Laura Codruța Kovesi răspunde acuzațiilor din raportul lui Tudorel Toader. „Criticarea unui proiect de lege nu reprezintă un motiv de revocare”

Cătălin Lupășteanu

Actualizat pe 27 feb 2018, 16:59Comentează

Urmărește Libertatea in Google Discover

Laura Codruța Kovesi răspunde acuzațiilor din raportul lui Tudorel Toader, în ședința de marți a CSM. În aceeași ședință, ministrul Justiției a reluat, în fața magistraților, prezentarea raportului privind activitatea DNA. Kovesi a răspuns punct cu punct, așa cum a promis după prezentarea raportului, acuzațiilor pe care i le aduce ministrul Toader și pentru care cere revocarea șefei DNA.

Am pregătit dovezi care arată că aceste motive sunt nereale, nedovedite, unele sunt simple susținere ce nu confirmă nimic din realitate.
Pentru unele referiri, foarte grave, nu există nimic care să susțină afirmațiile.
Ministrul a spus că se bazează pe controlul Inspecției Judiciare. Acel control a fost pentru perioada 2016-2017. Eu am pregătit și depus un material pentru acea perioadă. A fost predat și acel material Inspecției.
Ca și chestiune prealabile vreau să spun că de la preluarea mandatului de procuroru șef, am avut cele mai bune rezultate de la înființarea instituție.
La punctul unu, legat de comportamentul. Sunt 50 de decizii de admitere privind dispoziții legale. E de remarcat că în nicio situație, nu a existat o cerere de sancționare din funcție a persoanelor ce au condus acele instituții.
S-au constatat 13 de conflicte de constituționalitate. Aceste situații ne dovedesc lipsa de previzibilitate și mai ales rolul CCR.
Prin raportul scris ministrul aplică retroactiv, mai precis că un procuror-șef nu a previzionat că va fi introdusă o acțiune, că ea va fi admisă cu o anume motivare.
Arăt că în cazul plângerii penale privind OUG 13 e posibil ca aceasta să fie atacată apoi la CCR, că CCR va constata un conflict de neconstituționalitate.
Am urmat totuși în cazul acelei plângeri toată jurisprudența ICCJ și a CEDO.
La punctul trei, privind invitațiile la comisiile parlamentare de anchetă și decizia CCR. Am răspuns la toate solicitările acestei comisii speciale, rapid.
Nu m-am prezentat și am spus în scris că nu am date sau indicii în raport de obiectul de activitate al acelei comisii.
Ce ne facem cu magistrații care zilnic aplică sau decis în baza unor articole din codul de procedură penală? Vom sancționa toți magistrații care nu prevăd neconstituționalitatea unor articole prin prisma viziunii CCR?
Referitor la declarațiile ministrului Justiției privind acest dosar legat de dosarul Belina, am sesizat CSM. CSM a decis că tocmai ministrul Justiției este cel care a făcut afirmații nefaste față de oportunitate de anchetă a procurorilor.
Referitor la comunicatul DNA. Vreau să spun că acest comunicat a vizat o cauză în care au fost anunțate anumite măsuri față de anumite persoane suspecte în cauză.
Comunicatul s-a dat prin respectarea întregii legislații. El conține, pe ton neutru, aspecte privind starea de fapt și elementele investigate de procurori.
Un comunicat nu duce instituția pe linia încălcării de competență așa cum susține domnul ministru.
La punctul opt se spune că în raportul IJ din vara lui 2017 s-au reținut elemente de obstrucție, deficiențe în management și comportament autoritar spre discreționar.
În primul rând argumentele ministrului se bazează pe toate argumentele din Raportul IJ. Spun că raportul IJ nu a fost admis și însușit în forma transmisă de IJ.
Trebuie să ne raportăm la forma adoptată de CSM. Forma raportului IJ nu are nicio valoare juridică.
Privind obstrucționarea activității de control vreau să spun că acest lucru a fost verificat și prin rezoluția IJ s-a clasat acest aspect susținut de ministru, dar nesusținut de alte probe.
Comportamentul, apreciez că este o susținere total subiectivă. Probabil că face referire la modul în care am acționat ca șef al DNA și la felul în care am desemnat comisiile de interviu.
Referitor la alegerea unui consilier cu calitate de judecător s-a constatat că nu am încălcat vreo normă legală.
Despre afirmația că îmi asum dosarul OUG 13, m-am referit că mi-l asum prin prisma atribuției de procuror ierarhic și de a viza lucrările procurorilor de caz.
La punctul zece, atitudinile nedemne și ordinea de soluționare a dosarelor. Ministrul preia în motivare detalii pe care le știe probabil din spațiul public.
Înregistrările din spațiul public au suferit modificări, nu sunt autentice și prezintă caracteristici de editare. Pentru mine e inexplicabil cum ministrul justiție e eliminat rezultatul unei probe științifice.
Referitor la prioritizarea dosarelor, am mai spus, cele mai importante sunt dosarele vechi. Apoi este modul în care se administrează probele în cursul urmăririi penale. De exemplu cele cu expertize mari, grele sau cu comisii rogatorii internaționale.
Niciodată în intervențiile publice nu am contestat autoritatea CCR. Nu am criticat și nici nu am emis judecăți de valoare la adresa deciziilor CCR.
Așa cum am spus, am prezentat efectele deciziei CCR, unul fiind acela că în unele dosare procurorii au emis clasări și că banii nu mai pot fi recuperați.
Vorbim de afirmații făcute la seminarii, sesiuni de discuții profesionale. Reamintesc că însuși ministrul Justiției a demarat o discuție publică privind modificarea textului pentru abuzul în serviciu.
La punctul 12 ministrul a criticat interviurile mele. Nu am contestat niciodată vreo decizie a Parlamentului.
Cred și acum că exprimarea unor opinii în momentul modificării unor legi sau legat de interpretarea legislației nu este nelegală, ori altfel ar trebui să desființăm toate revistele de drept.
Apoi ministrul invocă faptul că am adresat critici privind înființarea Direcției pentru cercetarea magistraților. Opinia se regăsește și într-un comunicat de presă, argumentat.
Faptul că urmare deliberărilor CCR a stabilit că aceste noi norme sunt constituționale nu înseamnă că ele sunt și utile.
Nu știu cum a măsurat domnul ministru cum și în ce măsură am afectat eu imaginea țării. Nu văd legătura dintre interviurile date de mine și că unii oficiali au inițiat discuții referitoare la modificările masive din Justiție. Este o legătură directă? Nu știu.
S-a motivat că expresia mea că „asistăm la un festival al inculpaților” a afectat grav imaginea. Cred asta și acum și o susțin. Repet tot ce am spus atunci.
Da, este un festival disperat al inculpaților care atacă în mod constant Justiția și DNA. Afectarea imaginii României trebuie privită prin evaluări obiective.
Rapoartele spun că prin ceea ce a făcut DNA a sporit credibilitatea în Justiție și că s-a eficientizat lupta anticorupție. Toate aceste demersuri au sporit imaginea și nu au afectat-o cum spune ministrul Justiției.
Admit că am criticat propunerile de modificare a legilor Justiției. Faptul că am criticat un proiect de lege întocmit de ministrul Justiției nu cred că reprezintă un motiv obiectiv și suficient pentru revocarea mea din funcție
Referirile că este o dorință ca persoane cu funcții să fie cercetat. Trebuie clarificat faptul că cercetarea unor persoane revine în competența exclusivă a DNA. Nu este dorința procurorilor DNA ci o atribuție legală după investirea în funcție.
După anul 2013, am verificat, nu există nicio decizie la CCR de condamnare a vreunei persoane în dosare instrumentate de către procurorii DNA.
Anterior de anul investirii mele există 12 cauze penale pentru care s-au dat sancțiuni la CEDO. Suma totală la care statul a fost obligat la plata este de 42.000 de euro din care, în opt cauze din cele 12, de 30.000 de euro pentru condiții improprii în penitenciare.
Deci CEDO nu a imputat nimic niciunui procuror DNA privind modalitățile de anchetă. Am solicitat aceste informații agentului guvernametal care a pus la dispoziție detaliile acestor cazuri
Referitor la banii alocați, pot spune statistic că, nu e oportună compararea bugetelor structurilor de parchet. Avem și specialiști și polițiști și experți. Alte structuri nu au deloc.
Dacă analizăm datele statistice pentru anii 2016 și 2017, DNA a avut aproximativ 27 de milioane de euro. 2,7 milioane de euro au fost costurile pentru ancehte.
Măsurile asiguratorii instituite în dosare de 2,7 milioane de euro a fost de 600 de milioane de euro, bunuri efectiv indisponibilizate fiind aproximativ 202 milioane de euro.
Deci am avut un profit la bugetul de stat de aproape 200 de milioane de euro cu 2,7 milioane de euro.
Ca manager al Direcției am înființat un departament special pentru urmărirea banilor, a bunurilor, pentru a putea recupera, în raport cu cerința tot mai stringentă de recuperarea a prejudiciilor produse prin faptele penale.
Referitor la probleme cu procurori. Am intervenit imediat când au fost constatate nereguli am acționat în consecință. Unde au fost suspiciuni de fapte penale am înregistrat dosar sau am declinat la alte structuri.
Anul trecut am revocat doi procurori
Nu există dovezi și probe că s-au falsificat probe la DNA. Este gravă afirmația. Se spune că s-au falsificat probe în DNA.
În realitate s-au identificat erori materiale la momentul transcrierii de pe suport. Nu procurorul șef al DNA transcrie și nu procurorul șef al DNA face interceptările.
Când se constată erori se anunță procurorul, care face imediat corecturile de rigoare. Cazul concret ce poate fi dat ca exemplu este cel al discuțiilor dintr-un restaurant.
Persoana care a ascultat aceste discuții, după cinci luni a venit, a semnalat și imediat s-au făcut și transmis la instanță rapoarte de îndreptare erori materiale și au fost păstrate și transcripturile și rapoartele de îndreptare.
De aceea Codul prevede remedii în astfel de situații și nu înlăturarea probei.
Ultimul pucnt privește lipsa de reacției privind conduita unor procurori. Eu mențin susținerile mele. Am trimis informări scrise privind măsurile interne dispuse.
Așteptăm și noi rezultatele Inspecției Judiciare.

Toader i-a replicat imediat că „discursul dumneavoastră poate fi seducător pentru cei care nu au experiență”

„Ați vorbit de măsuri asiguratorii dar nu spuneți de lungul drum până la valorificarea efectivă a bunurilor, până ce ajung banii efectiv la stat.

Referitor la decizia 68 a CCR spuneați că nu puteați anticipa ce va spune CCR.

Perfect adevărat dar nu puteți spune că nu puteați anticipa că nu puteați să faceți verificări în cazul OUG 13. La fel și în cazul deciziei CCR din cazul Belina. Se putea anticipa.

Pe mine nu m-a convins nimic din contra-argumentele dumneavoastră. Nu e vorba despre ce am spus eu sau dumneavoastră.

Vor judeca românii și societatea în general. Trebuie să fim de acord că adevărul trebuie știut, trebuie asumat, și unde are conotații negative, corectat.

Spuneți că aveți mâine bilanțul dar eu nu am primit acest raport. Obligația legală e să mi-l dați până mâine”, i-a replicat demnitarul șefei DNA.

În replică, Laura Codruța Kovesi l-a asigurat pe Toader că toate susținerile ei sunt susținute de probe directe, documente oficiale și răspunsuri ale unor structuri ale statului.

„Dumneavoastră ați venit cu supoziții eu am venit cu probe. În niciun ca procurorii nu au anchetat adoptarea unui act normativ. Aceeași afirmație este valabilă și în cazul Belina.

Referitor la raportul de bilanț, am trimis invitații din timp, iar raportul se dă procurorului general care îl transmite ministrului Justiției”

Tudorel Toader a cerut săptămâna trecută revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Ministrul Justiției a prezentat sinteza unui raport de 36 de pagini, în care a criticat activitatea șefei DNA. Printre lucrurile pe care ministrul Justiției i le reproșează lui Kovesi sunt conflictele de natură instituțională ale DNA, refuzul de a se prezenta la Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din DNA, criticile aduse legilor justiției. Astfel, ministrul Justiției a spus că a declanșat procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Decizia finală va fi luată de președintele Klaus Iohannis, după ce solicitarea ministrului va primi avizul CSM.

Ce acuzații îi aduce Tudorel Toader șefei DNA

Tudorel Toader susține că șefa DNA a încălcat Constituția României prin anchetarea OUG 13
Șefa DNA a refuzat să se prezinte în fața Comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din anul 2009 și, astfel, a blocat activitatea comisiei și a încălcat autoritatea Parlamentului
Laura Codruța Kovesi a încălcat Constituția și prin anchetarea Hotărârilor de guvern privind trecerea lacului Belina de la statul român la Tel Drum
Laura Codruța Kovesi a avut un „comportament excesiv de autoritar și discreționar”
Șefa DNA „a afectat grav imaginea României”, prin interviul acordat la BBC în care a criticat legile justiției și a spus că se teme că DNA va fi desființată
Laura Codruța Kovesi a prioritizat o serie de dosare cu impact major în mass-media
Șefa DNA a contestat autoritatea CCR și a actelor emise de judecătorii constituționali
Laura Codruța Kovesi nu s-a implicat în identificarea și sancționarea comportamentului abuziv al unor procurori
Tudorel Toader a mai reproșat lipsa de reacție în verificarea activirății pfoesionale și conduitei procurorilor de la DNA Ploiești
Creșterea numărului de achitări, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, tergiversarea soluționării unor cauze (dosarul Microsoft)

Laura Codruța Kovesi a spus că va răspunde punctual acuzațiilor ministrului Justiției.

Cum poate fi revocată Laura Codruța Kovesi. După ce Consiliul va primi documentația, va fi emis un punct de vedere ce va reprezenta avizul instituției cu privire la propunerea ministrului Tudorel Toader. Acest aviz este unul consultativ, urmând să fie transmis de CSM președinției. După ce va primi avizul de la CSM, Klaus Iohannis trebuie să decidă asupra propunerii de revocare a șefei DNA. Altfel spus, soarta lui Kovesi este stabilită de Klaus Iohannis.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Tags: Laura Codruta Kovesi Tudorel Toader

Știri Externe