Economist de top: „Știai că statul îți ia 70% din veniturile lunare?”

Scurtă istorie a taxelor

Sistemul fiscal modern a fost construit pe o serie de invenții ale statului, care au transformat munca, consumul și proprietatea în surse principale de venit pentru guverne.

„Este foarte interesant cum au apărut taxele pe planeta Pământ. Până în anul 1850 nu exista nicio taxa sau impozit pe muncă sau veniturile oamenilor. Singura taxă se plătea către Rege. Dacă aveai un teren pe care îl cultivai. Real estate (imobiliare) vine de la „ royal estate” adică teren regal”, explică Radu Georgescu, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Astfel, impozitul pe venit a devenit „prima invenție a statului”.

„În 1850 Maria Britanie avea nevoie de bani pentru a-și finanța războaiele de cucerire. Ministrul de Finanțe a inventat o taxa pe veniturile oamenilor. A numit-o Impozit pe Venit. În mod logic, oamenii s-au revoltat. Au urmat 10 ani de revolte populare.”, afirmă economistul.

În țara noastră, taxele salariale reprezintă 42% din venituri, adică mult peste media regiunii de 34,8% din 2023. Ungaria are taxe salariale de 41,2%, Polonia de 34,3%, iar Bulgaria de 24,9%, potrivit datelor colectate de UE.

Cu doar câteva zile în urmă, Radu Georgescu îi sfătuia pe salariați să-și înființeze o firmă, pentru a plăti taxe mai mici.

Recomandări

Dincolo de clișee. Cum se raportează echipa pe securitate a președintelui Trump la războiul din Ucraina: „Ar trebui să încheie războiul și să oprească crimele” ANALIZĂ

TVA-ul, a doua invenție a statului

Taxa pe valoare adăugată (TVA) a fost inventată în 1950 de Ministerul de Finanțe din Franța pentru a acoperi un deficit bugetar uriaș. Aceasta este o taxă suplimentară aplicată după impozitarea veniturilor.

„A numit-o TVA. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Iar din venitul net începi să plătești o altă taxă??

Când au văzut aceasta taxa, americanii au spus ca TVA-ul este o taxa stupidă. Americanii nu au TVA. În România taxele pe consum ( TVA, accize) sunt în jur de 25%.”, subliniază Radu Georgescu.

Premierul Marcel Ciolacu a promis la sfârșitul lunii octombrie 2024 că TVA-ul nu se va mări în 2025.

„Vă rog eu frumos, opriţi-vă! Nu se măreşte TVA-ul. V-o spun, mă tatuez pe mână. Nu se măreşte TVA-ul! Nu creşte nicio cotă unică!”, a răspuns premierul și președintele PSD.

A treia invenție a statului: Taxele pe proprietăți și bunuri  

După ce plătești impozit pe venit și TVA la achiziții, statul vine cu alte taxe pe case, terenuri și mașini.

Recomandări

Contabila-șefă de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași a câștigat mai mult decât colegii medici într-un proiect european contra hepatitei. Din 7,8 milioane de euro, peste 2,4 milioane de euro au mers pe salarii

„Din venitul net plătești o altă taxă, TVA, atunci când cumperi bunuri. Și statul vine și îți ia alte taxe după ce ai cumparat bunurile?? Partea haioasă este ca aceste reguli nu se aplică pentru toată lumea.”, adaugă economistul.

Practic, oamenii ajung să fie taxați de mai multe ori pentru același venit sau bun. 

Taxa pe stâlp: Un exemplu de lobby fiscal

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra „taxei pe stâlp”, o taxă aplicată marilor companii din energie și telecomunicații pentru active precum schele petroliere și stâlpi de telecomunicații. 

„Acum 3 zile s-au crescut taxele pentru peste 2 milioane de oameni și pentru peste 700.000 de companii. Dar cel mai mult se vorbește despre „taxa pe stalp”.

Acest lucru se întâmplă deoarece această taxă impactează cel mai mult marile firme din energie și telecomunicații. Iar aceste firme au puterea financiară pentru a face lobby fiscal.

O putere financiară infinit mai mare decat cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii.”, atrage atenția Radu Georgescu.

Recomandări

Adrian Sârbu se reîntoarce în instanță pentru dosarul de evaziune fiscală la Mediafax Group. Schema unei „țepe” de 16,8 milioane de lei trasă statului

Prin OUG adoptată la sfârșitul anului 2024, Guvernul a stabilit ca taxa pentru construcţii speciale, care va fi reintrodusă din 2025, numită „taxa pe stâlp”, să fie de 1%.

Această taxă este similară impozitelor pe proprietate pe care le plătesc toți cetățenii. Diferența? Marile companii au puterea financiară să facă lobby pentru a-și proteja interesele.

„Partea și mai haioasă este că aceste firme mari nu fac lobby fiscal și pentru reducerea taxelor pentru cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii. Nu sunt interesate de acest subiect. Motivul este simplu. Aceste firme nu plătesc taxele mărite pentru angajați. Și nu plătesc nici impozit pe dividende în România deoarece Codul Fiscal spune că firmele străine nu plătesc impozit pe dividende în România”, ne lămurește economistul.

După ce a explicat cum funcționează sistemul fiscal, Radu Georgescu se întreabă: „Este moral ca statul să ia 70% din veniturile lunare ale celor care nu au puterea financiară să facă lobby fiscal?”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro