Membrii Guvernului Bolojan au depus jurământul / A fost semnat acordul politic pentru funcționarea Coaliției/ Cum se va face rotativa guvernamentală / Principalele măsuri economice

Ilie Bolojan i-a convocat pe miniștrii noului Executiv la prima ședință de guvern luni seara, în jurul orei 21:00 la Palatul Victoria.

Premierul a transmis un mesaj românilor, după ce membrii Guvernului Bolojan au fost învestiți și au depus jurământul la Palatul Cotroceni.

„Încheierea procedurii parlamentare și depunerea jurământului de către noul Guvern încheie practic o perioadă de instabilitate i de interimate la conducere principalelor instituții ale României. (…) Începând din această seara ne vom da măsura dedicării noastre a capacității noastre de muncă în serviciul României.

Am înceredere că în colaborare cu președintele României, sprijinindu-ne în Parlament vom putea trece țara noastră prin această perioadă dificilă și să redăm încredrea românilor. Împreună cu colegii mei vom face tot ceea ce este posibil pentur acest lucru și sper că vom auzi de lucruri bune pentru România”, a spus Ilie Bolojan, la finalul ceremoniei.

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj la finalul cereomoniei în care membrii Guvernului Bolojan au depus jurământul.

„Dragi români, începem azi un nou capitol. Vreau să mulțumesc, în primul rând partidelor din majoritate și reprezentanților minorităților pentru că au înțeles obiectivul pe care România îl are i anume stabilitatea.

Am văzut comentarii în sptațiul public care se referă mult la trecut și nu la viitor. (…) Trebuie să ne uităm în viitor și cred că este interesul național și invit paridele din majoritate să acționeze ca atare, să colaboreze pentru interesul comun. (…) Am discutat foarte mult și a fost un imperativ problema fiscală și sunt foarte fericit că partidele și-au asumat corecțiile pe care România trebuie să le facă (…) Dincolo de economie trebuie să reformăm statul și de asemenea sunt bucuros că partidele care și-au asumat guvernarea și minoritățile și-au asumat reforma statului și dincolo de asta trebuie să recâștigăm încredrea cetățenilor în autoritățile statului român.

Trebuie să fim optimiști că o să ajungem să construim societate care o să aibă încredere”, a declarat președintele Nicușor Dan, la fialul ceremoniei.

Membrii Guvernului Bolojan au ajuns luni seara la Palatul Cotroceni și au depus jurământul în fața președintelui Nicușor Dan.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, decretul pentru numirea Guvernului României, condus de premierul Ilie Bolojan, după votul de învestitură din Parlament. Miniştrii noului Cabinet vor depune jurământul la ora 20.00, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

• Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;
• Marian Neacşu – viceprim-ministru;
• Tánczos Barna – viceprim-ministru;
• Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;
• Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;
• Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;
• Ciprian-Constantin Şerban – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii;
• Alexandru Nazare – ministrul Finanţelor;
• Radu Marinescu – ministrul Justiţiei;
• Florin-Ionuţ Barbu – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
• Bogdan-Gruia Ivan – ministrul Energiei;
• Alexandru-Florin Rogobete – ministrul Sănătăţii;
• Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene;
• Daniel-Ovidiu David – ministrul Educaţiei şi Cercetării;
• Oana-Silvia Ţoiu – ministrul Afacerilor Externe;
• Diana-Anda Buzoianu – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• Petre-Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale;
• Radu-Dinel Miruţă – ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului;
• Cseke Attila-Zoltán – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
• Demeter András István – ministrul Culturii.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a fost propus pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților. Mircea Abrudean a fost nominalizat de PNL pentru funcția de președinte al Senatului. Funcția de președinte al Senatului devine vacantă, deoarece Ilie Bolojan preia mandatul de premier.

Votul pentru Sorin Grindeanu ca președinte al Camerei Deputaților va avea loc marți, în plen. PNL urmează să concretizeze numirea lui Mircea Abrudean ca președinte al Senatului în urmare a schimbărilor politice., potrivit News.ro.

Grupul parlamentar al PSD a formulat o cerere către Biroul Permanent al Camerei Deputaților pentru a iniția procedura de numire a unui nou președinte al Camerei. Cererea vine în urma votării lui Ciprian Șerban în funcția de ministru al Transporturilor, ceea ce a creat o vacanță în funcția de președinte al Camerei Deputaților.

PSD îl propune pentru funcţia de preşedinte al Camerei pe Sorin Grindeanu.

La Senat, după ce Ilie Bolojan a fost votat de Parlament să preia mandatul de premier, acesta va fi înlocuit de senatorul PNL Mircea Abrudean, nominalizat de PNL pentru funcţia de Preşedinte al Senatului.

Noul guvern al României, condus de Ilie Bolojan, a primit aprobarea Parlamentului luni. Votul a fost covârșitor în favoarea noului cabinet, cu 301 voturi pentru și doar 9 împotrivă. Ceremonia de depunere a jurământului este programată pentru ora 20.00 la Palatul Cotroceni.

Audierea miniștrilor propuşi în guvernul Bolojan este aproape de final, luni, în comisiile din Parlament, votul pentru noul Executiv urmând să se dea începând cu ora 16.30, când se reunesc plenurile celor două Camere ale Parlamentului.

Şedinţa Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului se reuneşte, de la ora 16.30, pentru a da votul de învestitură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce toţi miniştrii au primit avize favorabile în comisiile de specialitate.

„Optimizarea activităților și reducerea cheltuielilor reprezintă una dintre prioritățile acestui mandat. Voi discuta cu directorii companiilor din subordinea ministerului și după aceea voi lua o decizie privind comasarea unor companii acolo unde este posibil și unde nu, reducerea cheltuielilor la companiile care nu pot fi comasate. Acestea sunt doar câteva dintre reperele mandatului pe care îl preiau astăzi și pe care, cu sprijinul dumneavoastră, sunt singur că le voi putea duce cu succes la îndeplinire’, le-a transmis Ciprian Șerban senatorilor și deputaților din comisiile reunite pentru transporturi și infrastructură.

În cadrul audierilor, acesta a precizat că România va avea, până la sfârșitul acestui an, aproape 1.500 de kilometri de drumuri de mare viteză, concomitent cu păstrarea a cel puțin 1.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în lucru până în 2030, în funcție de resursele financiare disponibile anual.

Potrivit programului de guvernare, se preconizează o reducere cu 20% a numărului de angajați din administrația centrală. În prezent, există 837.000 de posturi ocupate în acest sector, ceea ce ar însemna o scădere de aproximativ 167.000 de angajați.

Salarizarea după performanță în administrația publică centrală și locală, reducerea cu 20% a anvelopei salariale a autorităților administrației publice centrale, față de nivelul anului 2024, și desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori sunt măsuri care se regăsesc în programul de guvernare.

Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pentru optimizarea resurselor și eficientizarea intervenției operative, în baza unei hărți de risc actualizate anual, este una dintre prioritățile privind reforma Ministerului Afacerilor Interne prevăzute în programul de guvernare.

Printre obiectivele generale în programul de guvernare se mai numără revizuirea cadrului de funcționare a Poliției Locale în colaborare cu autoritățile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuțiilor și o integrare funcțională în sistemul național de ordine publică, precum și reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universități și instituții internaționale, potrivit Agerpres.

Conducerea Parlamentului se reunește, luni, de la ora 11:40, pentru a stabili calendarul învestirii noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan.

Miniștrii propuși să facă parte din Cabinetul Bolojan vor fi audiați în Comisiile de specialitate, după care noul guvern va fi votat în plenul reunit al Parlamentului.

Programul de guvernare al viitorului cabinet condus de Ilie Bolojan prevede:

• introducerea a două cote de TVA: una redusă de 9% pentru produse esențiale precum alimentele, medicamentele, energia și lemnul de foc,
• eliminarea facilităților de TVA la imobiliare
• cealaltă standard, de 19%, aplicabilă tuturor celorlalte bunuri și servicii
• în plus, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%,
• pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei se va aplica o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) de 10%.
• introducerea de taxare suplimentară asupra „profitului excesiv” realizat de bănci.
• creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice
• creșterea impozitării pe jocurile de noroc
• creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și adoptarea unor legi de salarizare noi, care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor.

Președintele UDMR Kelemen Hunor a declarat luni că vor exista două cote de TVA, cea standard de 19%, și una redusă de 9%, doar pentru alimente, medicamente, lemn de foc, energie și carte.

El a precizat că pentru pensiile de peste 4.000 de lei se va plăti contribuție la sănătate de 10%, iar primele măsuri fiscale vor fi implementate „undeva în cursul lunii august”.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că pe parcursul lunii iulie vor fi dezbătute în guvern soluțiile fiscale care urmează să fie luate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, potrivit Agerpres.

‘Pe parcursul lunii iulie vor fi dezbătute toate aceste măsuri’, a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului.

El a explicat că pentru pensiile de peste 4.000 de lei se va introduce CASS de 10% din suma care depășește 4.000 de lei.

