Război în Ucraina, ziua 217 | Armata ucraineană, noi câștiguri teritoriale în estul regiunii Donețk

Rezultatele referendumurilor de alipire la Rusia din cele patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – sunt „complet fabricate” și „inventate la Moscova”, precizează Departamentul de Stat al SUA, citat de CNN.

„Aceasta este voința Moscovei, nu liberul arbitru al Ucrainei sau al poporului său”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-o conferință de presă, adăugând că SUA se așteaptă ca Rusia să încerce să anexeze teritoriile ucrainene pe baza „referendumurilor simulate”.

„Dar indiferent de ce încearcă să pretindă președintele Putin (…), aceste zone sunt și vor rămâne parte din Ucraina. Ucraina are tot dreptul să continue să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială”, a adăugat Ned Price.

Oficialul a precizat și că Departamentul de Stat va anunța „măsuri suplimentare” ca răspuns.

„Statele Unite nu vor recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa părți ale Ucrainei”, a subliniat Price.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Ajutorul militar suplimentar, anunțat miercuri, 28 septembrie, de Pentagon, constă în echipamente care vor fi livrate la Kiev în câteva luni, relatează AFP, citată de Agerpres.

Noul pachet de ajutor include 18 sisteme de artilerie de precizie HIMARS, 150 de vehicule blindate „Humvee”, 150 de vehicule tactice de armament, radare şi sisteme de apărare anti-drone, potrivit unui comunicat al Pentagonului.

Cu noua tranșă, ajutorul militar acordat se SUA Ucrainei de la începutul invaziei ruse ajunge la 16,2 miliarde de dolari.

Serviciul federal de securitate al Rusiei (FSB) investighează daunele suferite de gazoductele Nord Stream de sub Marea Baltică drept „terorism internațional”, a anunțat Parchetul general rus, citat de AFP, relatează Hotnews.ro.

”Pe baza informațiilor trimise de Procuratura Generală a Rusiei (…), organul de anchetă al FSB a deschis un dosar penal. A început o investigație preliminară. În apropierea insulei (daneze) Bornholm, au fost comise acțiuni intenționate pentru a deteriora gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, situate pe fundul Mării Baltice. Federația Rusă a suferit prejudicii economice grave ca urmare a acestor acte”, se precizează într-un mesaj publicat pe Telegram de Procuratura rusă.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri, 30 septembrie, în contextul scurgerilor de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, în Marea Baltică, a anunțat Suedia, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Franţa, în calitate de preşedinte al Consiliului de Securitate, ne-a informat că Rusia a cerut o reuniune asupra scurgerilor din Nord Stream şi că această reuniune este prevăzută pentru vineri”, a precizat Ministerul suedez al externelor.

Suedia şi Danemarca vor prezenta membrilor Consiliului de Securitate informaţii despre scurgerile de gaze, care au loc în zonele lor economice exclusive.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut miercuri, 28 septembrie, o discuție cu premierul britanic Liz Truss „în lumina referendumurilor false ale Rusiei”, a anunțat Downing Street, precizând că șefa guvernului de la Londra „a precizat că Regatul Unit nu va recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa un teritoriu suveran”, relatează BBC.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

În acest context, Zelenski a salutat „sprijinul ei puternic”, inclusiv săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU.

Cei doi lideri au discutat și despre modul în care Marea Britanie și Ucraina ar putea lucra împreună pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a Ucrainei pe termen lung.

Serviciul de securitate al Suediei a deschis o investigație pentru acte de „sabotaj grav” cu privire la scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, a anunțat agenția miercuri, 28 septembrie, adăugând că nu poate fi exclus „ca o putere străină să fie în spatele” incidentului, relatează CNN.

Serviciul a preluat ancheta preliminară de la Agenția de Poliție Suedeză.

„Serviciul de securitate preia ancheta pentru că poate fi o infracțiune gravă care poate fi îndreptată cel puțin parțial împotriva intereselor suedeze. Nici nu poate fi exclus ca în spatele ei să fie o putere străină”, se precizează într-un comunicat al serviciului.

Autoritățile suedeze au tras un semnal de alarmă marți cu privire la scurgerile de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care trec pe sub Marea Baltică, lângă Suedia și Danemarca, și au reprezentat puncte importante în războiul energetic dintre Europa și Rusia.

