Florin Cîțu, despre reformele lui Ilie Bolojan: „O economie suprataxată, fără creștere reală. 2025 și 2026 cumpără timp. 2027 vine cu decontul”

În opinia sa, calmul aparent din economie este unul „construit, temporar și mult mai fragil decât lasă impresia discursul oficial”.

Cîțu susține că România trece printr-un „regim de îngheț bugetar” început în 2025 și prelungit de facto pentru 2026, o măsură pe care o descrie ca fiind doar o pauză mascată, fără efecte structurale reale: „Este o pauză fiscală cosmetizată, nu o corecție structurală”.

Fostul ministru al finanțelor afirmă că efectele pozitive din prezent sunt doar statistice, alimentate de inflație și nu de măsuri economice solide.

„Rămânem cu o imagine neschimbată: o economie suprataxată, suprarreglementată, fără creștere reală, și cu un deficit structural care nu se reduce în niciun fel”.

Potrivit lui Cîțu, adevăratul cost este suportat de populație, prin erodarea puterii de cumpărare, un fenomen care ar masca absența reformelor.

„Această pierdere tăcută maschează pentru scurt timp lipsa reformelor. Statul câștigă spațiu fiscal fictiv, iar cetățenii plătesc nota. Este o înlocuire a reformei prin inflație – cea mai regresivă formă de ajustare”.

Cîțu avertizează că scăderea randamentelor obligațiunilor nu reflectă încrederea investitorilor în București, ci doar ciclul global favorabil piețelor emergente: „România este cumpărată la pachet, nu pe merit”.

Fostul premier subliniază că actualul „calm” nu poate dura la nesfârșit și că 2027 ar putea fi anul în care mecanismul înghețului bugetar se va prăbuși:

„Nicio țară nu poate menține la nesfârșit un îngheț salarial neînsoțit de reforme… Toate înghețurile bugetare din ultimele decenii s-au rupt la fel: brusc, nu treptat”.

El anticipează presiuni sociale și politice majore din partea sindicatelor, pensionarilor, administrațiilor locale și a partidelor aflate în pregătirea electorală pentru 2028.

Chiar dacă deficitul ar putea arăta mai bine în 2026, acest lucru nu va reflecta o consolidare reală, avertizează Cîțu.

„România nu se află în pragul unei crize a datoriei publice, în sensul clasic… Adevărata problemă este riscul de a pierde credibilitatea fiscală, iar credibilitatea pierdută este mult mai costisitoare decât cea neconstruită”.

Concluzia fostului premier este una fermă: „România nu este calmă pentru că și-a rezolvat problemele. Este calmă pentru că le-a suspendat. 2025 și 2026 cumpără timp. 2027 vine cu decontul”.

Reformele asumate de guvernul condus de Ilie Bolojan includ un amplu program de tăieri de cheltuieli și eficientizare administrativă, majorarea TVA la 21%, extinderea bazei de contribuabili pentru sănătate, reforma pensiilor speciale, reorganizarea autorităților de reglementare, digitalizarea serviciilor publice, reducerea bonusurilor nejustificate, descentralizare și reforme fiscale locale, precum și reconfigurarea sistemului de burse și a modului de finanțare a administrațiilor locale, printre altele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro