Dacă Odesa cade, Iașiul devine vulnerabil: Armand Goșu avertizează asupra pericolului strategic pentru Moldova

„Dacă Odesa cade, Iașiul nu mai are scut”

Goșu atrage atenția că viitorul Moldovei este legat direct de evoluția războiului din Ucraina.

„Șansa noastră este Ucraina, că Ucraina luptă și ține Rusia departe. Dacă Ucraina pică, dacă vin rușii în zona Odesa, eu nu văd bine Iașiul: Chișinăul o să pitească stegulețele Uniunii Europene, o să scoată stegulețele rusești și o să iasă pe străzi să întâmpine…”, afirmă istoricul.

El consideră că scenariul unei schimbări bruște de orientare la Chișinău este „absolut realist”, în condițiile în care războiul ar putea lua orice turnură: de la o prăbușire a Ucrainei, până la o criză majoră în Rusia.

„Din armată s-a furat”

Goșu explică absența bazelor militare puternice în Moldova prin moștenirea strategică din perioada comunistă.

„Armata Republicii Populare Române și apoi a Republicii Socialiste România nu se pregătea să lupte împotriva URSS. Erau tot oamenii Moscovei, Moscova putea oricând să vină să-i schimbe. Asta este explicația pentru care aici nu sunt unități și baze militare.”

Istoricul adaugă că, după 1990, nu s-a construit aproape nimic: „De 35 de ani, din armată s-a furat, s-au făcut generali, și-au tras pensii, nu s-a construit practic nimic. În ultimii 20 de ani, nici după invazia din Georgia sau anexarea Crimeei nu am avut o dezbatere serioasă despre apărarea Moldovei.”

România, „cheia Balcanilor”

În situația reducerii rotației trupelor americane din România, Goșu consideră că măsura transmite „un semnal prost” Moscovei.

„E vorba de câteva sute de soldați, 600, 800, un batalion. Sigur că nu ei apărau integritatea României, dar problema e semnalul pe care îl transmiți. Putin citește asta ca o încurajare”, spune el.

El avertizează că nu se poate întări o parte a flancului estic al NATO și slăbi cealaltă: „România este cheia de deschidere a Balcanilor. Dacă pierzi România, pierzi Balcanii până-n Grecia.”

„Dacă Ucraina câștigă, Iașiul va fi hubul reconstrucției”

Despre posibila victorie a Ucrainei, istoricul spune că România, și în special Iașiul, ar putea deveni centrul reconstrucției postbelice.

„Dacă Ucraina va fi integrată în Europa, atunci România va avea de jucat un rol foarte important. Dacă ne uităm pe hartă, Iașiul va fi un fel de dirijor al hubului mare numit România.”

Întrebat dacă Rusia mai are resurse să finanțeze războiul, Goșu explică faptul că sancțiunile nu au reușit să-i blocheze economia.

„Peste 30% din banii de la bugetul federal vin din exportul de hidrocarburi. Colaborează foarte bine cu China și India, exportă petrol prin flota fantomă. Toată lumea închide ochii, pentru că, dacă dispare petrolul rusesc de pe piață, prețul explodează.”

El spune că nici administrația americană nu are un plan coerent: „Trump nu are niciun plan. Politica de securitate și de apărare a devenit haotică, iar Rusia iubește haosul. Putin capătă energie din acest haos.”

„Europa vorbește frumos, dar e ineficientă”

Armand Goșu critică reacția lentă a Uniunii Europene: „Europenii vorbesc mult, vorbesc frumos, dar sunt ineficienți. Fac poze de grup și adună milioane de like-uri, dar acțiunea concretă e slabă. Totuși, Uniunea Europeană e un dinozaur care se mișcă greu, dar se mișcă. E greu să o omori.”

Istoricul explică și interesul Chinei în menținerea conflictului: „China vrea să lungească cât mai mult războiul. Americanii spun deschis că, după ce se termină Ucraina, urmează China. De aceea Beijingul ajută Rusia, finanțează, cumpără petrol, îi transferă tehnologii. Nu există dronă rusească fără o componentă chinezească.”

Dacă mâine vine Simion la putere…

Referindu-se la politica internă, Goșu comentează ascensiunea partidelor suveraniste:

„Creșterea suveraniștilor a fost prezentată simplist ca pro-rusă. Există o nișă acolo, dar nu toți sunt pro-ruși. Asta nu înseamnă că, dacă mâine vine Simion la putere, România va ieși din NATO. Sistemul luptă pentru supraviețuire.”

Goșu povestește o experiență din 2022, când a mers în Ucraina: „Am oprit la o benzinărie lângă Kiev, iar polițiștii mi-au spus că nu au văzut niciodată o mașină de România. Treceau coloane de mașini din Polonia, Slovacia… M-am gândit cât de puțin am fost prezenți acolo.”

El subliniază că România a fost portretizată în presa ucraineană drept „revizionistă”, imagine creată de propaganda rusă.

Întrebat dacă s-a confruntat vreodată cu acuzații de colaborare cu serviciile secrete, istoricul răspunde ironic: „Am un trecut glorios de agent. Toți cei care lucram la BBC eram considerați agenți, inclusiv de SRI. Biroul BBC din București avea dosar de urmărire. Deci sunt agent vechi.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE