Război în Ucraina, ziua 411 | Ucraina riscă să rămână fără rachete pentru apărarea antiaeriană, arată documentele scurse de la Pentagon. Planurile militare, schimbate

Volodimir Zelenski i-a sunat pe prim-miniștrii din Irak și Grecia în ceea ce pare a fi o zi de diplomație pentru Ucraina, transmite Sky News.

Președintele a declarat că Ucraina și Irakul sunt pregătite să lanseze noi mijloace de cooperare.

Pe Twitter, Zelenski a declarat că premierul grec Kyriakos Mitsotakis a fost de acord să continue cooperarea în domeniul securității cu Ucraina.

I had a phone call with Prime Minister of Greece @kmitsotakis. I outlined the situation on the battlefield and the current defense challenges facing Ukraine. We agreed to continue security cooperation.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 10, 2023

Între timp, adjunctul ministrului ucrainean de externe s-a aflat în India, făcând presiuni pentru o mai mare implicare în rezolvarea războiului și cerându-i premierului Narendra Modi să vorbească la telefon cu președintele ucrainean.

Pentagonul încă lucrează pentru a determina amploarea unei scurgeri de informații clasificate care a avut loc în ultimele săptămâni, a declarat luni Chris Meagher, asistent al secretarului apărării pentru afaceri publice, conform CNN.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

CNN a relatat că unele dintre documentele scurse au inclus informații legate de războiul din Ucraina.

„Departamentul Apărării lucrează non-stop pentru a analiza amploarea distribuirii, impactul evaluat și măsurile noastre de atenuare”, a declarat Meagher.

„Încă investigăm cum s-a întâmplat acest lucru, precum și amploarea problemei. Au fost luate măsuri pentru a analiza mai atent modul în care acest tip de informații este distribuit și cui. De asemenea, încă încercăm să evaluăm ce ar putea fi acolo.”

Meagher a declarat că secretarul Apărării, Lloyd Austin, a fost informat pentru prima dată despre scurgerea de informații pe 6 aprilie și a început de a doua zi „să convoace zilnic lideri de rang înalt”.

Chris Meagher a spus că, în weekend, oficialii americani au discutat cu aliații și partenerii – unii dintre ei fiind, de asemenea, implicați în scurgerea de documente.

Echipa Pentagonului lucrează pentru a „pune mâna pe tot ceea ce are legătură cu” scurgerea de informații.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat luni seară că principalul său obiectiv este respingerea forțelor rusești în regiunile Lîman, Bahmut, Avdiivak și Marinka din est, relatează CNN.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Acesta a precizat că peste douăzeci de atacuri au fost respinse în ultimele 24 de ore în aceste zone.

Rusia a lansat 21 de lovituri aeriene și cinci atacuri cu rachete în Ucraina, inclusiv patru la Kramatorsk.

De asemenea, Rusia a mărit numărul punctelor de control și al patrulelor în mai multe zone ocupate, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În ultima zi, forțele de apărare ucrainene spun că au doborât un elicopter rusesc Mi-24 și șase drone.

Bulgaria şi-a arătat disponibilitatea de a oferi Ucrainei flota sa de avioane de vânătoare MiG-29, formată dintr-o escadrilă de 16 aparate, relevă unul dintre documentele clasificate ale SUA scurse pe internet în ultimele zile, potrivit agenţiilor de știri EFE şi Novinite, citate de Agerpres.

O asemenea acţiune este însă „dificilă”, scrie în documentul Pentagonului datat din 23 februarie, întrucât Bulgaria ar rămâne astfel fără avioane de vânătoare, cel puţin până la sosirea avioanelor F-16 comandate din SUA, dar a căror livrare este întârziată.

Totuşi, o altă ţară est-europeană care la rândul ei va cumpăra avioane F-16, Slovacia, a donat deja Ucrainei întreaga sa flotă de 13 avioane de producţie sovietică MiG-29, rămânând astfel pentru moment fără aviaţie de vânătoare. Bulgaria are în prezent 16 avioane MiG-29, dintre care numai şase sunt operaţionale, şi 14 avioane de atac la sol SU-25, dintre care operaţionale sunt tot şase.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

În urma sancţiunilor europene aplicate Rusiei după lansarea invaziei asupra Ucrainei, Bulgaria a încetat colaborarea cu Rusia pentru mentenanţa avioanelor MiG-29. Guvernul de la Sofia caută acum soluţii tehnice pentru a putea menţine aceste aparate în exploatare, altfel avioanele MiG-29 încă operaţionale nu vor mai putea fi folosite după anul în curs.

Mai multe detalii: Bulgaria, dispusă să ofere Ucrainei flota sa de avioane MiG-29, arată documentele secrete ale Pentagonului

Andrii Yermak, șeful biroului președinției ucrainene, a declarat că 100 de ucraineni s-au întors acasă în cadrul unui alt schimb de prizonieri de război de mare amploare cu Rusia, relatează The Guardian.

„Aducem acasă 100 dintre oamenii noștri – soldați, marinari, polițiști de frontieră, gardieni naționali. Printre ei se află apărători din Mariupol, Azovstal, Hostomel.
Unii dintre cei care s-au întors în Ucraina au fost „grav răniți și au boli”, a spus el.

El a descris schimbul ca fiind „dificil” și și-a exprimat recunoștința față de echipa de la sediul central de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.

Ministerul rus al Apărării a declarat că 106 prizonieri de război ruși au fost eliberați de Ucraina.

Ministruul adjunct de externe al Ucrainei, Emine Dzhaparova, a declarat că Ucraina ar dori ca India să se implice mai mult în rezolvarea conflictului cu Rusia şi a anunţat că aşteaptă o vizită a premierului indian Narendra Modi la Kiev, informează The Guardian.

Dzhaparova a sosit luni pentru o vizită de patru zile la New Delhi, fiind prima dată când un ministru ucrainean călătorește în India de la începutul războiului, declanşat de Rusia.

Ziarul indian Hindu a relatat că Dzhaparova va face apel la India să trimită un „mesaj puternic pentru pace” lui Vladimir Putin, care va vizita India în iulie pentru un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai.

„Credem că intensificarea dialogului politic la cel mai înalt nivel este primul pas către acest mare obiectiv. Președintele meu solicită o conversație telefonică cu prim-ministrul. Așteptăm cu nerăbdare să îl primim într-o zi la Kiev.

Ea a adăugat că Ucraina se așteaptă ca India, care deține președinția rotativă a Grupului celor 20 în acest an, să invite oficialii de la Kiev să participe la evenimentele G20 și să intensifice dialogul politic cu Kievul”, a declarat Dzhaparova, într-un interviu acordat radiodifuzorului CNBC TV18.

Forțele ruse controlează 75% din Bakhmut, a spus la televiziunea de stat Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, conform The Guardian.

Este încă prea devreme pentru a anunța o victorie totală în bătălia pentru Bakhmut, a declarat Pușilin la televiziunea de stat, în timp ce vizita orașul aflat în conflict din estul Ucrainei.

Pușilin a acordat medalii luptătorilor Wagner, care luptă în Bakhmut, lăudându-i pentru că au arătat „ce este spiritul rusesc, ce este arma rusească”.

Franța nu ar putea intermedia pacea în Ucraina deoarece este „atât indirect cât și direct implicată în acest conflict”, transmite Kremlinul, potrivit Sky News.

Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a adăugat că este încă dificil de imaginat orice efort de mediere în acest caz.

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a făcut apel la omologul său chinez Xi Jinping să „readucă Rusia la rațiune și să readucă pe toată lumea la masa negocierilor” în legătură cu războiul din Ucraina.

Liderul chinez a făcut apel la discuții de pace, dar nu a dat niciun indiciu că Beijingul și-ar folosi influența ca partener diplomatic al președintelui Vladimir Putin pentru a face presiuni în vederea unei înțelegeri.

Președintele Franței a fost în vizită la Beijing împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că se așteaptă ca China să promoveze o pace dreaptă care să respecte suveranitatea Ucrainei.

După o întâlnire între cei trei, Von der Leyen a declarat că președintele Xi și-a exprimat disponibilitatea de a vorbi cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

„A fost interesant să aud că președintele Xi și-a reiterat disponibilitatea de a vorbi” cu Zelenski, a spus ea. Președintele Xi a spus că o conversație ar putea avea loc atunci când „condițiile și momentul sunt potrivite”, a adăugat ea.

Viceamiralul britanic în retragere Sean Bell a declarat, pentru Sky News, „rușii au crescut ritmul atacurilor blindate împotriva Marinka. Acum, după cum spuneți, acest lucru se întâmplă din 2014, iar rușii au avansat puțin peste 2.000 de metri în nouă ani – ceea ce vă arată cât de stagnantă este linia frontului”.

„Lupte au avut loc, de asemenea, la Avdiivka și Bahmut. Merită să subliniem că… rușii nu au obținut deloc câștiguri foarte limitate. Dar rata atacurilor rusești a scăzut cu siguranță în ultimele zile”, a adăugat Sean Bell.

De asemenea, merită remarcat faptul că Grupul Wagner a fost oprit să recruteze condamnați, a declarat Bell.

„Este interesant că Vladimir Putin judecă în mod evident că societatea rusă va tolera mai degrabă moartea condamnaților decât moartea soldaților. „Drept urmare, Ministerul rus al Apărării caută acum să recruteze condamnați și dorește să le ofere contracte de 18 luni”, a mai spus acesta.

Populația civilă a orașului Avdiivka, din estul Ucrainei, a scăzut la 1.800 de persoane de la 32.000 înainte de război, în timp ce forțele ruse bombardează continuu orașul pentru a încerca să-l cucerească, a declarat luni guvernatorul local, citat de Reuters.

„Rușii au transformat Avdiivka într-o ruină totală”, a declarat Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regional al Donețk.

El a spus că orașul a fost lovit luni de un atac aerian care a distrus o clădire cu mai multe etaje.

„Din fericire, nu au fost victime, deoarece toți locuitorii clădirii au fost evacuați la timp. În total, în Avdiivka rămân aproximativ 1.800 de oameni, toți care își riscă viața în fiecare zi”, a adăugat acesta.

Kremlinul nu a primit nicio iniţiativă cu privire la încetarea focului în Ucraina de Paştele ortodox, a transmis luni preşedinţia rusă, potrivit EFE şi TASS.

„Nimeni nu a luat o astfel de iniţiativă. Nu s-a propus” aşa ceva, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Întrebat dacă Moscova intenţionează să propună singură un astfel de armistiţiu, Peskov a precizat că Rusia a mai făcut acest lucru în trecut, dar „s-a lovit de lipsa de voinţă a regimului de la Kiev de a respecta un astfel de regim” de încetare a focului.

Andrii Iusov, reprezentant al Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina, acuzat Rusia că a modificat documentele secrete ale Pentagonului care au ajuns în mediul online în ultimele săptămâni, relatează CNN.

„În ultimele decenii, cele mai de succes operațiuni de informații ale Rusiei au fost realizate în Photoshop. (…) Pe baza unei analize preliminare a acestor documente, vedem cifre false privind pierderile de ambele părți. Unele dintre informații sunt în mod clar colectate din surse deschise”, a declarat Andrii Iusov.

Oficialul a mai spus că nevoile armatei ucrainene au fost „discutate la toate nivelurile” și că „nu este un secret că Ucraina cere avioane, tancuri, muniții și alte lucruri”.

Comentariile fac ecoul afirmațiilor anterioare ale lui Mihailo Podoliak, consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei, care a declarat vineri pe canalul său Telegram că el crede că rușii se află în spatele scurgerii de informații.

Podoliak a afirmat că documentele care au fost difuzate nu sunt autentice, nu au „nimic de-a face cu planurile reale ale Ucrainei” și se bazează pe „o mare cantitate de informații fictive”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile potrivit cărora Moscova ar fi fost implicată în scurgerea de documente clasificate de la Pentagon, precizează CNN.

Întrebat luni de jurnaliști dacă Rusia sau surse pro-ruse s-ar putea afla putea fi în spatele scurgerii de informații, Peskov vorbit despre o tendință de a da vina pe Moscova.

„Tendința de a învinovăți mereu Rusia pentru orice este acum o boală comună”, a spus reprezentantul Kremlinului, adăugând că scurgerile de informații sunt „destul de interesante” și că nu poate exclude faptul că SUA i-ar fi putut supraveghea pe aliații săi cheie.

„Faptul că Statele Unite au început de mult timp supravegherea diverșilor șefi de stat, în special a capitalelor europene, a ieșit la suprafață în mod repetat și a provocat situații scandaloase. Prin urmare, acest lucru nu poate fi exclus”, a mai spus Peskov.

Oficiali americani au confirmat autenticitatea unora dintre documentele scurse de la Pentagon, care susțin, printre altele, că SUA ascultau aliații importanți, inclusiv Coreea de Sud, Israel și Ucraina.

Cei 24 de copii care au fost deportați ilegal de Rusia, potrivit autorităților ucrainene, s-au întors acasă luni, 10 aprilie, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin, citat de The Kyiv Independent.

Misiunea a fost organizată de ONG-ul „Salvați Ucraina”, care „a depus eforturi incredibile pentru ca tinerii locuitori ai regiunii să își poată vedea și îmbrățișa în sfârșit rudele”, a precizat Prokudin.

Conform voluntarilor ONG-ului, forțele rusești i-au interogat pe copii „timp de 13 ore” și ulterior i-au forțat să participe la un reportaj de propagandă.

Potrivit unei baze de date naționale ucrainene, peste 19.000 de copii au fost răpiți de forțele ruse. Până în prezent, Ucraina a reușit să returneze peste 350 de copii deportați de Rusia, iar procesul este în curs de desfășurare, mai notează sursa citată.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuc a anunțat că țara sa vrea să formeze o coaliție internațională care că îi aducă înapoi pe orfanii ucraineni din Rusia. În acest context, oficialul de la Kiev a afirmat că Moscova reține ilegal 4.396 de orfani în teritoriile ocupate din Ucraina și că i-a dus ilegal pe teritoriul rusesc.

Mai multe detalii: Planul Kievului pentru a-i aduce înapoi pe orfanii ucraineni din Rusia. Peste 4.000 de copii, duși ilegal peste graniță

Atacuri rusești au fost raportate în ultimele 24 de ore în regiunile Donețk, Herson, Cernihiv, Harkov, Sumî, Zaporojie, Mikolaiv și Luhansk, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, citat de The Kyiv Independent.

În total, cinci persoane au fost rănite.

Potrivit autorităților de la Kiev, Rusia a atacat în total 142 de așezări folosind mortiere, tancuri, artilerie, rachete S-300, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), drone și aviație tactică. Au fost lovite 83 de facilități de infrastructură.

Șeful grupului de mercenari Wagern, Evgheni Prigojin, afirmă că „Ucraina s-a pregătit mulţi ani” pentru confruntarea cu forțele ruse și că a strâns „peste 200.000 de militari pentru contraofensiva” sa, relatază EFE, citată de Agerpres.

„Ba chiar aproape 400.000, după alte calcule. Duşmanul este serios şi s-a pregătit mulţi ani pentru ceea ce se întâmplă acum”, a spus Prigojin, într-o discuţie cu membrii grupului pro-Kremlin Ciber Frente Z.

Evgheni Prigojin a adăugat că Ucraina așteaptă să primească armamentul occidental și să se usuce terenul pentru a lansa contraofensiva de primăvară.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin susţine că Ucraina a strâns peste 200.000 de militari pentru contraofensiva sa. „Dușmanul este serios”

Președintele belarus Alexander Lukașenko s-a întâlnit luni la Minsk cu ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu, potrivit agenției de presă de stat belaruse BelTa, citată de CNN.

Serghei Șoigu a ajuns la Minsk pentru a urmări acordurile recente dintre Alexander Lukașenko și președintele rus Vladimir Puțin.

„Când ne-am despărțit de Vladimir Vladimirovici (Putin) după ultimele negocieri, am convenit ca dumneavoastră și experții dumneavoastră să veniți în Belarus și să stăm de vorbă despre problemele de securitate ale Belarusului”, i-a spus Lukașenko lui Șoigu, potrivit agenției citate.

⚡️Alexander #Lukashenko met with Russian Defence Minister Sergei #Shoigu for an unannounced meeting in the Belarusian capital #Minsk, Belarusian state-owned news agency BelTA reported. pic.twitter.com/3yzIosqiR0

— KyivPost (@KyivPost) April 10, 2023

Rusia plănuiește o reformă a forțelor sale de apărare aeriană pentru a contracara aderarea Finlandei la NATO, a declarat un generalul-locotenent Andrei Demin, adjunctul comandantului-șef al forțelor aerospațiale ruse, într-un interviu publicat luni în ziarul Steaua Roșie al Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters.

Potrivit oficialului militar, forțele de apărare aeriană s-au confruntat cu o serie de provocări în fața atacurilor ucrainene.

Astfel, Rusia a adăugat peste 50 de stații radar mobile și avioane de avertizare timpurie și control A-50 care patrulează în permanență, în timp ce instalațiile de rachete și antiaeriene din regiunile de lângă Ucraina au fost consolidate, a precizat Demin.

În regiunile ucrainene aflate sub control rusesc, au fost înființate unități de apărare aeriană pentru a apăra instalațiile cheie, a declarat Demin, în timp ce Rusia a accelerat producția sistemului antidronă RLK-MC.

Reformele „sunt fără îndoială planificate și vor fi puse în aplicare. (…) Scopul schimbărilor viitoare este dezvoltarea forțelor armate, care vizează îmbunătățirea sistemului de apărare aeriană al Federației Ruse”, a spus Andrei Demin, adăugând că Moscova își va consolida apărarea după ce Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO.

„În aceste condiții, forțele de apărare aeriană elaborează aspecte legate de protejarea frontierei de stat din nord-vestul țării în conformitate cu nivelul crescut al amenințărilor”, a spus oficialul rus.

Unul dintre documentele secrete ale Pentagonului care a fost publicat online în ultimele săptămâni descrie o conversație între doi înalți oficiali sud-coreeni din domeniul securității naționale despre preocupările Consiliului Național de Securitate al țării referitoare la o cerere de muniție din partea SUA, relatează CNN.

Oficialii de la Seul își exprimau îngrijorarea că furnizarea de muniție, pe care SUA urma să o trimită apoi în Ucraina, ar încălca politica țării de a nu furniza ajutor letal statelor aflate în război. Potrivit documentului, unul dintre oficiali a sugerat atunci o modalitate de a ocoli politica fără a o schimba de fapt – vânzând muniția către Polonia.

Biroul prezidențial al Coreei de Sud a transmis duminică, 9 aprilie, că va purta „discuțiile necesare cu SUA” cu privire la scurgerea de informații.

„Suntem conștienți de acest raport și vom purta discuțiile necesare cu SUA cu privire la problemele care au fost ridicate”, au transmis reprezentnații biroului prezidențial, adăugând că Executivul sud-coreean va „analiza precedentele și cazurile altor țări și va veni cu răspunsul în consecință”.

Politica de a nu furniza ajutor letal țărilor aflate în război rămâne neschimbată, au mai transmis autoritățile sud-coreene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică un mesaj pentru cei care au sărbătorit Floriile ortodoxe și Paștele catolic, acesta fiind al doilea an în care cele două sărbători sunt celebrate în plin război.

„Sper ca Duminica Floriilor de anul viitor să fie sărbătorită în pace şi libertate de întregul nostru popor! Fie ca cele mai sincere rugăciuni pentru pacea tuturor celor care astăzi celebrează Paştele să fie auzite!”, a transmis Zelenski, citat de agenția DPA, relatează Agerpres.

„Fiecare sărbătoare creştină luminoasă ne învaţă că, deşi poate nu ştim cum, trebuie să fim siguri că răul va pierde. Şi credem asta. Trebuie să aducem mai aproape înfrângerea răului”, a mai spus liderul de la Kiev.

De la declanșarea invaziei ruse în februarie 2022, din ce în ce mai mulți ucraineni sărbătoresc Paștele conform calendarului gregorian și nu celui respectat de Biserica Ortodoxă Rusă.

Generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre și al Comandamentului Operațional de Est al Ucrainei, a declarat duminică, 9 aprilie, după ce a vizitat zona Bahmut, că Rusia a fost nevoită să implice forțe speciale și unități de asalt aeropurtate în bătălia pentru orașul din regiunea Donețk, pentru că armata ucraineană a „epuizat” mercenarii grupului Wagner în lupte, relatează The Kyiv Independent, care citează Ministerul ucrainean al Apărării.

„Inamicul a trecut la așa-numita tactică siriană a pământului pârjolit. Distruge clădirile și pozițiile (militare) cu lovituri aeriene și focuri de artilerie. Apărarea de la Bahmut continuă. Situația este dificilă, dar sub control”, a spus Syrskyi.

Grupul Wagner asistă armata rusă în eforturile de a captura Bahmut care au loc de aproape opt luni, Moscova încercând să își consolideze controlul asupra întregii regiuni Donețk.

Mai multe detalii: Ucraina acuză Rusia că folosește „tactica pământului pârjolit” în încercarea de a cuceri orașul Bahmut

De la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, și până acum, Rusia a pierdut 178.820 de soldați, potrivit estimărilor publicate luni, 10 aprilie, de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Bilanțul cuprinde și 670 militari ruși care au murit în Ucraina în ultima zi.

Printre pierderile suferite de Rusia în cele 13 luni de război se numără și 3.637 de tancuri, 7.028 de vehicule blindate de luptă, 5.607 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.750 de sisteme de artilerie, 534 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 282 de sisteme de apărare aeriană, 307 avioane, 292 de elicoptere, 2.323 de drone și 18 ambarcațiuni.

„În ultimele șapte zile, Rusia și-a intensificat probabil atacurile blindate în jurul orașului Mariinka din regiunea Donețk”, precizează Ministerul britanic al Apărării într-un raport de luni, 10 aprilie, relatează Uksrainaka Pravda.

Specialiștii britanici amintesc că orașul Marinka este disputat din 2014 și a fost distrus în mare parte de schimburile de focuri de artilerie.

Rusia acordă prioritate operațiunilor militare din regiunea Donețk, „inclusiv în zonele Mariinka și Avdiivka, folosind resurse semnificative pentru câștiguri minime”, mai scris în raportul ministerului britanic.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 10 April 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/kQe3LB4QU7

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/6SKhqe02eM

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 10, 2023

Pentru perioada Paștelui ortodox, care se sărbătorește duminică, 16 aprilie, Kremlinul poate cere o oprire a ostilităților „pentru că o astfel de pauză ar avantaja în mod disproporționat trupele rusești și le-ar permite să își securizeze câștigurile din orașul Bahmut și să pregătească apărarea împotriva contraofensivei Ucrainei din primăvară”, precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

„Kremlinul a cerut în mod selectiv încetarea focului în jurul sărbătorilor religioase pentru a influența situația de pe linia frontului”, precizează think-thank-ul american.

În timpul Paștelui ortodox din 2022, Moscova a refuzat să accepte o încetare a focului pentru că forțele rusești dețineau încă inițiativa pe linia frontului la acel moment, amintesc specialiștii din SUA, adăugând că Rusia a cerut oprirea ostilităților anul trecut, de Crăciun „pentru a obține timp suplimentar ca să pregătească forțele rusești pentru ofensiva de iarnă”.

Mai multe detalii: ISW: Rusia poate încerca să profite de Paștele ortodox pentru a întârzia contraofensivele ucrainene, făcând apel la o încetare a focului

Ucraina a efectuat în ultima zi șase lovituri asupra unor zone în care erau concentrate echipamente și personal rusesc și a respins 58 de atacuri ale trupelor Moscovei în estul Ucrainei, a raportat luni, 10 aprilie, Statul Major General al forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Atacurile au fost respinse în apropierea localităților Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk, unde trupele rusești își concentrează eforturile ofensive, potrivit Statului Major General.

De asemenea, autoritățile ucrainene precizează că în ultimele 24 de ore forțele Kievului au doborât șase drone rusești.

