Avioanele din Belarus, interdicție în spațiul aerian al UE. Ce alte sancțiuni au adoptat liderii UE împotriva regimului Lukașenko
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avioanele companiilor din Belarus nu vor mai avea voie să zboare în spațiul aerian al Uniunii Europene și nici nu vor avea acces pe aeroporturile din statele UE, potrivit Deutsche Welle. Este una dintre sancțiunile adoptate de liderii Uniunii Europene, luni seară, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European de la Bruxelles împotriva regimul lui Alexandr Lukașenko, acuzat că a deturnat un avion de linie european pentru a-l aresta pe jurnalistul Roman Protasevich.
Liderii europeni cer eliberarea imediată a activistului Roman Protasevich și a prietenei acestuia, Sofia Sapega, arestați duminică în urma deturnării la Minsk, sub un fals pretext, a avionului în care călătoreau pe ruta Atena - Vilnius.
În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au convenit să impună mai multe sancțiuni Belarusului.
Anunțul a fost făcut pe Twitter de Barend Leyts, purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel, președintele Consiliului European.
Conclusions on #Belarus adopted at #EUCO chaired by @eucopresident pic.twitter.com/MWco6QEiTy— Barend Leyts (@BarendLeyts) May 24, 2021
Una dintre sancțiuni prevede că avioanele companiilor din Belarus nu vor mai avea voie să zboare în spațiul aerian al Uniunii Europene și nici nu vor avea acces pe aeroporturile din UE.
De asemenea, avioanele companiilor din UE vor evita să zboare în spațiul aerian al Belarusului.
Spațiul aerian al Belarusului este izolat
Belarus apare izolată, ca urmare a deciziei UE de închidere a spațiului aerian european și a majorității companiilor aeriene de a ocoli fosta republică sovietică.
Harta a fost postată pe Twitter de Charles Michel, președintele Consiliului European, alături de descrierea „Europa în acțiune”.
Europe in action #Belarus #EUCO #RamanPratasevich pic.twitter.com/X1oHlfB2qW— Charles Michel (@eucopresident) May 25, 2021
Londra și Kiev au pus deja pe lista neagră spațiul aerian al fostei republici sovietice, iar companiile Lufthansa, SAS și AirBaltic și-au anunțat decizia de a evita survolarea Belarusului, potrivit Deutsche Welle.
Aproape 2.000 de aeronave care efectuează zboruri comerciale intră în spațiul aerian din Belarus în fiecare săptămână, a declarat organizația Eurocontrol, potrivit Hotnews.
O altă sancțiune, anunțată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este sistarea unui program de investiţii european de trei miliarde de euro destinat Belarusului. Acesta va rămâne „îngheţat” până când această ţară va reveni la democraţie, a spus von der Leyen, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres.
În plus, liderii europeni cer Organizației Internaționale a Aviației Civile să deschidă de urgență o anchetă asupra acestui „incident fără precedent și inacceptabil”.
Deciziile luate la summit vor fi puse în aplicare de îndată ce procedurile legale vor permite acest lucru.
În timp ce la summitul de la Bruxelles erau decise aceste sancțiuni, pe rețelele sociale a apărut o filmare cu jurnalistul Roman Protasevich. În imagini, jurnalistul are vânătăi pe față și afirmă că „personalul se comportă cu mine într-un mod complet adecvat” și declară că el se află în spatele „tulburărilor civile”, exact cum au acuzat autoritățile din Belarus.
Tatăl jurnalistuluia declarat pentru presa internațională că se teme că fiul său ar putea fi torturat de autorităţile din Belarus.
„Sperăm că va face față. Ne este teamă să ne gândim chiar la asta, dar este posibil să fie bătut și torturat. Ne este cu adevărat frică de asta”, a declarat
Dmitri Protasevich.
Ministerul de Interne din Belarus a transmis că Roman Protasevich se află într-o închisoare din Minsk și că nu s-a plâns de probleme de sănătate, după ce mama jurnalistului primise informații că acesta s-ar afla în spital.
Roman Protasevich, în vârstă de 26 de ani, a părăsit Belarusul în 2019 și a acoperit evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale din 2020 alături de publicația Nexta, una dintre cele mai critice la adresa lui Alexandr Lukașenko.
