Gemenele fericite

In urma cu trei ani, intr-o dupa-amiaza de octombrie, pe o alee laturalnica a Parcului National din Capitala un tanar gasea doua fetite, doua ghemotoace asezate direct pe pamantul rece. Povestea gemenelor, numite atunci Cocoline, a umplut paginile ziarelor cateva zile. Pentru scurt timp fetitele au fost celebre fara voia lor, apoi s-a asternut uitarea. Desi putini se asteptau la un sfarsit frumos, Alexandra si Ramona traiesc acum intr-o familie care le iubeste si spun de cate ori au ocazia „mami” si „tati”.

In urma cu trei ani, putini le dadeau sanse la o viata normala, dupa ce isi traisera primele luni in spitale, iar mangaierile doctorilor fusesera singurele care le alinau plansul. Dupa ce au fost gasite ca prin miracol de un tanar sportiv iesit de la antrenamente, fetitele au stat ceva timp in spital. In aceasta perioada au inceput cautarile mamei. Paula Atudorei, mama naturala, s-a predat politiei si in scurt timp i s-a intocmit dosar penal. Atunci, lumea s-a impartit in doua: o parte care sustinea ca ar trebui sa se faca totul pentru ca gemenele sa se intoarca la mama lor si o alta care nu putea concepe ca o femeie care isi abandoneaza copiii in tufisuri mai are dreptul sa ii creasca. Pana sa se lamureasca situatia lor, fetitele au fost date in grija unui asistent maternal. La scurt timp, instanta a hotarat decaderea din drepturile parintesti a Paulei Atudorei. De aici, am fi putut sa pierdem urma micutelor.

Saptamana trecuta insa am primit la redactie un telefon neasteptat. Un barbat cu vocea sugrumata de emotie ne intreba daca vrem sa le vedem pe “Cocoline” cat sunt de mari si de frumoase. Era noul tatic al fetitelor. Micutele, alintate Alix si Nona, traiesc intr-o localitate din apropierea Bucurestiului, intr-o casuta cu o curte mare. Vesele si dragalase, vorbesc tot timpul si sunt tare incantate cand au musafiri. Se tin mereu de mana si daca nu sunt una langa cealalta se cauta din priviri.

“Tati meu”, asa i-a ramas numele barbatului care le-a devenit micutelor parinte. “Asa imi spun ele, asa ca acum la fel imi spun si cunoscutii”, ne povesteste barbatul si ochii i se umezesc de emotie. “Nici eu si nici sotia nu ne putem inchipui viata fara ele. De cum le-am vazut prima data in casa asistentului maternal am stiut ca micutele astea trebuie sa fie fetitele mele”, spune barbatul. De gemene au aflat intamplator de la o emisiune tv, in vara anului trecut. S-au dus sa le vada si, nerabdatori, au intocmit toate actele in doar o saptamana. “Ne-am amanat si concediul pentru ca am sperat ca pana la sfarsitul lunii august sa luam fetitele si sa mergem cu ele la mare. Nu a fost sa fie asa. Abia in noiembrie le-am adus acasa. A trebuit apoi sa mai treaca un an pentru ca adoptia sa fie acceptata de autoritati”, ne povesteste “Tati meu” in timp ce ne arata un vraf de acte. Printre ele se afla ziarele Libertatea cu articolele de acum trei ani despre micute. Dupa ce ni le arata, barbatul le impatureste cu grija spunandu-ne ca atunci cand fetele vor fi mari le va arata si le va istorisi adevarata lor poveste.

In octombrie 2002, gemenele erau gasite de un student pe o alee a Parcului National din Capitala. Mama lor a declarat mai tarziu ca nu stie de ce a facut gestul si ca isi vrea fetele inapoi. Legea nu i-a dat insa copiii, care au fost salvati ca prin minune. Acum fetitele au trei ani si traiesc fericite in mijlocul unei familii adoptive

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE