Coincidență stranie la înmormântarea Reginei Ana. Ce se întâmplă la Castelul Peleş
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prima zi de funeralii de la Castelul Peleș are loc într-o zi cu o simbolistică aparte în familia Regelui Mihai și a Reginei Ana. Ziua de 10 august, când la castelul din Sinaia sunt așteptați oficiali din întreaga lume pentru a prezenta condoleanțe, coincide cu ziua în care s-a pus prima piatră de temelie a monumentului. Înmormântarea Reginei Ana. Trupul Reginei a ajuns în țarăRegina Ana a murit pe 1 august, la vârsta de 92 de ani, într-un spital din Elveția. Trupul neînsuflețit al acesteia a fost adus astăzi în România și va fi depus în această seară la Castelul Peleș, unde mâine sunt așteptați reprezentanții Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO, ai Organizațiilor Internaționale și ai statului român.
Cuprins:
Tot mâine, se împlinesc 141 de ani de când a fost pus prima piatră la temelia castelui care a devenit reşedinţa de vară a regilor României. Amplasat pe un loc ce pare scos dintr-un basm, Castelul Peleş a fost ridicat de 300 de muncitori aduşi din Europa pe terenul de 1.000 de pogoane cumpărat de Carol I în 1872.
După ce, timp de doi ani, s-a lucrat la amenajarea locului unde va fi ridicată impozanta construcţie, la 10 august 1875 s-a pus piatra de temelie a Castelului, prilej cu care au fost îngropate într-un cilindru de plumb o sută de monede de aur de 20 de lei, cu chipul domnitorului Carol I. ”Acele monede au o istorie aparte. Au fost bătute în 1868 în număr de 200, deşi, în acel timp, fiind sub suzeranitate turcească, nu aveam drept să emitem monede proprii. Carol I a ţinut 100 dintre ele şi, cu prilejul deschiderii lucrărilor la Castelul Peleş, le-a îngropat în fundaţie. Moneda, aşa numitul pol de aur, în valoare nominală de 20 de lei, a fost realizată din aur de 22 de karate”, a dezvăluit, pentru Libertatea, Doru Mareş, muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Pentru ca lucrările să iasă aşa cum şi-a dorit, Carol I s-a implicat activ în munca de la Castel.
”Carol I avea mania detaliilor. Planul arhitectural al Castelului Peleş l-a conceput în colaborare cu arhitecţii pe care el i-a angajat. Până şi pe muncitori i-a ales. Domnitorului de atunci al României îi plăceau construcţiile şi chiar se pricepea. Era ca un fel de anteprenor”, a precizat Mareş. Acesta a continuat: ”Nu numai că a supravegheat atent lucrările, dar chiar a lucrat cot la cot cu muncitorii. O parte dintre tencuielile din castel sunt date de Carol I! Mai mult, se spune că a pus şi nişte geamuri şi că ar fi ales culorile în care s-au zugrăvit unele camere. Legendă sau nu, cert este că domnitorul Carol I a supervizat lucrările de la început până la inaugurarea castelului”.
În ceea ce priveşte banii investiţi în ridicarea castelului care a fost catalogat drept unul dintre cele mai frumoase construcţii de acest fel din lume, aproximativ 16 milioane de lei aur, Doru Mareş a conchis: ”Castelul a fost ridicat exclusiv din banii lui Carol I. Era un tip extrem de zgârcit, care a avut grijă să-şi înmulţească banii. O mare parte dintre ei i-au venit din acţiunile pe care le deţinea la Căile Ferate Române”. Inaugurarea oficială a Peleşului, pe care domnitorul Carol I l-a văzut ca pe un „sediu” al noii dinastii, a avut loc în 1883, însă castelul va mai suferi modificări până în 1914, când s-a ajuns la forma actuală.
Construit cu dotări moderne
Castelul Peleş are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. Turnul central măsoară 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul. Peleşul are şi o sală de teatru, cu o mică scenă şi 60 de locuri, plus loja regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală.
Cel mai longeviv rege
Născut în 1839 la Sigmaringen, la Carol I a fost domnitorul şi, mai apoi, regele României timp de 48 de ani, din 1866 până în 1914. Sub conducerea celui mai longeviv rege din istoria României, ţara a obţinut independenţa deplină faţă de Imperiul Otoman. Mai mult, coroana regilor României a fost fabricată dintr-o ţeavă de tun turcesc capturat la Plevna de armata română aflată chiar sub comanda lui Carol I. De o sobrietate pur nemţească, Carol I a fost caracterizat de soţia sa, regina Elisabeta, drept ”o persoană care îşi ţine coroana pe cap şi în somn”.
Tabliţele de aur ale dacilor
În timpul lucrărilor la Castelul Peleş au fost găsite îngropate în pământ sute de tăbliţe de aur inscripţionate într-o limbă şi o scriere misterioasă. Textele, însoţite şi de imagini, se presupune a fi o cronică a dacilor, pentru că sunt menţionate nume de regi daci şi toponime dacice. Înainte de a fi topite, aceste plăcuţe au fost reproduse în plumb şi ar fi fost dăruite de regele Carol I Mânăstirii Sinaia. În prezent, tăbliţele de plumb se află depozitate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan. din Bucureşti.
Le Figaro: ”Spectaculos”
În topul celor mai frumoase cinci reşedinţe regale de vară din Europa deschise publicului, cotidianul francez „Le Figaro” a trecut pe primul loc Castelul Peleş din România. „Castelul Peleş este spectaculos. Este o minune a complexităţii şi a stilului Deco, marcată de gustul german al sfârşitului de secol XIX”, a fost caracterizarea jurnaliştilor francezi. Celelalte patru castele incluse în top sunt: Palatul Godolo ( Ungaria), Castelul de la Miramar (Italia), Casa Osborne (Marea Britanie) şi Castelul La Pena (Portugalia).
