Noua realitate a libertății de exprimare în Europa: balanța „s-a înclinat mai mult către restricționarea” dreptului, susține un profesor de la Oxford
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lucy Connolly, o dădacă de 41 de ani din centrul Angliei, se află în spatele gratiilor de peste 330 de zile din cauza unui mesaj publicat pe platforma socială X. În luna iulie a anului 2024, în timp ce se afla acasă unde conduce o mică creșă, a aflat despre uciderea a trei copile din orașul Southport, în vârstă de 6, 7 și 9 ani, la un eveniment de dans cu tema Taylor Swift.
Cuprins:
- Condamnare la 31 de luni de închisoare
- Jurnalistul condamnat pentru manipularea fotografiei unui ministru
- Câte arestări a efectuat poliția britanică în 2023
- Precizările Convenției Europene pentru Drepturile Omului
- Germania a înăsprit o lege din anii ’50
- Pedeapsa primită de Stefan Niehoff
- Ce este libertatea de exprimare
- Libertatea de exprimare pe platformele sociale
Zvonuri false au circulat rapid, susținând că atacatorul era un solicitant de azil musulman, deși autorul atacului era născut în Regatul Unit din familii de imigranți din Rwanda, conform ziarului american The Wall Street Journal.
Condamnare la 31 de luni de închisoare
Femeia, mama unei fete de 12 ani și a unui băiat care a murit în urmă cu câțiva ani, a postat un mesaj furios către cei 6.000 de urmăritori.
„Deportare în masă acum. Dați foc la toate hotelurile pline cu ticăloși, din partea mea. În timp ce faceți asta, luați și guvernul, și politicienii trădători. Mă simt rău fizic știind ce vor trebui să îndure acum aceste familii. Dacă asta mă face rasistă, așa să fie”, a scris Connolly.
După ce s-a calmat, a șters postarea, dar aceasta fusese deja redistribuită de 940 de ori. În zilele care au urmat, furia față de atac și dezinformarea din mediul online au provocat revolte, inclusiv încercări de incendiere a hotelurilor folosite de solicitanții de azil.
Connolly a fost condamnată la 31 de luni de închisoare pentru intenția de a stârni ura rasială, iar apelul său a fost respins. Pedeapsa ei a fost mai lungă decât cea primită de mulți dintre participanții la revolte pentru daune materiale, precum spargerea de mașini.
„Lucy a primit o pedeapsă cu închisoarea mai mare pentru un tweet decât primesc unii pedofili și agresori familiali”, a spus soțul ei, Ray Connolly.
Jurnalistul condamnat pentru manipularea fotografiei unui ministru
Cazul femeii alimentează dezbaterea privind libertatea de exprimare în Regatul Unit și Europa. Legile europene privind discursul instigator la ură permit autorităților să ia măsuri drastice, notează sursa citată.
Spre exemplu, un jurnalist german a fost condamnat la șapte luni de închisoare cu suspendare pentru manipularea fotografiei unui ministru, iar în Franța, o femeie a fost stat 23 de ore în arest pentru gesturi ofensatoare către președintele Emmanuel Macron.
Totodată, Danemarca a adoptat o nouă lege care interzice „tratarea necorespunzătoare” a textelor religioase, în urma unor incidente petrecute în ultimii ani, când arderea Coranului a stârnit reacții furibunde.
În Regatul Unit, poliția investighează declarațiile duo-ului Bob Vylan de la festivalul Glastonbury pentru posibile infracțiuni motivate de ură, după ce trupa britanică a strigat „moarte, moarte pentru IDF (n.red. - armata israeliană).
Moderații europeni susțin că majoritatea formelor de exprimare sunt încă protejate și subliniază că și SUA se luptă să protejeze libertatea de exprimare, atât de stânga, cât și de dreapta.
Câte arestări a efectuat poliția britanică în 2023
În ultimii ani, în Europa, balanța „s-a înclinat mai mult către restricționarea libertății de exprimare”, a spus David Nash, profesor la Universitatea din Oxford, care a contribuit la succesul campaniei de eliminare a legilor irlandeze privind blasfemia în 2018.
Poliția britanică a efectuat 12.183 de arestări în 2023 pentru conținut ofensator, o creștere de 58% față de 2019. Un purtător de cuvânt al Consiliului Național al Șefilor de Poliție a spus că ofițerii nu încearcă să „supravegheze opiniile politice”, ci să protejeze oamenii, adăugând că „în fiecare decizie trebuie să punem în balanță dreptul la libertatea de exprimare cu cel de a combate infracțiunile”.
Criticii consideră că definirea indecenței este problematică. Toby Young, fondatorul Free Speech Union, organizație care militează pentru dreptul la libertatea de exprimare, a spus că situația se va înrăutăți. Grupul său a crescut la 25.000 de membri plătitori, finanțând apărarea juridică a persoanelor arestate precum Hamit Coskun.
După ce a dat foc cărții și a strigat „islamul este religia teroriștilor” la Londra, Coskun a fost atacat de un bărbat înarmat cu un cuțit. A ajuns la spital, iar apoi a fost arestat.
Precizările Convenției Europene pentru Drepturile Omului
Deși arderea unui text religios nu este ilegală în Regatul Unit, bărbatul a fost găsit vinovat pentru tulburarea ordinii publice și amendat cu 325 de dolari. Judecătorul a susținut că acțiunile lui Coskun au dus la tulburarea ordinii publice prin provocarea oamenilor să-l atace, o decizie despre care criticii au spus că echivalează cu blamarea victimei.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stă la baza libertății de exprimare pe continent, precizează că „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare”. Dar, de asemenea, stipulează că există „condiții, restricții sau sancțiuni”. În timp ce incitarea la violență este ilegală în SUA, ștacheta a fost ridicată: trebuie să fie un apel la un act specific și iminent și nu ceea ce un observator rezonabil ar putea considera a fi o hiperbolă.
Punctele de vedere ale Europei și SUA privind libertatea de exprimare diferă încă din anii ’60, când Curtea Supremă a Statelor Unite a pronunțat o serie de hotărâri istorice în apărarea libertății de exprimare. Între timp, europenii s-au orientat în direcția opusă pentru a limita exprimarea extremistă. Eric Heinze, profesor de drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a declarat că în spatele acestei situații a existat o neconcordanță fundamentală.
„Americanii au văzut Germania nazistă ca pe un loc care a reprimat discursul”, a spus el. „Europenii au avut tendința de a vedea Germania nazistă ca pe un loc care a folosit discursul în moduri care au sfârșit într-un genocid”.
Germania a înăsprit o lege din anii ’50
În urmă cu 6 ani, Stephan Ernst a pătruns în locuința lui Walter Lubcke, un politician din Germania cunoscut pentru pozițiile sale proimigrație, și l-a împușcat în cap. Procurorii au considerat crima drept un asasinat politic, pe care mulți l-au pus pe seama dezbaterii de pe rețelele sociale.
Politicienii germani au răspuns prin înăsprirea unei legi puțin cunoscute din anii ’50, care interzice defăimarea politicienilor. Acum, ONG-urile caută pe internet mesaje instigatoare la ură, în timp ce miniștrii guvernului german plătesc firme pentru a raporta comentarii insultătoare la adresa lor. SoDone, un serviciu online, promite „să nu vi se mai facă pielea de găină când deschideți Twitter”.
În martie 2024, Stefan Willi Niehoff, în vârstă de 64 de ani, fost soldat și șofer de camion, a repostat o imagine pe care o văzuse distribuită pe X, care îl înfățișa pe ministrul economiei de la acea vreme, Robert Habeck, cu mesajul „Schwachkopf Professional”, care se traduce prin „idiot profesionist” și care era o preluare a logo-ul mărcii de cosmetice Schwarzkopf Professional. Ulterior, a uitat de postare.
Wo kann man dieses Produkt kaufen?
— Emre (@trinitytriforce) July 4, 2025
Schwachkopf Professional –
Für alle, die nicht nur ihre Frisur, sondern auch ihre Meinung regelmäßig wechseln. pic.twitter.com/gNE6EAXN0P
După câteva luni, acesta a fost trezit de doi ofițeri de poliție care veniseră să-i percheziționeze casa. „La început am crezut că fiul meu a făcut vreo prostie”, a afirmat el, apoi a realizat că oamenii legii se aflau în casă din cauza lui. El a predat tableta poliției.
Pedeapsa primită de Stefan Niehoff
Procurorii au renunțat ulterior la cazul privind imaginea cu Habeck, dar bărbatul a fost urmărit penal pentru alte materiale găsite, inclusiv cinci postări redistribuite și un tweet în care folosea imagini din era nazistă pentru a comenta evenimente actuale.
Toate postările au fost concepute ca o satiră, a spus Marcus Pretzell, apărătorul lui Niehoff. În aprilie, un tribunal l-a amendat cu circa 1.550 de dolari. Ulterior, în iunie, o altă instanță a redus amenda la circa 971 de dolari, însă a menținut verdictul anterior cu privire la unele acuzații.
Pretzell a spus că Niehoff va face din nou apel.
Poliția britanică investighează un număr din ce în ce mai mare de „incidente motivate de ură care nu sunt infracțiuni”, prin care oamenii pot sesiza autoritățile dacă cineva spune ceva care le vizează „caracteristicile personale”. Scopul măsurii este de a elimina injuriile sau alte forme de hărțuire, însă militanții pentru libertatea de exprimare susțin că aceasta a fost transformată în armă.
Cei care pretind că sunt o victimă pot denunța pe oricine pentru orice lucru perceput ca fiind instigator la ură și nu trebuie să prezinte dovezi ale prejudiciului.
Ce este libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare este un drept esențial, recunoscut la nivel european și internațional, care permite oamenilor să-și exprime opiniile și să comunice liber, fără intervenția autorităților și fără a ține cont de frontiere.
Totuși, acest drept nu este absolut și poate fi restricționat legal pentru a proteja securitatea națională, ordinea publică, sănătatea, morala, drepturile altora sau autoritatea justiției, conform European Union Agency for Fundamental Rights.
Libertatea de exprimare pe platformele sociale
Pe platformele sociale, libertatea de exprimare se intersectează cu responsabilitatea companiilor care gestionează aceste spații digitale. Platformele trebuie să modereze conținutul pentru a preveni discursul instigator la ură, dezinformarea sau conținutul ilegal, dar trebuie să facă asta respectând drepturile fundamentale și evitând cenzura excesivă.
Anul acesta, CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a declarat că Meta va renunța la verificatorii de fapte și îi va înlocui cu „note comunitare” generate de utilizatori.
Monseur 10.07.2025, 10:22
"Libertatea de exprimare este un drept esențial, recunoscut la nivel european și internațional, care permite oamenilor să-și exprime opiniile și să comunice liber, fără intervenția autorităților și fără a ține cont de frontiere. Totuși, acest drept nu este absolut și poate fi restricționat legal pentru a proteja securitatea națională, ordinea publică, sănătatea, morala, drepturile altora sau autoritatea justiției, conform European Union Agency for Fundamental Rights. " Unde incadram aici genocidul din Gaza si pe cei care doresc ca Israelul sa nu mai ucida oameni, nu numai in Gaza, dar nici in alte state? La securitatea nationala? Nu mai vociferam impotriva criminalilor, ca s-ar putea ca acestia sa atace si Europa?