Comisia Europeană vrea să pună capăt schimbării orei: „Ne privește pe toți și ne face rău”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comisia Europeană susține că schimbarea orei de două ori pe an trebuie să devină istorie, în timp ce europenii se pregătesc să treacă - în acest weekend - la ora de iarnă.
Cuprins:
Măsura are efecte negative asupra sănătății populației
Oficialii de la Bruxelles afirmă că măsura, cândva justificată prin economisirea energiei, nu mai aduce beneficii, ci afectează sănătatea și echilibrul oamenilor, relatează AFP. Ei au apărat joi, 23 octombrie, desfiinţarea schimbării orei, o măsură susţinută printr-o consultare populară.
Trecerea din şase în şase luni la ora de iarnă sau de vară a fost introdusă în Europa în anii ’70, în vederea economisii de energie în toiul crizei petrolului. Deși acest argument este mai puțin relevant astăzi, practica este menținută în continuare în Europa.
Comisia Europeană a propus - încă din 2018 - abolirea acesteia, în urma unei consultări în întreaga Europă. Atunci, 84% dintre participanţi, aproximativ patru milioane de persoane, s-au pronunţat în favoarea încetării folosirii acesteia. Însă măsura nu a fost niciodată implementată, din cauza lipsei unui acord între Cei 27.
Cu ocazia trecerii la ora de iarnă, eurodeputaţii au repus subiectul pe tapet.
Schimbarea orei de două ori pe an este considerată „fără sens”
Comisia Europeană a comandat o nouă analiză pentru a-şi susţine eforturile de abolire a schimbării orei.
„A venit timpul să oprim în sfârşit schimbarea orei”, a pledat comisarul Transporturilor Apostolos Tzitzikostas, confirmând că Executivul european nu a abandonat lupta.
Acest sistem „ne priveşte pe toţi, ne enervează pe cei mai mulţi dintre noi şi, aş spune şi mai mult, ne face rău”, în pofida faptului că „nu mai genereză economii de energie”, a declarat el.
Spania a lansat, la rândul său, un nou apel la suprimarea schimbării orei, într-o reuniune, luni, a miniştrilor energiei.
„Schimbarea orei de două ori pe an nu mai are niciun sens. Acest lucru abia dacă mai contribuie la ecomisirea de energie, însă are efecte negative asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor”, a apărat pe X premierul spaniol Pedro Sanchez.
Când va trece România la ora de iarnă
România va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie. La ora 4.00 dimineața ceasurile se vor da înapoi la ora 3.00, oferind astfel o oră în plus de somn.
Ziua respectivă va fi cea mai lungă din an, durând 25 de ore.
În România, ora de vară înaintează ceasurile cu o oră pentru a avea mai multă lumină naturală seara în lunile calde, iar ora de iarnă reprezintă revenirea la timpul standard, când ceasurile se dau înapoi cu o oră pentru a sincroniza programul cu răsăritul soarelui mai devreme.
Ce este schimbarea orei de vară și de iarnă
Schimbarea orei presupune trecerea, de două ori pe an, între ora de iarnă (ora standard) și ora de vară.
- Ora de vară începe în ultima duminică din martie, când ceasurile se dau înainte cu o oră.
- Ora de iarnă revine în ultima duminică din octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră.
Scopul inițial al acestei măsuri a fost economisirea energiei electrice, prin valorificarea mai bună a luminii naturale în timpul serii.
Efecte asupra sănătății
Trecerea la ora de iarnă, în România, se face începând cu anul 1979. Libertatea a discutat cu dr. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie și ventilație noninvazivă, despre modul în care trecerea la ora de iarnă ne afectează organismul și somnul.
„Ora de iarnă ne afectează prin faptul că se decalează ceasul interior și anumite persoane sunt mai sensibile la schimbările acestea de oră. E cam același lucru ca atunci când călătorim într-o zonă cu un fus orar diferit. Sunt anumite persoane care nu au nicio problemă și tolerează bine schimbările și alte persoane care au nevoie de câteva zile pentru a se adapta”, a precizat dr. Răzvan Lungu.
Întrebat dacă există persoane sau categorii de vârstă mai vulnerabile la schimbarea orei, medicul a răspuns: „Comparativ cu adulții, copiii au un somn chiar mai flexibil decât avem noi, adulții, pentru că ceasul lor interior încă nu este definitivat complet. Unii adulți, mai ales cei care au deja probleme de somn asociate, au probleme în a se adapta mai greu la schimbarea aceasta de oră. În principiu, o persoană, un adult sănătos, se poate adapta cam în 2-3 zile la această schimbare de oră”.
Medicul a mai adăugat: „În principal apare somnolența cauzată de această privare de somn de o oră, iar somnolența poate să aibă diverse alte efecte, cum ar fi: pierderea puterii de concentrare, oboseală a doua zi, cefalee, durere de cap. Încă o dată, e ca și când am dormit o noapte prost. Și iarăși, depinde de fiecare persoană în parte”.
Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 8 din 10 români au remarcat schimbări ale stării de spirit, odată cu trecerea la ora de iarnă. Principalele măsuri pe care le iau românii pentru a se adapta mai bine la ora de iarnă sunt încercarea de a adormi mai devreme (30%) și ajustarea programului de muncă sau de activități (24%). 49% dintre români consideră că eliminarea schimbării orei ar influența pozitiv ritmul de viață.
De asemenea, studiul arată că unu din doi români consideră că trecerea la ora de iarnă nu este necesară.
Țările care au renunțat la schimbarea orei
Mai multe țări au renunțat la schimbarea orei de vară și de iarnă din diverse motive, printre cele mai importante fiind impactul negativ asupra sănătății, lipsa unor economii semnificative de energie și confuzia creată populației.
Țări care au renunțat recent la schimbarea orei includ Azerbaijan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Samoa, Siria, Turcia, Uruguay și majoritatea Mexicului. Unele dintre aceste țări au adoptat timpul permanent de vară (ora de vară permanentă), în timp ce altele au rămas la timpul standard, evitând schimbările semestriale.
De exemplu, Turcia a renunțat în 2016 la schimbarea orei și a adoptat permanent ora de vară (UTC+3).
Alte țări asiatice și majoritatea țărilor africane nu folosesc deloc schimbarea orei din cauza aproape lipsei variațiilor sezoniere mari de lumină naturală.
