UDMR cere ca 15 martie să fie declarată sărbătoare a comunității maghiare - proiect
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
UDMR cere ca ziua de 15 martie să fie declarată sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Proiectul de lege, depus la Parlament săptămâna aceasta, prevede că li se va acorda angajaţilor maghiari o zi liberă, pentru a participa la manifestări, dar şi să se poată organiza evenimente finanţate din bugetele locale.
Potrivit proiectului de act normativ, semnat de senatorii şi deputaţii UDMR, angajatorii ar urma să acorde o zi liberă, în data de 15 martie, la cerere, persoanelor aparţinând comunităţii maghiare, pentru participarea la manifestările dedicate comemorării zilei de 15 martie.
În document se mai solicită ca "în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, instituţiile publice să poată organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 15 martie, iar fondurile necesare organizării acestora să poată fi asigurate din bugetele locale ale autorităţilor publice locale şi judeţene şi instituţiilor publice".
Proiectul de lege mai prevede ca, în 15 martie, posturile publice de radio şi televiziune să transmită evenimentele comemorative, în cadrul unor emisiuni speciale.
"Ziua de 15 martie este, pentru maghiarii din România, un simbol al drepturilor şi libertăţilor comunităţii. Tocmai din acest motiv ne dorim ca statul român să recunoască prin lege această zi ca sărbătoare oficială a comunităţii maghiare din România", a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce reprezentanţii Uniunii au depus, miercuri, proiectul de lege la Senat.
Preşedintele Uniunii a mai arătat că, în anul 2017, sărbătoarea revoluţiei paşoptiste reprezintă pentru maghiarii din România un moment important în lupta pentru drepturile şi libertăţile comunităţii.
"Unde nu există stat de drept, nu există nici libertate. Comunitatea ai cărei lideri sunt înlăturaţi, iar ale cărei şcoli sunt supuse campaniilor de denigrare, nu se poate considera liberă. Acea comunitate care este privată de drepturile sale, mai devreme sau mai târziu ajunge la limita răbdării şi va lupta. La fel trebuie să acţionăm şi noi. Dacă ne lăsăm descurajaţi, ne vor distruge. Trebuie să milităm pentru ţelurile noastre, să ne susţinem reciproc, să ne apărăm drepturile şi libertăţile noastre", a subliniat Kelemen Hunor, potrivit unui comunicat de presă.
Proiectul de lege a fost depus întâi în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar după avizul comisiilor de specialitate va fi dezbătut în plen. După votul din Senat, proiectul de act normativ va ajunge în Camera Deputaţilor, unde, după dezbaterea în comisiile de specialitate, plenul Camerei, în calitate de for decizional, va acorda votul final.
