Cum și-a dat seama Donald Trump că Putin se opune de fapt încheierii rapide a războiului din Ucraina: „Vrea totul”

Președintele rus Vladimir Putin era deosebit de greu de abordat în negocieri și își dorea „totul”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina, potrivit unui participant.

Comentariile sale au venit ca răspuns la o întrebare a unui donator privind cea mai mare preocupare a sa în materie de politică externă.

Războiul din Gaza era, de asemenea, deosebit de dificil, le-a spus Trump celor prezenți. Găsirea unei soluții a fost complicată, deoarece „se luptă de o mie de ani”, a afirmat el.

În campania sa pentru revenirea la putere, Trump a promis că va încheia pe cale diplomatică ambele conflicte și a susținut că niciunul nu ar fi început dacă el s-ar fi aflat în Biroul Oval la acea vreme. A afirmat chiar că va încheia războiul din Ucraina „în prima zi”.

Trump vede după 100 de zile că rezolvarea problemelor globale e mai dificilă decât credea

Însă, odată cu trecerea pragului de 100 de zile din al doilea său mandat, fără ca vreunul dintre conflicte să fie mai aproape de rezolvare, cu negocierile privind programul nuclear al Iranului blocate și cu un război comercial care tensionează relațiile cu aliații, Trump descoperă că soluționarea problemelor globale este mai dificilă decât își imaginase.

„Frumoasa și teatrul au rolul lor în exercițiile diplomatice de mare risc, dar contează și detaliile și munca grea”, a declarat Dan Baer, fost ambasador în administrația Obama, în prezent expert la Carnegie Endowment for International Peace din Washington.

Trump a spus ulterior că glumea când a afirmat că va încheia războiul Rusia–Ucraina într-un timp record și că susținătorii săi știu că a fost o exagerare.

Kyle Haynes, profesor de politică externă americană la Universitatea Purdue, a declarat: „Dacă nu ar fi promis astfel de lucruri în mod repetat în timpul campaniei, ar fi profund nedrept să fie criticat pentru că nu le-a realizat. Dar a făcut-o”, a spus el.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a spus că Trump și echipa sa au fost „extrem de concentrați pe obținerea păcii în lume și pe oprirea actorilor răuvoitori din a face rău americanilor și aliaților noștri”.

„Abordarea lor a avut succes – houthii au fost de acord cu un armistițiu, 47 de americani deținuți în străinătate au fost aduși acasă, țările NATO își sporesc cheltuielile de apărare, China este descurajată, iar noi suntem mai aproape ca niciodată de pace în războiul Rusia–Ucraina”, a afirmat ea.

Donald Trump s-a plâns în privat consilierilor că Putin nu vrea să încheie războiul

În ultimele săptămâni, Trump s-a plâns în privat consilierilor că Putin nu vrea să încheie războiul și că ambele părți refuză să facă compromisuri.

Trump i-a întrebat și pe consilierii săi dacă ei cred că Putin s-a schimbat de la ultimul său mandat și s-a arătat surprins de unele mișcări militare ale lui președintelui rus, inclusiv bombardamente în zone unde se aflau copii, potrivit unor persoane familiare cu aceste discuții.

La începutul acestui an, Donald Trump a spus că, în opinia sa, Kievul va fi mai greu de convins decât Rusia, dacă termenii înțelegerii nu sunt cei ai Ucrainei, ceea ce a dus la o confruntare tensionată, transmisă în direct din Biroul Oval, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Recent, oficiali de rang înalt din administrația Trump au recunoscut că Rusia rămâne principala piedică, refuzând să accepte o încetare necondiționată a focului de 30 de zile, propunere deja susținută de Kiev, și cerând în schimb mai multe concesii din partea Ucrainei.

JD Vance, despre război: Rușii cer prea mult

„N-aș spune că rușii nu sunt interesați de încheierea conflictului. Credem însă că cer prea mult”, a declarat vicepreședintele JD Vance la un eveniment al Conferinței de Securitate de la München, organizat miercuri la Washington.

Planurile inițiale ale lui Trump privind conflictul au fost și ele date peste cap în doar câteva săptămâni.

Rusia s-a plâns de primul emisar al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, din cauza faptului că fiica generalului în retragere susținea deschis Kievul.

Trump i-a spus atunci lui Kellogg să discute doar cu ucrainenii și l-a desemnat pe Steve Witkoff, prieten apropiat și emisar în Orientul Mijlociu, să se ocupe de dosar.

Kellogg și echipa sa susțin că acest diplomat a fost eficient în convingerea Kievului să susțină procesul de pace propus de Trump.

Witkoff a insistat în mod repetat ca ambele părți să accepte anumite condiții care nu le convin. Acum, el le-a spus altora că vrea doar să-i aducă pe ruși și pe ucraineni la masa negocierilor – lucru pe care încă nu a reușit să-l facă.

Alți oficiali americani au sugerat, de asemenea, că Trump ar putea considera că și-a făcut datoria dacă reușește să-i determine pe ruși și ucraineni să se angajeze în negocieri directe serioase.

Ce se întâmplă după aceea ar rămâne în responsabilitatea lor, permițând SUA să se concentreze pe alte priorități, au spus acești oficiali.

Profesor la Harvard, despre războiul din Gaza: E mai dificil decât sperau, dar fac tot ce pot

În cazul Fâșiei Gaza, administrația Trump încearcă, de asemenea, să obțină o încheiere negociată a războiului dintre Israel și Hamas.

Witkoff a ajutat administrația Biden, aflată pe final de mandat, să pună în aplicare un plan de încetare a focului în ianuarie, chiar înainte ca Trump să preia din nou mandatul. Dar acel acord s-a prăbușit în martie, iar războiul a fost reluat.

Israelul a oprit complet livrările de ajutor umanitar către palestinienii vulnerabili din Gaza, provocând o criză umanitară tot mai gravă.

Cabinetul israelian a aprobat în această săptămână o măsură prin care armata ar urma să preia controlul total asupra Gazei, dacă Hamas continuă luptele și menține ostaticii.

Guvernul israelian a transmis că Hamas are termen până la finalul vizitei lui Trump în Orientul Mijlociu, săptămâna viitoare, pentru a elibera ostaticii.

Unii oficiali din administrație sunt frustrați de reluarea atacurilor israeliene. Totuși, Trump a continuat să vorbească despre reconstrucția regiunii și, practic, a dat undă verde Israelului să-și continue operațiunile militare până când Hamas își va schimba poziția.

Între timp, Witkoff și-a extins cercul de consilieri pentru a pregăti perioada de după războiul din Gaza, inclusiv prin întâlniri cu fostul premier britanic Tony Blair și cu avocatul Alan Dershowitz, potrivit unor persoane apropiate subiectului.

„Rămâne de văzut dacă vor reuși, dar fac tot ce pot. Simt că e mai dificil decât sperau”, a spus Dershowitz, fost profesor la Harvard.

Poziția administrației Trump privind programul nuclear al Iranului, cam neclară

Poziția administrației Trump privind programul nuclear al Iranului este una amestecată și a stârnit dezbateri interne serioase, spun oficialii administrației.

Trump afirmă că negocierile nucleare cu Iranul decurg bine. Witkoff s-a întâlnit indirect de trei ori cu reprezentanți iranieni pentru a discuta despre limitarea programului nuclear al Teheranului și este așteptat să aibă o a patra întâlnire în Oman, în acest weekend.

Witkoff a propus ca SUA să ridice sancțiunile și să excludă opțiunea militară, dacă Iranul este de acord să-și desființeze programul nuclear și să cumpere uraniu îmbogățit din SUA.

Până acum, Iranul a insistat să-și păstreze centrifugele și nu a dat niciun semn că ar dori să renunțe la activitatea nucleară. De asemenea, nu există o poziție clară a SUA cu privire la ce înseamnă concret o „demontare” a programului.

„Nu am luat încă această decizie”, a declarat Trump miercuri jurnaliștilor, după ce cu câteva zile înainte spusese pentru NBC News că va accepta doar o „demontare totală”.

Oficialii administrației Trump au fost surprinși de cât de multe critici au venit din partea republicanilor pe acest subiect.

Donald Trump a amenințat cu acțiuni militare împotriva Iranului dacă Teheranul refuză să accepte limite stricte asupra programului său nuclear, însă nu a reușit încă să-i convingă pe majoritatea aliaților.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat într-un interviu că Franța și alte state au nevoie de măsuri mai dure împotriva Iranului decât prevederile acordului nuclear din 2015 – acord din care Trump s-a retras – dar a exclus opțiunea unei intervenții militare.

„Credem că nu există altă cale de rezolvare a problemei iraniene decât calea diplomatică”, a spus el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE