Planul SUA de a-și retrage o parte din trupele din România poate fi blocat chiar de aliații lui Donald Trump: congresmenii republicani și democrați se opun

Congresmenii vor prezenta o lege pentru a împiedica retragerea trupelor americane din Europa, semnalând un conflict major cu Casa Albă pe tema politicii externe.

Conform sursei citate, Pentagonul a confirmat planul de a întrerupe rotația trupelor în România, o decizie criticată ca fiind în favoarea lui Vladimir Putin.

Doi consilieri senatoriali au descris mișcarea ca o „greșeală strategică majoră”, care subminează poziția de descurajare a NATO.

Opoziția republicanilor din Congresul SUA

Cei mai vocali critici sunt republicanii cu funcții înalte în domeniul apărării. Liderii republicani ai comisiilor forțelor armate, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, au calificat decizia drept „necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.

Alți republicani, precum congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis, s-au alăturat opoziției.

„Reducerea prezenței noastre în România contravine unei strategii solide. România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO”, a declarat Tillis.

Veteranii americani se opun, de asemenea, planului. Jeremy Hunt, președintele grupului care îi reprezintă, a avertizat că reducerea trupelor subminează încrederea în Articolul 5 al NATO.

Democrații, gata să combată administrația Trump

Democrații văd o oportunitate de a combate politica administrației.

„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greșit pe care îl putem trimite lui Putin și aliaților noștri europeni în acest moment”, a declarat Adam Smith, membru democrat al Comisiei pentru servicii armate, care a confirmat inițiativa legislativă.

Smith a avertizat că această mișcare alimentează o tendință izolaționistă periculoasă: „Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul”.

Cum justifică Pentagonul retragerea trupelor SUA

Pentagonul a prezentat retragerea ca o „ajustare strategică” necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific.

Criticii resping această justificare, argumentând că momentul este prost ales.

„Întotdeauna există o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, nu-i așa? Întotdeauna există o modalitate de a face acest lucru. Nimic nu este bătut în cuie”, a spus Daniel Fried, diplomat american, sugerând că lupta nu s-a încheiat.

Congresul SUA pregătește terenul pentru o confruntare cu administrația Trump

Acțiunea Congresului pregătește terenul pentru o confruntare majoră cu administrația Trump. Decizia finală ar putea avea implicații semnificative pentru relațiile SUA cu aliații NATO și pentru strategia de descurajare împotriva Rusiei.

Există speranțe că revizuirea poziției administrației va limita daunele. „Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele revizuirii poziției, acestea se vor reduce doar la retrageri simbolice și nu la o reducere majoră”, a declarat Fried.

În următoarele săptămâni, se așteaptă dezbateri intense în Congres și posibile negocieri cu Casa Albă.

Rezultatul va fi crucial pentru viitorul prezenței militare americane în Europa de Est și pentru relațiile transatlantice în general.

Pentagonul vrea să reducă forțele și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia

Pentagonul intenționează să reducă forțele și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând de luna viitoare, ceea ce ar putea extinde conflictul dincolo de cazul României.

Această dispută evidențiază tensiunile dintre diferitele viziuni asupra rolului SUA în lume și importanța alianțelor tradiționale. Rezultatul ar putea avea consecințe pe termen lung pentru politica externă și de securitate americană.

Retragerea trupelor americane din România ridică semne de întrebare privind angajamentul SUA față de securitatea regională. Rămâne de văzut cum va influența această decizie echilibrul de putere în Europa de Est și relațiile dintre NATO și Rusia.

Această decizie vine într-un moment de anxietate crescută, după incidentele tot mai frecvente ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.

De asemenea, coincide cu aparenta încercare a președintelui american de a „intensifica” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.

Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după războiul Rusia-Ucraina, început în 2022.

Ministerul Apărării Naționale din România a precizat că „decizia era așteptată”, pentru că țara noastră este „în contact permanent cu partenerul strategic american”.

„Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se mai arată în comunicatul MApN.

Președintele american Donald Trump a declarat ulterior că reducerea trupelor americane din România decisă de Washington „nu este foarte semnificativă”.

Doar 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, potrivit Ministerului Apărării de la București.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE