Când a ajuns Bacaluareatul creat de Napoleon Bonaparte în România și cum arătau diplomele în anul 1938
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bacalaureatul, supranumit și „examenul maturității”, se susține la absolvirea liceului, la mai multe discipline de învățământ. Promovarea sa înseamnă încheierea unui ciclu de pregătire, dar este necesară și pentru o eventuală admitere în învățământul superior.
Cuprins:
BAC-ul își are originile în Franța, fiind introdus la data de 17 martie 1801, printr-un decret dat de Napoleon Bonaparte, punându-se astfel bazele învățământului modern în această țară.
Anul acesta, însă, a fost un scandal uriaș chiar la examenul de Bacalaureat din Franța. Mai mulți elevi au fost arestați, iar profesorii amenință că nu publică rezultatele.
Istoria examenului de Bacaluareat în România
În sistemul de învățământ românesc, BAC-ul a fost introdus în anul 1925 de către Constantin Anghelescu (1869-1948), politician, medic chirurg și profesor universitar român, originar din Buzău.
A fost membru de onoare al Academiei Române și un adevărat reformator al școlii românești în perioada interbelică
Atunci, în 1925, acesta era ministru al Instrucţiunii, corespondentul ministrului Educației de astăzi, potrivit shtiu.ro, care precizează că în acel s-au înscris 30 de elevi și au promovat doar 15.
Primul examen de Bacalaureat dat pe teritoriul României avea două sesiuni, una de vară, care avea loc între 25 iunie şi 10 iulie, şi una de toamnă, programată între 15 şi 30 septembrie.
Probele orale erau mai temute decât probele scrise. Elevii aveau de susţinut trei examene scrise, fiecare dintre probe fiind eliminatorie.
Pentru corectitudinea examenului existau comisii numite de minister, fiecare având câte 7 membri.
„Materiile fundamentale” erau limba şi literatura română, istoria românilor, geografia României, instrucţia civică și o limbă modernă (la alegere). Acestora li se adăugau alte „două materii speciale”, în funcţie de liceul dorit.
La acel moment liceul era foarte dificil de absolvit, Bacalaureatul fiind cu adevărat un "examen al maturității", mai scrie sursa citată.
În timp, însă mai marii învățământului românesc s-au axat mai degrabă pe cantitate și nu pe calitate.
Dacă în 1925 doar 30 de elevi susțineau „examenul maturității”, în 1939 cifra ajunsese la 7.716 de elevi înscrişi în învăţământul liceal. Astăzi, sute de mii de tineri susțin Bacalaureatul.
Mircea Eliade a susținut primul BAC din România: "Sunt aproape sigur trecut"
Mircea Eliade a fost unul dintre elevii care au avut ocazia să dea primul examen de BAC de pe teritoriul țării noastre, dar în sesiunea din toamnă, pentru că rămăsese corigent şi nu a putut da examenul în vară.
Amintirile şi emoţiile trăite în preajma examenului maturităţii le-a povestit, câţiva ani mai târziu, în cartea autobiografică ”Romanul adolescentului miop”.
"Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi. În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate", spunea Mircea Eliade.
”Să mă văd eu cu patalamaua la mână”, visa Eliade, pe vremea când era un adolescent. ”Patalamaua”, diploma de bacalaureat, era visul tuturor celor care se aflau în pragul "examenului maturităţii".
Astfel, adolescentul miop care ajungea un celebru romancier şi unul dintre cei mai apreciaţi specialişti din lume în istoria religiilor a aşteptat examenul maturităţii înspăimântat, după ce în sesiunea din vară se picase pe capete. Și a "tocit" toată vara, din această cauză...
„Au început atunci zilele de nelinişte pentru bacalaureat. În vară au căzut mulţi şi din pricina unor întrebări stupide. Ceea ce nu m-a înspăimântat destul ca să recitesc pe vacanţă cărţile ultimilor patru ani de liceu. Am încercat să precizez ceea ce trebuia să ştiu şi ceea ce ştiam. Scriam subiectele pe o listă, iar lista era fără sfârşit, şi timpul meu prea scurt, şi voinţa mea îndoielnică”, povesteşte romancierul în ”Romanul adolescentului miop”.
Eliade învăţa ”dureros" şi era "neliniştit", după cum povesteşte el însuşi în roman. La probele scrise, susţinute primele, au trecut toţi colegii lui Eliade.
Cele mai mari emoţii le-a avut prima generaţie care a susţinut bacalaureatul la probele orale. Romancierul povesteşte groaza cu care în ziua probelor orale a intrat în curtea liceului:
"Îmi priveam tovarăşii: tremurau, cu buzele albe, cu gâturile reci, cu tâmplele supte. Eu eram palid şi îmi torturam ochelarii. M-a surpins înciudat că lipsea catedra. Profesorii s-au aşezat pe scaune. Noi, între-o bancă, unul lângă altul. Eram calm, prea calm. Am început cu limba şi literatura română”, povesteşte Eliade despre ziua probelor orale.
După probele orale, Eliade şi-a calculat media, pe un colţ de zid al liceului. ”Îmi dă în orice caz şase. Sunt aproape sigur trecut”, a concluzionat scriitorul după probele orale.
La momentul afişării notelor, Eliade a exclamat: ”Am scăpat! Am scăpat!”. Autorul ”Nopţilor de Sânziene” a fost singurul elev promovat în toamnă la liceul său, scrie Adevărul.
Etimologia cuvântului Bacalaureat
Cuvântul "Bacalaureat" provine din franceza veche și este sinonim cu expresia „tânărul care vrea să devină cavaler”.
La bază, termenul este format din latinescul „bacca”, ce înseamnă „boabe”, și „laurea” care înseamnă „laur”.
Astăzi, s-a încheiat în România examenul de Bacalaureat din acest an. Află când vor fi afișate notele la Bacalaureat.
FOTO principal (diplomă de Bacalaureat din anul 1938): istoriaincomoda.wordpress.com
Citește și:
