‘In 13 ani, am consiliat si refugiati torturati’

Sandu Cristea (50 de ani) a luptat ca imigrant pentru un loc sub soarele mediteranean care mangaie Franta. Acum, dupa mai bine de 15 ani de exil traiti in tara care l-a adoptat, el este, culmea, cel care are un cuvant greu de spus in dosarele celor care pleaca in pribegie in lumea mare. Romanul lucreaza la Centrul de Primire Imigranti din Colmar, singurul din provincia Alsacia, unde i-au trecut prin maini sute de dosare ale refugiatilor care vor sa se aciueze in Franta.

Pentru Sandu, aventura franceza a inceput in 1992, an in care a decis sa isi faca bagajele si sa se urce in avionul de Paris. Ajuns acolo, a batut la usa apartamentului unei romance, buna prietena, ce l-a gazduit in ‘Orasul Luminii’. La ea a stat  cu sotia sa, Izabela, si fetita lor, Roxana. ‘Femeia ne-a ajutat enorm, statea de 20 de ani in Paris. Apoi, dupa o scurta perioada in care am locuit acolo,  ne-am mutat toti trei intr-un camin, unde am ramas doi ani. Ne-a fost greu, pentru ca nu aveam drept de munca. Primeam doar un ajutor de la statul francez si asteptam cu infrigurare cartea de rezidenta. De fapt, permisul care ne dadea dreptul la munca, la o viata normala’, isi aminteste Sandu.

Dupa fix doi ani, soarta le-a zambit, le-a deschis drumul catre o alta viata. Fostul imigrant a fost angajat ca referent, culmea,  la Centrul de Primire Imigranti din Colmar, un cochet orasel de provincie de langa Strasbourg. Aici, romanul a reusit sa inchirieze, pentru cateva sute de euro, un apartament intr-o vila in care s-a mutat cu familia sa, in care, intre timp, s-a mai nascut o fetita, Marie.

„Le ascult povestile si ma ingrozesc”

‘Cand lucrez la centru cu imigrantii pun suflet, pentru ca stiu prin ce trec oamenii astia. Si eu am fost ca ei si nu mi-a fost usor. Incerc sa ii ajut atat cat imi permite legea, le arat cum sa faca cererile. Le ascult povestile si ma ingrozesc. Vorbesc de batai, de torturi, de violuri sau de abuzuri rasiale. Cei mai multi vin din Darfour, un oras in vestul Sudanului, Afganistan, Karabah, unde sunt focare de violenta’, po-vesteste Sandu.

Tristele povesti ale refugiatilor sunt prinse apoi in dosare pe care referentul Cristea, fostul imigrant, isi pune avizul. Semnatura lui, a romanului, e una cu greutate, chiar capitala. O caracterizare negativa l-ar arunca pe refugiat inapoi in cosmarul fara de sfarsit care i-a invaluit lumea obscura pe care refuza sa o mai recunoasca. Un cuvant de bine ar spulbera norii plumburii care s-au agatat de viata sa mizera si i-ar deschide larg portile unei Europe aproape interzise?

Alexandru Cristea

Varsta: 50 de ani
Locul nasterii: Bucuresti
Stare civila: casatorit
Data cand a parasit Romania: 1992
Ultima data in Romania: 2007
Domiciliul actual: Colmar, Alsacia

Urmărește-ne pe Google News