Cursul leu-euro e corect, deprecierea forțată ar destabiliza economia României, spune un consilier BNR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Banca Națională a României (BNR) nu poate forța deprecierea leului pentru a ajuta deficitul de cont curent, avertizează Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, într-o analiză detaliată. O astfel de acțiune ar avea consecințe negative asupra economiei, crescând inflația și riscând o recesiune prelungită.
Cuprins:
- Deficitul bugetar: cauza principală a dezechilibrelor
- Intervenții BNR pentru evitarea aprecierii leului
- Cursul leului: stabilitate nominală, nu supraevaluare
- Deficitul de cont curent și teoria economică
- Soluția: reducerea deficitului bugetar
- BNR a cheltuit 6 miliarde de euro pentru a atenua deprecierea leului
Deficitul bugetar: cauza principală a dezechilibrelor
Potrivit analizei publicate de Studii Financiare, Rădulescu subliniază că cursul de schimb leu-euro nu este supraevaluat. El explică că forțarea deprecierii leului ar avea efecte imediate negative.
„Dacă Banca Națională ar forța deprecierea leului pentru a reechilibra balanța de plăți externe, efectul imediat ar fi de creștere suplimentară a presiunilor inflaționiste, pe canalul costului importurilor, ca și de majorare a costului în lei al plăților pentru împrumuturile în valută”, afirmă Rădulescu în articolul său.
Consilierul BNR identifică deficitul public ca principala cauză a dezechilibrelor economice din România. El avertizează că, fără o reducere rapidă a acestuia, există riscul ca încrederea piețelor internaționale în economia românească să fie compromisă.
O posibilă consecință ar fi scăderea ratingului de țară la categoria „nerecomandat investițiilor”. Acest scenariu ar putea duce la inversarea fluxurilor financiare externe și la o depreciere drastică a leului.
Intervenții BNR pentru evitarea aprecierii leului
Rădulescu clarifică un aspect important legat de intervențiile BNR pe piața valutară. Contrar percepției comune, aceste intervenții au vizat în principal evitarea aprecierii leului, nu deprecierea acestuia.
El subliniază creșterea semnificativă a rezervelor valutare ale BNR, de la 40 miliarde de euro în ianuarie 2020 la 67,6 miliarde de euro în iunie 2025. Această evoluție indică faptul că banca centrală a cumpărat mai multă valută decât a vândut.
„Dacă Banca Naţională nu intervenea pentru a cumpăra valută, cursul ar fi ajuns poate la 4,4-4,5 lei/euro, ca urmare a intrărilor mari din contul de capital”, explică Rădulescu, conform articolului publicat de Studii Financiare.
Cursul leului: stabilitate nominală, nu supraevaluare
Analiza lui Rădulescu respinge ideea unui curs supraevaluat al leului. El argumentează că o astfel de situație ar fi însoțită de o scădere a rezervelor valutare, ceea ce nu s-a întâmplat.
„Deși a înregistrat o anumită stabilitate nominală, cursul leului nu este fundamental supraapreciat”, susține Rădulescu. Totuși, el recunoaște existența unui argument contrar: deficitul cronic al contului curent.
Deficitul de cont curent și teoria economică
Teoria economică sugerează că, în cazul unui deficit de cont curent persistent, deprecierea cursului valutar ar fi o soluție rațională. Aceasta ar putea ajuta la ameliorarea raportului dintre cerere și ofertă.
Însă Rădulescu subliniază particularitățile situației din România. El evidențiază creșterea constantă a deficitului bugetar în ultimii zece ani, atingând un vârf de 9,3% în 2024 (conform metodologiei ESA).
Cele două „deficite gemene” - bugetar și de cont curent - au acționat împreună, complicând situația economică a țării.
Soluția: reducerea deficitului bugetar
Rădulescu argumentează că reducerea deficitului bugetar este cheia pentru rezolvarea dezechilibrelor economice. El susține că încadrarea deficitului în limita de 3% prevăzută de Tratatul de la Maastricht ar putea conduce la o restrângere a deficitului de cont curent.
Această abordare ar evita necesitatea unei deprecieri forțate a leului de către BNR, prevenind astfel efectele negative asociate unei astfel de acțiuni.
BNR a cheltuit 6 miliarde de euro pentru a atenua deprecierea leului
BNR a creat o celulă de criză împreună cu Ministerul Finanțelor pentru limitarea deprecierii leului după primul tur al alegerilor și a asigura lichiditate statului pentru plata pensiilor.
Leul s-a depreciat masiv după primul tur al alegerilor, până la un record negativ, când pe primul loc s-a clasat George Simion, liderul AUR. Acesta a spus că BNR a vândut euro și a cumpărat lei, ceea ce mai departe a creat probleme de lichiditate pe piață.
Pentru a atenua deprecierea și mai tare a monedei naționale, BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele sale valutare. Scopul principal al intervenției BNR a fost prevenția unei deprecieri accelerate a valorii leului, care depășise atunci pragul psihologic de 5 lei pentru un euro.