„Partidul Social-Democrat a hotărât să intre în această coaliţie, aşa cum ştiţi, în urmă cu două zile, în urmare a unei consultări lărgite. Aproape 5.000 de membri PSD au votat, într-un procent important, peste 70%, să facem parte din această coaliţie”, a declarat Sorin Grindeanu, după semnarea acordului coaliţiei. ”Asta înseamnă că Partidul Social-Democrat va fi un partener responsabil şi onest în această coaliţie. Avem foarte multe lucruri de făcut şi, în acest mod, înţelegem să intrăm în această coaliţie”, a spus Grindeanu.

Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi cuprinde la articolul 4 că formaţiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru, astfel că, pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PSD. Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă şi eficientă, pentru a construi o societate mai justă şi mai echitabilă, spun semnatarii.

Ilie Bolojan, premierul desemnat, anunță semnarea acordului politic pentru funcționarea Coaliției. Acest act, alături de programul de guvernare, închide practic procedurile legate de formarea noului guvern.

După prânz urmează audierea miniștrilor, iar după-amiază votul de încredere în Parlament.

Bolojan prezintă noua echipă guvernamentală

Premierul desemnat Ilie Bolojan urmează să prezinte luni Parlamentului o nouă echipă guvernamentală, iar cabinetul propus include cinci vicepremieri și 16 miniștri, reprezentând o coaliție formată din PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit News.ro.

PSD va avea 6 miniştri: 3 nume noi şi 3 nume din vechiul guvern. Printre miniştrii care îşi vor păstra funcţia se numără şi Florin Barbu (Agricultură), susţinut de Paul Stănescu.

Liberalii au adus doi miniştri noi în guvern: Alexandru Nazare (Finanţe) şi Dragoş Pîslaru (Fonduri Europene), ultimul fiind susţinut atât de Dacian Cioloş, cât şi de Dragoş Anastasiu, susţin surse politice.

Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri și 16 miniștri: șase miniștri de la PSD, patru de la PNL, patru de la USR și doi din UDMR.

În total, sunt 11 nume noi în guvern, în timp ce 7 miniştri din vechiul Cabinet continuă şi în noua echipă guvernamentală.

Structura noului guvern: cine sunt cei 5 vicepremieri

În fruntea Executivului, premierul Ilie Bolojan va fi secondat de cinci vicepremieri:

• Marian Neacșu (PSD)
• Cătălin Predoiu (PNL)
• Ionuț Moșteanu (USR)
• Tanczos Barna (UDMR)
• Dragoș Anastasiu (tehnocrat).

Ilie Bolojan a fost desemnat premier de preşedintele Nicuşor Dan pentru o perioadă limitată: până în vara anului 2027, când PSD va prelua conducerea Guvernului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2028.

Marian Neacşu a fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului premier Marcel Ciolacu. Şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern, fiind unul dintre apropiaţii preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu.

Cătălin Predoiu, trecut prin guvernele Tăriceanu, Boc, Orban, Ciucă şi Ciolacu, va continua ca ministru de Interne, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ilie Bolojan. De altfel, a fost premier interimar după demisia lui Marcel Ciolacu şi preşedinte interimar al PNL.

Ionuţ Moşteanu, deputat USR la al treilea mandat, a fost unul dintre liderii care au cerut ca partidul să-l susţină pe Nicuşor Dan în detrimentul Elenei Lasconi. Va prelua portofoliul Apărării, minister care va lucra îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială.

Tanczos Barna iniţial a rămas în afara guvernului, după ce UDMR n-a reuşit să obţină la masa negocierilor nici Ministerul Finanţelor, nici Mediul, domenii de interes pentru el. A primit în schimb un post de vicepremier fără portofoliu.

Dragoș Anastasiu, adus la cererea lui Bolojan, va coordona reforma aparatului bugetar. Potrivit unor surse, liderii coaliției l-au numit ironic „Elon Musk de România” în ședințele interne. Anastasiu a fost unul dintre consilierii lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, preluat timp de o lună şi de noul şef al statului Nicuşor Dan.

Programul de guvernare, aproape finalizat

Ilie Bolojan a anunțat duminică faptul că există o formă acceptată a protocolului de coaliție.

„Suntem în situația în care, în urma discuțiilor pe care le-am avut în această perioadă, avem o formă acceptată de protocol de coaliție, ceea înseamnă că sunt îndeplinite condițiile pentru a presupune că la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni (azi – n.r.), am putea avea o majoritate parlamentară formată din patru partide plus parlamentarii minorităților naționale care să susțină formarea și votarea unui nou guvern”, a declarat Bolojan.

Ilie Bolojan a adăugat că programul de guvernare este aproape finalizat.

Principalele idei din programul de guvernare al Coaliției

Programul de guvernare al viitorului cabinet condus de Ilie Bolojan prevede introducerea a două cote de TVA: una redusă de 9% pentru produse esențiale precum alimentele, medicamentele, energia și lemnul de foc, iar cealaltă standard, de 19%, aplicabilă tuturor celorlalte bunuri și servicii. În plus, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%, iar pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei se va aplica o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) de 10%. De asemenea, guvernul intenționează să introducă o taxare suplimentară asupra „profitului excesiv” realizat de bănci.

La capitolul pensii, guvernul intenționează creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și adoptarea unor legi de salarizare noi, care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor.

1) Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar;
2) Combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate;
3) Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării;
4) Prioritizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mare, precum și pentru comunitățile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist și eficient;
5) Reforma pensiilor speciale;
6) Stabilirea de obiective măsurabile și evaluabile pentru fiecare minister și agenție;
7) Comasarea instituțiilor redundante și reducerea birocrației;
8) Accelerarea absorbției fondurilor europene prin reforme în managementul public;
9) Introducerea unei culturi instituționale bazate pe răspundere, profesionalism și rezultate;
10) Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor;
11) Eliminarea privilegiilor nemeritate și tratament egal în fața legii;
12) Independență energetică în domeniul gazelor naturale și accelerarea tranziției către energie regenerabilă;
13) Aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică;
14) Eficiență și performanță în Educație. Norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilitățile reale și creșterea performanței școlare;
15) Lărgirea bazei de contributori la CNAS și oferirea unor servicii de sănătate îmbunătățite concomitent cu cheltuirea eficienta a fondurilor disponibile;
16) Reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare;
17) Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale, conform principiului subsidiarității;
18) Digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante;
19) Îmbunătățirea calității și eficienței actului de justiție și a gradului de încredere a cetățenilor în acesta;
20) Îndeplinirea jaloanelor și accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență;
21) Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală și a primei autostrăzi montane care va traversa munții Carpați;
22) Consolidarea parteneriatului Transatlantic și a celorlalte parteneriate strategice;
23) Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;
24) Combaterea fenomenului Infracțional, în special în ceea ce privește traficul de droguri și de persoane, concomitent cu programe de reabilitare și protecție a victimelor;
25) Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenței împotriva femeilor și a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranței cetățenilor;
26) Promovarea și susținerea programelor, proiectelor și a legislației care fac posibilă păstrarea identității și dezvoltarea comunităților minorităților naționale;
27) Recunoașterea și sprijinirea Diasporei Românești ca parte esențială a identității naționale și valorificarea potențialului său uman, economic și cultural prin politici active de recunoaștere și re-întoarcere voluntară;
28) Încurajarea natalității și sprijinirea familiilor cu copii;
29) Susținerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial;
30) Susţinerea sportului ca domeniu esenţial pentru o viaţă sănătoasă, încurajarea sportului de masă şi a sportului de performanţă;
31) Stimularea economiei și reducerea inegalităților teritoriale;
32) Parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe inițiativă privată, inovație și respect pentru munca cinstită, protejarea demnității angajatului și stimularea angajării legale;
33) Reforma autorităților de control și reglementare în domeniul Mediului. Creșterea calității vieții în toate orașele și satele prin mecanisme de control și dezvoltarea infrastructurii verzi.
34) Susținerea Republicii Moldova pentru accelerarea și menținerea traseului european și consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială și culturală, în vederea integării în Uniunea Europeană. Ca parte acestui proces, considerăm importantă dezvoltarea infrastructurii și reducerea timpilor la forntieră și eficientizarea acceesului la cetățenia română.

Lista completă a miniștrilor propuși

1. Alexandru Nazare – Finanțe (PNL)
2. Radu Marinescu – Justiție (PSD)
3. Ionuț Moșteanu – Apărare (USR)
4. Cătălin Predoiu – Interne (PNL)
5. Ciprian Șerban – Transporturi (PSD)
6. Alexandru Rogobete – Sănătate (PSD)
7. Oana Țoiu – Externe (USR)
8. Daniel David – Educație (PNL)
9. Cseke Attila – Dezvoltare (UDMR)
10. Petre Florin Manole – Muncă (PSD)
11. Florin Barbu – Agricultură (PSD)
12. Bogdan Ivan – Energie (PSD)
13. Radu Miruță – Economie (USR)
14. Dragoș Pîslaru – Fonduri Europene (REPER)
15. Diana Buzoianu – Mediu (USR)