UPDATE. Congres UDMR: Uniunea își dorește utilizarea simbolurilor naţionale în Secuime și limba maternă în instituții

UPDATE ora 17.00 În raportul politic prezentat la Congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că obiectivul Uniunii este, în continuare, să obţină „schimbări majore în privinţa utilizării limbii materne”.

”Intenţia UDMR este de coborâre a pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10% şi introducerea pragului alternativ, respectiv efectivul minim care să presupună folosirea limbii materne în instituţiile publice, astfel: în cazul unei localităţi cu o populaţie sub 10.000 de locuitori, numărul minim de persoane aparţinând minorităţii naţionale pentru a se impune necesitatea aplicării drepturilor lingvistice este de 300, între 10.000 şi 25.000 este 500, între 25.000 – 50.000 este 1.000 de persoane, între 50.000 şi 100.000 este de 2.000, iar la peste 100.000 de locuitori 10.000 trebuie să fie numărul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale pentru a se impune necesitatea aplicării acestor drepturi lingvistice.

„Am elaborat amendamentul la Legea 215 (Legea administraţiei publice – n.r.). Avem intenţia de a merge mai departe şi de a scoate punctele interpretabile de acolo, să fie totul clar, fără echivoc. Dorim reducerea pragului şi introducerea unui prag alternativ pentru comunităţile minoritare. De asemenea, propunem respectarea acordurilor pe care le-a semnat, le-a ratificat România, dar niciodată nu le-a respectat. Dorim să introducem în legile, normele din România şi sancţiuni foarte clare în cazul în care nu se respectă aceste acorduri pe care România le-a ratificat, dar nu le-a respectat şi va fi de fapt o măsură a cooperării sincere şi eficiente cu partidele majoritare dacă iniţiativele noastre în acest sens vor fi sau nu sprijinite în Legislativ şi în alte foruri”, a precizat Kelemen Hunor.

Documentul strategic susţine că, deşi se află în vigoare reglementări legislative care prevăd obligativitatea acestei măsuri, în multe localităţi lipseşte inscripţionarea în limba maghiară a denumirilor localităţii, străzilor, locurilor publice şi instituţiilor.

De asemenea, UDMR îşi doreşte ca, atunci când etnicii maghiari se adresează primăriei, direcţiei de taxe şi impozite sau inspectoratelor şcolare, formularele să fie accesibile şi în limba maghiară, să fie posibilă completarea şi înregistrarea documentelor şi în limba maghiară şi să existe acces la informaţii de interes public în limba maternă.

„Utilizarea simbolurilor naţionale în Secuime este un obiectiv foarte clar. Dorim să nu fie absolut nimeni intimidat sau sancţionat dacă va folosi simbolurile naţionale în Secuime – steagul Ţării secuieşti sau steagul unguresc. (…) Nu cedăm. Mergem înainte, pe cât se poate cu capul sus, câteodată cu capul plecat, dar întotdeauna în mod constructiv”, a adăugat Kelemen Hunor.

În cadrul Congresului, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că îşi asumă responsabilitatea de a facilita procesul de revenire la normal a relaţiilor dintre România şi Ungaria, el considerând că aceste relaţii au fost afectate în ultima vreme, potrivit Agerpres.

„Noi credem că este important ca relaţiile dintre cele două state să fie de parteneriat, o relaţie echilibrată şi să fie, dacă pot să spun asta, o relaţie de încredere. Din păcate, în ultima vreme, această relaţie nu s-a putut caracteriza în acest fel, dar se vede foarte clar intenţia ambelor părţi să se întoarcă această relaţie la normalitate, la echilibru, la o relaţie de încredere, de cooperare. Şi noi ne asumăm această responsabilitate să facilităm acest proces de a reveni la normal”, a afirmat Kelemen Hunor.

Dragnea: Vă invit să fim raţionali şi pragmatici şi să discutăm aici problemele noastre, aici în ţară

Și liderul PSD Liviu Dragnea, invitat la eveniment, a adresat UDMR invitaţia ca, la 100 de ani de la crearea statului român modern, cele două formaţiuni politice să lucreze împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani.

„Apreciez că UDMR, alături de partidele democratice din România, poate participa la construcţia unui proiect nou, pentru România, pentru următoarea sută de ani. La anul vom sărbători împreună Centenarul. Dincolo de rănile istoriei sau de abuzurile unor regimuri profund nedemocratice, avem o istorie comună, mai ales aici, în Transilvania, care a însemnat convieţuire paşnică, prietenie şi solidaritate între oameni, dacă ne uităm la nivel comunităţilor. Chiar dacă politica învrăjbeşte, şi învrăjbeşte, mai ales în campaniile electorale, vă invit să fim raţionali şi pragmatici şi să discutăm aici problemele noastre, aici în ţară, pe care să le rezolvăm împreună. (…) Dacă vom accepta strategiile de dezbinare, unele construite chiar în interiorul ţării, avem şanse să pierdem unele lucruri pe care le-am clădit împreună, şi cu greu, şi cred că cel mai important lucru pe care trebuie să nu îl pierdem este încrederea între maghiari şi români. Vă invit ca, la 100 de ani de la crearea statului român modern, să lucrăm împreună pentru proiectul următorilor 100 de ani”, a declarat Dragnea de la tribuna Congresului UDMR.

Citește și: UDMR cere ca 15 martie să fie declarată sărbătoare a comunității maghiare – proiect

Și președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia celui de-al XIII-lea Congres al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Mesajul a fost prezentat de către domnul Laurențiu Ștefan, Consilier Prezidențial, Departamentul Politică Internă.

Klaus Iohannis: UDMR a fost, este și va rămâne mult timp de acum încolo un pilon principal al construcţiei democratice din România

”Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a fost, este şi sunt sigur că va rămâne mult timp de acum încolo un pilon principal al construcţiei democratice din România. Ştiţi bine că democraţia nu este un punct terminus, o destinaţie, ci un drum. Am păşit împreună pe acest drum, români, maghiari, germani, membri ai altor minorităţi naţionale, toţi cetăţeni ai României, toţi dornici să trăim într-o societate deschisă, plurală, tolerantă şi, bineînţeles, prosperă. UDMR a reprezentat cu succes de-a lungul acestor ani comunitatea maghiară, participând în acelaşi timp la guvernare alături de toate partidele importante ale României. Prezenţa în Parlament şi colaborarea cu celelalte forţe politice au condus, de la Revoluţie încoace, atât la promovarea intereselor maghiarilor din România, cât şi la consolidarea democratică şi la integrarea euro-atlantică a ţării noastre”, se arată în mesajul șefului statului.

Sursa Foto: Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE