VIDEO/ Holocaustul romilor și istoria neștiută. O coroană, o lacrimă și un oftat

„Ne-a dus Antonescu și ne-a băgat în colhozuri. Așa a fost ordinul, să ne omoare”. Puțini mai sunt cei care au ieșit din lagărele naziste și încă trăiesc. Dar trăiesc nu o viață normală, ci una plină de traume psihice, după tortura de la Auschwitz. Iar în cazul romilor, fenomenul e aproape tabu. Încă e aproape tabu, într-o societate fără toleranță. Cum spunea Nicolae Iorga, „cine nu-și cunoaște istoria, tinde să o repete”.

Cam cu asta au rămas romii, la mai bine de 70 de ani de la Holocaust. Traume și teama ca un astfel de episod să nu se mai repete.

În noaptea de 2 august 1944, ajungeau la Auschwitz mii de romi. Nici măcar nu se știe numărul lor, căci informațiile lipsesc din manualele școlare sau din documentele istorice. Unii spun că au fost 25.000 de oameni de etnie romă care au fost deportați, dintre care 12.000 au rămas acolo. Jumătate dintre ei erau copii.

În 2 august, romii de azi, crescuți de bunici care, la vremea aia, au reușit să scape vii din lagărele naziste, vin să-i comemoreze. Depun o coroană, două, le scapă câte un oftat și își coboară privirea în pământ. Sunt puțini acum, deși în urmă cu mai bine de 70 de ani erau mii.

„De ce au vrut să-i deporteze pe romi în Transnistria?”. ”Ca să-i omoare. Să-i omoare germanii, ca să nu mai rămână în țara asta romii. Să rămână doar sașii și românii.”

„Ne-a dus Antonescu și ne-a băgat în colhozuri, tocmai acolo. Așa era ordinul. Să ne omoare. Să-i omoare pe romi.”

„Munceau ai noștri la câmp și îi băteau cu biciul, cu bastonul ăla mare. Îi băteau, mamă, îi băteau până cădeau din picioare.”

Recomandări

Societate angajată să organizeze un turneu de baschet finanțat de Primăria Timișoara, anunțată ca parteneră înainte să existe: „Avea denumirea luată, era în curs de înființare”

Cu amintirile astea au rămas cei care au supraviețuit Holocaustului romilor.

„Au trăit o experiență care, și după atâția ani, au rămas cu sechele. Au murit, torturați sau de foame, le-au murit copiii, părinții, frații, toată familia. Nu vreau să le mai aduc aminte nici printr-o întrebare. Ei au sechele, retrăiesc practic totul doar dacă își aduc aminte. În fiecare zi au în suflet acele amintiri, la fel de vii”.

Și sechelele le-a tot văzut Cornel Crăciun, cel care a avut toți bunicii la Auschwitz.

Lecția lui Iorga

„Mii de oameni au murit gazați și torturați la Auschwitz. Și lucrul acesta nu trebuie să se mai repete. Și acum, tabere de romi au fost incendiate, în Italia, Matteo Salvini are un discurs rasist care amintește de timpul lui Mussolini. Lucruri foarte asemănătoare Holocaustului se întâmplă astăzi în Europa. Cum spunea Nicolae Iorga, «cine nu-și cunoaște istoria, tinde să o repete». Trebuie să facem ceva, să ne implicăm fiecare acolo unde este„, ne-a spus Florin Nasture, președinte al Centrului Cultural al Romilor „O Del Amenca”.

Iar el este un norocos, dacă se poate spune așa. Căci familia sa, comunitatea în care era, a fost salvată pentru că un moșier de atunci a mituit autoritățile ca să nu fie deportați.

Recomandări

Ce șanse are românca deținută în China să fie adusă în țară în lipsa unor întâlniri diplomatice. Chinezii au trimis un număr de cont, unde familia Alinei Apostol trebuie să plătească prejudiciul

Problema e să nu se mai repete astfel de episoade. Să fie mai multă toleranță, spune Adrian Nicolae Furtună, de la Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”.

„Ar trebui să ne rămână în minte emoția și empatia. Dacă nu empatizăm cu ce au trăit acești oameni, e greu să rămânem cu ceva. Ar trebui să le lăsăm copiilor noștri o moștenire: educația. La început, un copil e educat doar că celălalt e diferit, «dacă nu ești cuminte, te dau la țigani», dar la final, aceste lucruri produc distanță între oameni și asta duce la marginalizare. Dacă societatea ar promova ideea de toleranță, asta ar deschide ușile inimilor generațiilor care vor veni și asta ar conduce la o societate mai bună„, ne-a spus Nelu Furtună.

Romii și-au plâns, pe 2 august, victimele Holocaustului într-o ceremonie mică, restrânsă. N-au fost mulți, dar printre ei au venit și deputați reprezentanți ai minorităților naționale. Romii, evreii și armenii.

Citeşte şi: 

VIDEO/ Rasismul, ”boala europeană tratată superficial”. Manifest pentru drepturile omului

OAMENI ȘI BULDOZERE. Efectele rasismului: copiii, victimele care devin agresori. ‘Școala vieții – rezultatul că un copil a fost abuzat’

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii din Italia, între integrare și evacuare. ‘Am încercat o educație frumoasă, chiar dacă sunt țigancă și locuiesc într-o tabără’

Recomandări

Stelian Tănase: „Panait Istrati nu a avut nicio șansă să reușească în viaţă. Patru clase primare şi, spre mirarea tuturor, ajunge scriitor de limba franceză” | INTERVIU

OAMENI ŞI BULDOZERE/ Soluţia Italiei la problema romilor: „Închidem toate taberele’. UE se face că nu vede, România răspunde cu jumătate de gură

OAMENI ȘI BULDOZERE. Alegerea romilor: ‘Credeți că nouă ne place să rămânem în mizeria asta?’. Ministrul pentru Diaspora pasează responsabilitatea

OAMENI ȘI BULDOZERE. Ultimele zile în containerul numit casă. Sute de oameni au rămas sub cerul liber. Nu pot vorbi acum, a venit poliția’ – VIDEO

OAMENI ȘI BULDOZERE. Un veac de singurătate pentru Corabia, un ‘genocid cultural’ pentru romi. ‘Sunt țigancă, vreau să mor țigancă’ / VIDEO

OAMENI ȘI BULDOZERE. Realitatea și visele romilor, dărâmate la propriu. ‘Avem exemple de exterminare socială în istorie. Acum se repetă’

Urmărește-ne pe Google News