Nicio conductă nu era în funcțiune în momentul în care au fost depistate scurgerile, dar ambele conțineau gaz sub presiune.

Armata Norvegiei va fi desfășurată pentru a proteja infrastructura de petrol și gaze împotriva unui posibil sabotaj, a declarat miercuri prim-ministrul Jonas Gahr Stoere, citat de BBC.

Oficialul a precizat că orice posibil atac va fi „gestionat în comun” cu aliații. Acest lucru ar însemna probabil implicarea NATO, pentru că Norvegia este membră a alianței, menționează sursa citată.

Sprijinul militar ar include desfășurarea marinei norvegiene pentru a proteja instalațiile offshore, iar poliția ar putea crește prezența la instalații, a mai declarat premierul norvegian.

Măsura vine în contextul scurgerilor de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în Marea Baltică.

Peste jumătate din cantitatea de gaze care se afla în conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 s-a scurs deja, iar volumul rămas este de așteptat să se piardă până duminică, a declarat șeful Agenției Daneze pentru Energie, Kristoffer Bottzauw, citat de Reuters.

Poliția daneză a lansat o anchetă în acest caz și a cooperat cu autoritățile de poliție din Suedia și Germania, a declarat șefa poliției din Copenhaga, Anne Tonnes.

Conductele conțineau un total de 778 de milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 32% din emisiile anuale de CO2 ale Danemarcei, a mai precizat Agenția daneză pentru Energie.

Mai multe informații: Mai mult de jumătate din gazul din conductele Nord Stream s-a scurs deja, anunță Agenția Daneză pentru Energie

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că referendumurile de alipire la Rusia care au avut loc în patru regiuni ale Ucrainei vor complica eforturile de a relua „procesul diplomatic”, relatează The Kyiv Independent.

Totodată, liderul de la Ankara a precizat că Turcia „este pregătită să ofere orice fel de sprijin pentru reglementarea războiului prin negocieri pașnice”, se precizează într-un comunicat transmis de biroul lui Erdogan.

Mai multe informații: Erdogan: Referendumurile din teritoriile ocupate vor submina eforturile de reluare a discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia

Statele membre UE condamnă în „cei mai puternici termeni posibili” „referendumurile ilegale” organizate de Rusia în Ucraina, a declarat miercuri șeful diplomației UE, Josep Borrell, citat de CNN.

Borrell a îndemnat comunitatea internațională să nu recunoască referendumurile „false” care au avut loc în regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Într-o declarație susținută împreună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, Borrell a spus că prin ”referendumurile ilegale” organizate de Rusia, „Kremlinul urmează același scenariu pe care l-am văzut deja în Georgia în 2008. Și în Crimeea în 2014”.

„Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili, și sunt sigur că pot vorbi în numele statelor membre ale Uniunii Europene, că niciunul dintre ele nu va recunoaște acest rezultat falsificat”, a spus Josep Borrell.

Trupele ucrainene au înregistrat noi câștiguri teritoriale în regiunea Donețk, din estul țării, potrivit unui videoclip geolocalizat de pe rețelele sociale și rapoartelor unui blogger militar rus din zonă, relatează CNN.

Videoclipurile din rețelele sociale au arătat un contingent de trupe ucrainene ridicând steagul național în orașul Novoselivka, iar în videoclipurile geolocalizate apar vehicule militare ucrainene care se deplasează prin districtul din apropiere, Zelena Dolnya.

„Astăzi, Forțele Armate ale Ucrainei — brigada 81, împreună cu Garda Națională a Ucrainei, au eliberat așezarea Novoselivka”, spune un soldat.

Aceste câștiguri indică faptul că o bucată de teritoriu încă deținută de forțele pro-ruse în și în jurul orașului Lîman este expusă un risc mai mare de a fi înconjurată. Ucrainenii controlează deja teritoriul la vest și la sud de oraș și acum înaintează spre nord.

Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a citat miercuri Ministerul rus al Apărării spunând că trupele ucrainene au suferit pierderi într-o încercare nereușită de a ataca Lîman. Acesta a susținut că „pierderile brigăzilor mecanizate 66 și 93 au fost de peste 70 de persoane, patru tancuri, șase vehicule de luptă de infanterie și trei vehicule blindate”.

Președintele rus Vladimir Putin a spus în repetate rânduri că unul dintre principalele obiective ale operațiunii militare speciale – așa cum se referă Moscova la invazia din Ucraina – este cucerirea întregii regiuni Donețk.

Cancelarul german Olaf Scholz i-a spus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Germania nu va recunoaște niciodată „referendumurile false” care au avut loc în patru regiuni ale Ucrainei – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, relatează CNN.

„Cancelarul a subliniat că Germania nu va înceta să ofere sprijin concret Ucrainei din punct de vedere politic, financiar și umanitar, precum și în apărarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia, inclusiv în ceea ce privește livrările de arme”, a mai transmis cancelaria germană.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 28 septembrie, că UE propune un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei, relatează The Guardian.

Noul pachet este conceput „pentru a face Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului din Ucraina prin mobilizare și „referendumuri false, care sunt o încercare ilegală de a acapara teritoriu și de a schimba granițele internaționale prin forță”, a spus șefa Executivului comunitar.

Este vorba despre al optulea set de sancțiuni împotriva Moscovei, care include interdicții suplimentare de import pentru produse rusești. Potrivit estimărilor, acestea vor priva Moscova de venituri de 7 miliarde de euro.

UE va extinde, de asemenea, interdicțiile de export pentru tehnologiile-cheie utilizate pentru armată, cum ar fi articolele aviatice, componentele electronice și anumite substanțe chimice.

Pachetul de sancțiuni va stabili baza legală pentru un plafon al prețului petrolului și va interzice cetățenilor UE să facă parte din organismele de conducere ale companiilor de stat ruse, a mai precizat Ursula von der Leyen.

Mai multe informații: UE discută un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei. Ursula von der Leyen: „Suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Ucraina trebuie să-și recupereze toate teritoriile ocupate, înainte de a se putea vorbi despre sfârșitul războiului.

„Dacă nu se înțelege clar că ne-am recuperat pământul, războiul s-a terminat și este pace, dar atunci ceva va fi întotdeauna sub semnul întrebării, o parte nu este eliberată, iar cealaltă parte este într-un fel de compromis, atunci, credeți-mă, Rusia va reîncerca să ne ocupe pământul”, a spus Volodimir Zelenski.

„Ucraina trebuie să-și recupereze toate teritoriile ocupate temporar și abia atunci putem vorbi despre sfârșitul războiului”, a precizat Volodimir Zelenski.

Președintele a remarcat că Ucraina, din păcate, nu poate recupera cetățenii săi morți, dar este capabilă să restabilească justiția, care începe cu restituirea pământului său. 

Autorităţile proruse din regiunile ucrainene Luhansk şi Herson au anunţat miercuri că i-au cerut oficial preşedintelui Vladimir Putin alipirea la Rusia, după un „referendum” privind anexarea condamnat pe scară largă de comunitatea internaţională, informează AFP şi Reuters.

„Dragă Vladimir Vladimirovici vă solicit să examinaţi chestiunea aderării Republicii Populare Luhansk la Rusia în calitate de subiect al Federaţiei Ruse. Suntem conştienţi de legătura istorică, culturală şi spirituală cu poporul multinaţional al Rusiei”, a declarat liderul separatist prorus din Lugansk, Leonid Pasecinik, într-un text postat pe Telegram.

O scrisoare similară i-a fost trimisă lui Putin de către Vladimir Saldo, care conduce administraţia de ocupaţie din Herson (sud). În scrisoare, Saldo apără procesul electoral „absolut legal” în opinia sa şi invocă dreptul de autodeterminare al popoarelor, înscris în Carta Naţiunilor Unite.

Vladimir Saldo a precizat că i-a cerut preşedintelui rus să parafeze anexarea regiunii Herson la Rusia „cât mai rapid posibil”.

Și liderul pro-rus din regiunea Donețk, Denis Puşilin, era în drum spre Moscova pentru a oficializa anexarea la Rusia.

„Documentul este în mâinile mele, protocolul (n.r. – protocolul final de vot la referendumul privind aderarea la Rusia) este în mâinile mele, acum sunt în drum spre Moscova. Mă duc chiar acum”, a spus Denis Pușilin.

De asemenea, Vladimir Rogov, șeful administrației pro-ruse a regiunii Zaporojie, a anunțat că intenționează să anexeze la Rusia întregului teritoriu al regiunii Zaporojie, inclusiv orașul Zaporojie, aflat în prezent sub controlul Ucrainei.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că Statele Unite nu se opun ca Ucraina să folosească armele occidentale pentru a recuceri teritoriile în care Federația Rusă a organizat pseudo-referendumuri.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari: nu recunoaștem și, de fapt, nu vom recunoaște niciodată anexarea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Ucraina are dreptul absolut să se apere pe întreg teritoriul său, în special, pentru a-și lua înapoi teritoriile care au fost confiscate ilegal de Rusia într-un mod sau altul”, a spus Antony Blinken.

Mai multe detalii: Antony Blinken: Ucraina poate folosi armele primite din Occident în regiunile în care s-au organizat „referendumuri”. Reacția Moscovei

Statele Unite vor introduce o rezoluție la Consiliul de Securitate al ONU prin care le cere statelor membre să nu recunoască nicio schimbare în Ucraina și obligă Rusia să-și retragă trupele, a declarat ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield .

„Propunem o rezoluție a Consiliului de Securitate în care:
– să condamnăm „referendumurile” false ale Rusiei
– să cerem statelor membre să nu recunoască niciun statut modificat al Ucrainei
– să obligăm Rusia să-și retragă trupele din Ucraina”, a transmis Linda Thomas-Greenfield

Șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, Serhi Gaidai, a transmis că deși mobilizarea parțială din Rusia a fost anunțată în urmă cu doar o săptămână, primii soldați încorporați au ajuns deja pe frontul din Ucraina.

„În urmă cu doar o săptămână s-a anunțat mobilizarea parțială în Rusia, iar acum primii recruți au ajuns deja pe front. În special, au fost trimiși ca întăriri în unitățile Regimentului 1 Tancuri din Divizia 2 de infanterie motorizată a Armatei 1 de Tancuri din Federația Rusă”, a anunțat Serhi Gaidai. 

Nu au fost instruiți deloc. Ca și în cazul celor care au fost luați cu forța din zona ocupată a regiunii Lugansk”. 

Oleksandr Starukh, șeful Administrației Militare Regionale Zaporojie, a transmis că armata rusă a tras, miercuri, trei rachete asupra centrului orașului Huleaipole din Zaporojie, numărul victimelor fiind în curs de stabilire.

„Inamicul a tras trei rachete S-300 în centrul orașului. O clădire, care avea statut de monument istoric, a fost distrusă. Drumul a fost avariat. Informațiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a anunțat Oleksandr Starukh. 

Oficialul ucrainean a adăugat că ocupanții ruși bombardează Huleaipole de câteva luni pentru a intimida oamenii și a-i forța să se predea. 

Pavlo Kyrylenko, şeful administraţiei militare regionale Doneţk, a anunțat că în dimineața zilei de miercuri, rușii au atacat o școală din satul Mykolaivka din regiunea Donețk, unde 12 oameni se ascundeau de bombardamente. Totodată, în ultimele 24 de ore 5 civili au murit în regiunea Donețk. 

„Conform informațiilor preliminare, bombardamentul (cu o rachetă S-300) a avut loc în jurul orei 5 dimineața. În subsol se aflau în acel moment douăsprezece persoane, inclusiv doi copii și o persoană cu dizabilități. Ocupanții au vizat direct la clădirea școlii”, a precizat Pavlo Kyrylenko.

Potrivit oficialului ucrainean, pereții clădirii s-au prăbușit, dar adăpostul nu a fost afectat. „Nu sunt victime, căutarea unui angajat al școlii continuă”, a transmis Pavlo Kyrylenko, care le-a cerut din nou civililor să părăsească regiunea Donețk.

Autorităţile de ocupaţie proruse din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson şi Luhansk au anunţat marţi seară victoria la referendumurile de „aderare” a acestor teritorii la Rusia, referendumuri denunţate ca ilegitime de Kiev şi de ţările occidentale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Comisia electorală a regiunii Zaporojie a afirmat că 93,11% dintre alegători au votat pentru alipirea la Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot, precizând totodată că este vorba deocamdată de rezultate preliminare.

La rândul său, administraţia prorusă de ocupaţie a regiunii Herson a afirmat pe Telegram că 87,05% dintre alegători au votat favorabil „aderării”, după numărarea a 100% din buletinele de vot.

Acestea sunt primele două regiuni ucrainene care au votat în favoarea anexării de către Rusia, de când a început ofensiva rusă în Ucraina, pe 24 februarie.

Ulterior, marţi seara şi în autoproclamata Republică Populară Luhansk (RPL), autorităţile proruse au revendicat victoria. Comisia electorală a acestei regiuni, citată de agenţiile ruse Ria Novosti şi Interfax, a anunţat că 98,42% dintre alegători au votat pentru „aderarea” la Rusia după numărarea tuturor buletinelor de vot.

În autointitulata Republică Populară Doneţk (RPD), la ora 19:30 GMT, după numărarea a 56,85% din buletinele de vot, votul favorabil era în proporţie de 94,75%, potrivit comisiei electorale regionale.

„Bine aţi venit acasă, în Rusia!”, a reacţionat rapid, pe Telegram, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev.

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a anunțat luni că peste 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov au fost curățați și reparați după lupte, informează The Kyiv Independent.

Sibegubov a precizat că resturile de echipamente militare distruse sunt scoase de pe drumurile din regiunea Harkov.

„Scopul nostru este de a restabili cât mai curând posibil siguranța și viața normală pentru locuitorii din așezările eliberate”, a scris guvernatorul regiunii Harkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Situl centralei nucleare din Zaporojie a fost afectat săptămâna aceasta de noi bombardamente și explozii, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, potrivit BBC.

Experții ONU prezenți la centrală au raportat astăzi două explozii care au avut loc în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei – un element esențial pentru securitatea nucleară.

Structurile și echipamentele centralei nu au fost avariate, dar ferestrele din sala turbinelor unui reactor au fost sparte, au precizat experții AIEA.

Luni, au avut loc bombardamente în apropierea stației de distribuție electrică a instalației, dar nu au fost raportate pagube. Și alte explozii au fost auzite, dar în zone aflate mai departe de centrală.

Cauzele exploziilor sunt investigate în prezent.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat că incidentele arată că situația rămâne precară și că este nevoie de acțiuni imediate pentru a reduce riscul unui accident major la centrala ocupată de trupele ruse.

În pofida amenințărilor Rusiei la adresa Ucrainei și a NATO cu privire la utilizarea armelor nucleare, Pentagonul nu a observat nicio schimbare care să-l determine să modifice postura forțelor nucleare americane, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, potrivit Reuters.

„În mod evident, luăm în serios aceste amenințări. Dar în acest stadiu, nu am văzut nimic care să ne determine să ne adaptăm propria poziție nucleară în acest moment”, a spus generalul de brigadă Patrick Ryder, într-un briefing de presă.

Întrebat insistent dacă au existat noi mișcări ale forțelor nucleare rusești, Ryder a refuzat să detalieze, spunând doar că Statele Unite nu au „niciun motiv pentru a ne ajusta postura în acest stadiu”.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a schițat marți scenariul unui atac nuclear asupra Ucrainei, afirmând că alianța militară NATO condusă de SUA ar fi prea speriată de o “apocalipsă nucleară” pentru a intra direct în conflict, ca răspuns.

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis că ucrainenii vor putea folosi armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv în regiunile care se așteaptă să fie anexate în curând de Rusia, informează CNN.

„Am fost la fel de clar că Ucraina are dreptul absolut de a se apăra pe întreg teritoriul său, inclusiv de a prelua înapoi teritoriul care a fost confiscat ilegal într-un fel sau altul de Rusia”, a declarat marți Blinken, în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că SUA nu vor recunoaște „niciodată” cele patru regiuni pe care Vladimir Putin ar putea să le anexeze în urma referendumurilor “false” organizate în aceste regiuni.

„Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a recupera teritoriul care le-a fost luat. Vom continua să îi sprijinim în acest efort”, a punctat șeful diplomației americane.

Martorii din Harkov susțin că mai mai multe explozii puternice s-au produs în apropiere de centrul orașului ucrainean, relatează CNN.

Șeful administrației regionale din Harkov, Oleh Synehubov, a scris pe Telegram: „Ocupanții au lovit la Harkovul”, fără a da alte detalii.

Primarul Ihor Terekov a spus că au avut loc trei explozii care au dus la întreruperea curentului electric în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News