, ii gasiti la sectia informatorilor.Secundo , daca "era sarac" cu ce capital si-a inceput cariera? In '90 lefurile se invarteau in jur de 100-150 $, maxim.Un salariul super bun 200$ . Apropo ,câți dolari si marci trebuia sa ruleze pe zi ca sa-i iasa de o chiftea? Daca era din tagma țeparilor care puneau ziare sau bani printati in teancul de lei ( incepuse inflatia) schimbati atunci se explica cum un " sarac" a ajuns peste noapte valutist prosper. PS.Apropo , sa nu-mi spuneti ca a si platit impozite statului.La coltul strazii sau prin case private unde se schimba valuta , stiu ca nu se platea.