O descoperire rară arată că oamenii consumau nuci cu efecte psihoactive încă din Epoca Bronzului. Ce au mai găsit cercetătorii în dinții vechi de 4.000 de ani

Nucile cu efect psihoactiv, consumate încă din Epoca Bronzului

O descoperire arheologică recentă a dezvăluit cele mai vechi urme ale utilizării nucilor de betel în Asia de Sud-Est, datând de acum 4.000 de ani.

Cercetătorii au analizat tartrul dentar al unor schelete umane din Epoca Bronzului din Thailanda, identificând compuși specifici nucilor de betel. Această practică, încă răspândită în regiune, are efecte psihoactive și o importanță culturală semnificativă.

Cele mai vechi dovezi ale consumului de nuci psihoactive

Dr. Piyawit Moonkham, coordonatorul studiului și arheolog la Universitatea Chiang Mai din Thailanda, a declarat: „Am identificat derivate din plante în tartru dentar recoltat dintr-un cimitir vechi de 4.000 de ani de la Nong Ratchawat, Thailanda. Aceasta este cea mai veche dovadă directă biomoleculară a folosirii nucilor de betel în sud-estul Asiei”.

Cercetătorii au utilizat tehnici avansate pentru a detecta urme invizibile cu ochiul liber. Dr. Shannon Tushingham, coautor al studiului și antropolog la Academia de Științe din California, a explicat cum s-a desfășurat totul.

„Am demonstrat că tartrul dentar poate conserva semnăturile chimice ale folosirii plantelor psihoactive timp de milenii, chiar și atunci când dovezile arheologice convenționale lipsesc cu desăvârșire. În esență am dezvoltat o metodă de a face vizibil ceea ce era invizibil, dezvăluind comportamente și practici de acum 4.000 de ani”, a precizat ea.

Ce sunt nucile betel

Nucile de betel sunt semințe ale plantei Areca catechu, care, atunci când sunt mestecate împreună cu frunza de betel (Piper betle) și var stins, eliberează o substanță psihoactivă numită arecolină. Această substanță produce efecte stimulante, precum creșterea energiei, vigilenței, euforiei și o ușoară relaxare.

Consumul de nuci de betel este un obicei tradițional în multe țări din Asia de Sud-Est și regiuni învecinate, fiind practicat de sute de milioane de oameni. Mestecatul acestor nuci lasă o urmă distinctivă pe dinți, adesea culoarea roșie sau maro a salivei, și poate cauza îngălbenirea și înnegrirea dinților, precum și probleme dentare. Pe termen lung, consumul este asociat cu riscuri pentru sănătate, inclusiv cancer oral.

Nucile de betel sunt considerate a patra cea mai utilizată substanță psihoactivă la nivel global, după cofeină, alcool și nicotină.

Mestecarea nucilor de betel are o istorie îndelungată în Asia de Sud-Est, fiind apreciată pentru efectele sale stimulante și relaxante. Deși mai puțin frecventă astăzi, această practică rămâne adânc înrădăcinată în tradițiile sociale și culturale ale regiunii.

De ce nucile de betel sunt considerate substanțe psihoactive rare

Nucile de betel sunt considerate substanțe psihoactive rare deoarece:

• Conțin alcaloizi specifici, în special arecolină, care au efecte stimulante asupra sistemului nervos central, crescând energia, vigilența, euforia și relaxarea.
• Sunt o substanță psihoactivă tradițională, utilizată de sute de milioane de oameni în Asia de Sud-Est și regiuni învecinate, însă rămân mai puțin cunoscute și utilizate în restul lumii comparativ cu cofeina, alcoolul sau nicotina.
• Consumul lor datează de mii de ani (cel puțin 4.000 de ani, conform descoperirilor arheologice recente), dar rămâne un obicei localizat cultural, spre deosebire de alte substanțe mult mai răspândite.
• Efectele psihoactive și impactul asupra sănătății sunt semnificative, dar sunt mai puțin studiate în context global, ceea ce le face mai puțin comune și mai rare în cercetări și recunoaștere internațională.
• Mestecarea lor lasă urme specifice, cum ar fi decolorarea dentară, care au permis identificarea istoricului consumului prin analiza științifică avansată.

Mestecarea nucii betel, extrem de periculoasă pentru sănătate

Mestecarea nucii de betel devine extrem de periculoasă pentru sănătate în următoarele condiții:

• Consumul frecvent și pe termen lung: cu cât este mestecată mai des și în cantități mari, cu atât crește riscul de dependență și de efecte adverse grave.
• Mestecarea regulată duce la deteriorarea dinților, decolorarea lor maro-neagră și pierderea dinților.
• Există un risc semnificativ crescut de cancer oral, faringian și esofagian, cauzat atât de substanțele toxice din nucă, cât și de pasta de var adăugată frecvent, care irită mucoasa bucală facilitând instalarea leziunilor precanceroase.
• Efectele asupra sănătății includ și hipertensiune arterială, probleme cardiace, tulburări gastrointestinale (ulcere gastrice, greață) și leziuni nervoase.
• Mestecarea excesivă poate provoca afecțiuni gingivale, cicatrizări cronice ale mucoasei bucale (fibroza submucoasă orală) și probleme de memorie sau tremurături cauzate de neurotoxicitate.
• Riscurile devin mai serioase când consumul este combinat cu alte factori de risc, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool.

Rezultatele analizelor și descoperirile din situl arheologic

Probele arheologice au relevat prezența arecolinei și arecaidinei, compuși organici specifici nucilor de betel. Acești compuși, prezenți și în alte plante stimulante precum cafeaua și tutunul, au efecte fiziologice pronunțate asupra organismului uman.

Cercetătorii subliniază importanța înțelegerii contextului cultural al utilizării acestor plante. Deși adesea considerate droguri, plantele psihoactive, medicinale și ceremoniale reprezintă milenii de cunoștințe culturale, practici spirituale și identitate comunitară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE