Noile legi ale educaţiei. Ce schimbări vor fi la Bacalaureat. Promovarea a doi ani de studii într-unul singur, printre modificări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat luni, 27 februarie, că la Bacalaureat vor fi două probe de competențe lingvistice, de limbă străină, „pentru a crește potențialul de angajare”, va fi introdus bacul tehnologic, iar elevii „cu performanțe școlare înalte” vor putea promova 2 ani de studii într-unul. Noua formă a Bacalaureatului va intra în vigoare din 2028, a precizat Deca pentru Libertatea.
Cuprins:
Ministrul Educației, Ligia Deca, a transmis la începutul conferinței de presă de prezentare a legilor educației că în perioada iulie-august 2022 Legile au stat în consultare publică, potrivit legii, și peste 4.000 de entități au contribuit cu propuneri.
Printre modificările conținute de noile legi ale educației se numără limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, durata unui mandat de rector va fi de 5 ani, iar un mandat poate fi înnoit o singură dată. Totodată, o persoană nu va mai putea fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani, indiferent de întreruperile din cele două mandate.
Alte modificări vizează titlul de doctor.
„Nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor. Tezele devin documente publice. Înainte de susținerea lor, există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă, public, în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta”, a spus ministrul Educației.
„CNATDCU nu numai că nu se desființează, dar rămâne garantul calității și integrității tezelor de doctorat”, a mai punctat Deca.
Principalele afirmații făcute de ministrul Ligia Deca despre cele două noi legi ale educației:
Legea învățământului preuniversitar
- Trebuie redus analfabetismul funcțional. Știm, conform studiului PISA, că 5 din 10 elevi de 15 ani au competențe matematice, respectiv în domeniul științelor, sub nivelul minim de performanță, adică nu pot utiliza gândirea logică în situații cotidiene sau nu pot explica fenomene sau procese științifice familiare.
- 4 din 10 elevi, tot de 15 ani, au competențe de lectură sub nivelul minim de performanță definit de PISA, adică citesc un text și nu pot formula ușor concluzii. Prin aceste schimbări ne dorim reducerea analfabetismului.
- Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Avem sprijinul coaliției pentru a pune în practică acest demers.
- Creștem bursele. Bursa de merit crește de la 200 de lei pe lună la 450 de lei pe lună. Bursele pentru olimpici vor fi de 700 de lei pe lună.
- Permitem ca cei cu performanțe școlare înalte să promoveze 2 ani de studii într-un singur an școlar.
- Elevii care câștigă medalii la sporturi olimpice organizate de Federațiile sportive naționale vor beneficia de burse de merit, încurajăm sportul în școli.
- Evaluarea Națională rămâne în forma de până acum.
Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Deci vom avea Bac-ul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun şi îl aşteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competenţe lingvistice: Limbă străină 1, Limbă străină 2, pentru a creşte potenţialul de angajare. Cele două probe diferă, în funcţie de câtă limbă străină s-a studiat în liceu sau gimnaziu.
- Ce avem în plus faţă de formula de acum este o probă aşa zis complementară de competenţe de bază, care pentru profilul uman va fi la matematică sau ştiinţe ale naturii, pentru profilul real o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie, psihologie.
- În sesiunile de vară-toamnă, elevii vor avea mai puţine discipline de examen, pentru că probele de competenţe lingvistice pentru Limba 1, Limba 2, probele de competenţe digitale şi proba de competenţe complementară se vor putea da încă din timpul anului şcolar, practic degrevând încărcarea candidaţilor în acea perioadă de vară în care se susţine în mod tradiţional examenul de Bacalaureat.
- Notarea, fiind vorba de competenţe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis-respins.
- 10% din locurile de la liceu vor fi dedicate cu prioritate elevilor de etnie romă.
- Ne dorim ca programul „masă caldă” să fie extins încă de anul școlar viitor pentru cel puțin un milion de copii. Este o investiție majoră, dar, din toate studiile, am văzut că acest program asigură o retenție școlară foarte bună și ajută la prevenirea abandonului școlar.
- Am regândit sistemul de transport, astfel încât, indiferent de modul utilizat, elevii să aibă asigurate sumele necesare pentru transport. Unde nu avem transport public prin curse regulate, se va merge pe varianta de sumă forfetară lunară din bugetul Ministerului Educației către Direcțiile județene de învățământ, apoi către școală și apoi direct către elev.
- Am introdus o prevedere prin care profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai desfășoare activități didactice cu elevii, cu păstrarea drepturilor salariale, pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat, constituțional. Însă nu ne mai dorim ca profesorii violenți sau prezumați a fi fost violenți să aibă expunere la copii, la clase, la comunitatea școlară.
Contactată de Libertatea pentru detalii suplimentare privind profesorii violenți, Ligia Deca a precizat că ministerul Educației nu are voie din punct de vedere legal să limiteze dreptul la muncă, „însă putem limita expunerea la elevi prin schimbarea atribuțiilor, până la finalizarea cercetărilor”.
Altfel spus, profesorii violenți vor fi plătiți de Minister doar până în momentul în care Justiția va da un verdict final.
Deca a mai spus pentru Libertatea că promovarea a 2 ani de studii într-un singur an școlar se va întâmpla „imediat ce intră legea în vigoare, adică în toamna aceasta, dacă este promulgată până la începutul anului scolar”.
Legea învățământului superior
- Combaterea abandonului universitar devine prioritară. Studiile spun că aproape un student din doi nu își încheie studiile din varii motive, alegeri deficitare, motive financiare și alte motive.
- Se înființează programul național de reducere a abandonului universitar. Există un instrument concret de monitorizare și avertizare timpurie pentru cei aflați în risc de a abandona programul. Dorim reînmatricularea mai facilă pentru studenți și sprijin pentru transportul public.
- Pentru a crește transparența, vom avea o platformă unică de raportare pentru învățământul superior și sunt introduse sancțiuni pentru neintroducerea datelor cu caracter public. Autonomia universitară vine la pachet cu responsabilitatea publică.
- Mandatele rectorilor sunt limitate în mod clar. Durata unui mandat de rector este de 5 ani. Un mandat poate fi înnoit o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani, indiferent de întreruperile din cele două mandate.
Nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor. Tezele devin documente publice. Înainte de susținerea lor, există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă, public, în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta și să poată sesiza eventuale abateri de la etica universitară, înainte ca teza să fie susținută în comisie.
- Universitățile analizează în primă instanță sesizările de plagiat, tot ele sunt și cele care acordă titlul de doctor, însă, dacă sunt suspiciuni cu privire la rezoluția dată ce Comisia de Etică a Universității, CNATDCU rezolvă contestațiile.
- Dacă CNATDCU decide că o teză este plagiată, există o direcționare clară, legală, pentru ca cei care au emis diploma, adică reprezentantul legal al Universității, rectorul, să meargă în instanță și să ceară anularea titlului. Sau, dacă nu a produs încă efecte juridice, o poate revoca.
- Asta înseamnă că există o serie de sancțiuni posibile pentru cei care au facilitat încălcări ale eticii. Practic, se poate retrage acreditarea domeniului din cadrul Universității ca instituție organizatoare de doctorat, ceea ce înseamnă retragerea dreptului Universității de a mai admite noi studenți la doctorat.
- Dacă se constată abateri mai grave sau repetate, se poate merge până la retragerea autorizației de funcționare a instituției de învățământ superior.
- De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru conducătorii de doctorat, membrii comisiei de susținere sau alte persoane implicate în incidente dovedite de fraudare în acest proces de emitere a titlurilor de doctor.
- CNATDCU nu numai că nu se desființează, dar rămâne garantul calității și integrității tezelor de doctorat. CNATDCU poate propune, motivat, inclusiv invalidarea acestora în procesul inițial de susținere, își păstrează atribuțiile privind abilitarea conducătorilor de doctorat.
Știrea inițială. Cele două proiecte ale legilor educației, lansate în dezbatere publică în perioada iulie-august 2022, când ministru era Sorin Cîmpeanu, vor fi prezentate luni, 27 februarie, la ora 14.30, într-o conferință de presă, de ministrul Ligia Deca.
Legile au generat în ultimele luni un val de critici, atât din partea sindicatelor și asociaţiilor de părinţi, cât și din mediul politic, criticile vizând în special lipsa de transparenţă și de consultări.
Aceasta va fi a doua conferință de presă a ministrului Educației, Ligia Deca, asumat de PNL, în cele aproape cinci luni de când a preluat mandatul.
Anunțul vine după ce, pe 23 februarie, Deca a participat la o ședință a coaliției de guvernare cu premierul și liderul PNL, Nicolae Ciucă, și cu președintele PSD, Marcel Ciolacu. În urma discuțiilor din biroul prim-ministrului, care au durat aproape 3 ore, s-a convenit ca Legile educației să fie prezentate public pe 27 februarie.
Neînțelegeri între PNL și PSD privind legile educației
Ligia Deca a spus la finalul lunii decembrie 2022 că legile educaţiei, Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și că vor ajunge în Parlament la începutul sesiunii din februarie, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Dezbaterea celor două proiecte ale legilor educației a fost principalul punct de discuție al coaliției la începutul anului. Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit ca legile să fie adoptate de Guvern până pe 15 februarie, iar Parlamentul să le voteze până pe 15 martie, dar PSD a cerut amânarea cu 30 de zile a acelui calendar.
Pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor, președintele Klaus Iohannis a cerut finalizarea rapidă a legilor educației, care sunt discutate de aproape 8 luni și au fost elaborate de fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
gheorghe_2 28.02.2023, 09:46
Singurele lucruri bune ar fi masa caldă pentru elevi și banii de transport, dar bănuiesc că se vor acorda, ca și până acum, după posibilități și nu-ți trebuia o nouă lege a educației pentru așa ceva. În rest, se consfințește, prin lege, trăsătura pur nazistă a sistemului nostru de învățământ, care are rolul de a-i selecta pe cei puternici și de a arunca tot restul copiilor la gunoi. Că cei așa-ziși puternici sunt așa pentru că părinții lor sunt interesați de soarta lor și au și resursele necesare, pentru a-i sprijini în școală, nu mai contează, pentru că noi nu credem în egalitarismul comunist, noi suntem doar niște naziști ratați. Sieg Heil, Rumanien!