Potrivit sursei citate, duminică, 10 aprilie, Rusia a lansat 26 de atacuri aeriene, patru atacuri cu rachete și 60 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete asupra pozițiilor ucrainene și a zonelor civile populate.

Forțele ruse au bombardat regiunea ucraineană Herson de 78 de ori în ultimele 24 de ore, trăgând 360 de obuze, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin, pe Telegram, luni, 10 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

Capitala regională Herson a fost lovită de 17 obuze. În urma atacurilor asupra regiunii nu au fost înregistrate victime în rândul populației civile, a adăugat oficialul.

Guvernatorul a precizat și că 90 de persoane au fost evacuate din părțile eliberate ale regiunii duminică, 9 aprilie.

Orașul Herson și alte așezări din regiune, situate pe malul vestic al râului Nipru, sunt frecvent supuse bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de forțele ucrainene în noiembrie 2022.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat, în mesajul transmis duminică seară, bombardamentele rusești asupra orașului Zaporojie din Duminica Floriilor ortodoxe, în care un tată și fiica sa de 10 ani au fost uciși, relatează The Guardian.

„Au lovit o casă, o clădire de apartamente. Trei persoane se aflau înăuntru. Un bărbat, o femeie și un copil – o fată, o chema Irina, ar fi împlinit 11 ani anul acesta. Ea a murit. A murit și bărbatul. Condoleanțele mele… Femeia se află în stare critică, la spital, i se acordă îngrijiri medicale. Iată cum petrece statul terorist această Duminică a Floriilor. Iată cum Rusia se izolează și mai mult de lume, de umanitate”, a afirmat Zelenski.

Cei mai mulți dintre cei 41 de milioane de locuitori ai Ucrainei sunt creștini ortodocși și sărbătoresc Paștele pe 16 aprilie.

Scurgerea de documente clasificate ale Pentagonului ar putea proveni de la o sursă americană, cred unii oficiali din SUA citați de Reuters, relatează The Guardian.

„Acum se pune accentul pe faptul că este vorba de o scurgere de informații din SUA, pentru că multe dintre documente se aflau doar în mâinile SUA”, a declarat Michael Mulroy, un fost oficial de rang înalt al Pentagonului, într-un interviu acordat Reuters.

Oficialii care vorbesc despre o sursă americană a scurgerii de informații se bazează pe amploarea subiectelor abordate în documente – de la războiul din Ucraina, la chestiuni legate de China, Orientul Mijlociu și Africa.

Totodată, un oficial a precizat că anchetatorii analizează patru sau cinci teorii privind dezvăluirea documentelor, de la un angajat nemulțumit până la o amenințare din interior menită să submineze interesele de securitate națională ale SUA.

În același timp, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters că este posibil ca documentele să fi fost falsificate pentru ca anchetatorii să fie induși în eroare cu privire la originea lor sau pentru a fi răspândite informații false care ar putea afecta interesele americane.

Pentagonul a sesizat Departamentul de Justiție, care a deschis o anchetă penală.

Mai multe detalii: Sursa scurgerii de informații de la Pentagon este cineva din SUA, cred experții

Rețeaua de apărare antiaeriană a Ucrainei riscă să fie copleșită dacă nu va fi fortificată cu muniții suplimentare, potrivit unei analize a documentelor scurse de la Pentagon și unor oficiali americani citați de New York Times, relatază The Kyiv Independent.

Ziarul american precizează că până în prezent, apărarea aeriană a Ucrainei s-a dovedit surprinzător de eficientă în apărarea țării de atacurile rusești și în împiedicarea Rusiei de a obține controlul asupra spațiului aerian al Ucrainei, dar atacurile repetate secătuiesc stocurile de arme ucrainene, deschizând probabil calea pentru ca avioanele Moscovei să provoace mai ușor pagube.

Dintr-unul dintre documente reieșea că stocurile ucrainene de rachete de apărare aeriană S-300 și Buk din epoca sovietică, cele mai importante arme de apărare aeriană ale Kievului, vor fi complet epuizate până la mijlocul lunii aprilie sau începutul lui mai. Documentul a fost publicat la 28 februarie și nu este clar dacă evaluarea s-a schimbat între timp.

Același document arăta că apărarea aeriană a Ucrainei în zonele din linia întâi va fi „complet redusă” până la 23 mai.

În acest context, oficiali ai Pentagonului au declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea decide să trimită numeroasele avioane de vânătoare și bombardiere ale țării sale pentru a ataca pozițiile și artileria ucrainene.

Generalul american Philip Breedlove a declarat pentru New York Timesc că, cu toate acestea, „Rusia încă se teme puțin să zboare în Ucraina, pentru că există încă o densitate destul de mare de kituri ucrainene”.

Oficialii militari au declarat de asemenea că Ucraina va avea nevoie de mult mai multe resurse pentru a-și susține apărarea aeriană. Întăririle pentru sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt esențiale pentru a o ajuta să recâștige teritoriu în contraofensiva planificată în primăvară, a subliniat un oficial american.

Colonelul Iuri Ihnat, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, nu a comentat în mod special informațiile din documente, dar a declarat pentru Wall Street Journal că Ucraina se confruntă cu provocări serioase în găsirea muniției de concepție sovietică pentru bateriile sale cruciale S-300 și Buk, relatează The Guardian.

Documente scurse de la Pentagon dezvăluie că Rusia a promis un bonus suplimentar pentru trupele care reușesc să avarieze sau să distrugă tancuri furnizate de NATO Ucrainei, relatează New York Times, citat de The Kyiv Independent.

Bonusurile fac „parte dintr-o tranșă mai mare de inițiative structurate pentru a ajuta formațiunile rusești și pentru a ridica moralul în timp ce acestea se luptă să cucerească teritorii în estul Ucrainei”, notează publicația americană.

Din aceleași documente reiese că „videoclipurile cu tancuri distruse vor fi distribuite pe scară largă pentru a reduce încrederea Ucrainei și a Occidentului și pentru a reasigura trupele rusești cu privire la capacitatea lor de a depăși acest nou armament”.

Țările NATO au fost un furnizor continuu de tancuri pentru Ucraina, existând planuri de a trimite Kievului încă 160 de tancuri Leopard de producție germană pentru contraofensiva așteptată în această primăvară.

Ucraina și-a modificat o parte din planurile militare în urma scurgerii a zeci de documente ale Pentagonului, a declarat pentru CNN o sursă apropiată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Kyiv Independent.

Documentele scurse, a căror sursă rămâne necunoscută, oferă o evaluare sumbră a puterii mașinăriei de război a Moscovei. Informațiile sugerează, de asemenea, că armata ucraineană se află într-o situație disperată. Printre altele, unele dintre documente descriu lipsuri critice de muniții de apărare antiaeriană ucrainene.

Dacă oficialii ucraineni au respins documentele ca fiind „false”, oficialii americani au confirmat atât pentru New York Times, cât și pentru CNN că documentele sunt legitime, deși unele dintre ele par să fi fost modificate.

Mihailo Podoliak, un consilier al șefului Biroului președintelui Ucrainei, care a declarat pe Telegram, pe 7 aprilie, că el crede că documentele sunt „bazate pe o mare cantitate de informații fictive” și nu au „nicio legătură cu planurile reale ale Ucrainei”.

Documentele dezvăluie, de asemenea, că SUA l-au spionat pe Volodimir Zelenski, ceea ce a frustrat profund oficialii ucraineni, a declarat pentru CNN sursa apropiată președintelui.

Atât Franța, cât și China consideră că este prea devreme pentru discuții de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece „astăzi, timpul este militar”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat duminică publicației Les Echos, potrivit The Kyiv Independent.

„Ucrainenii rezistă, iar noi îi ajutăm”, a declarat Macron, la trei zile după întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping.

„Nu este timpul pentru negocieri, chiar dacă le pregătim trebuie să stabilim etape importante”.

Macron a adăugat că, pe fondul amenințărilor legate de război, Franța și China ar trebui să susțină principiile Cartei ONU, dreptul umanitar și protecția copiilor, precum și să aibă o „reamintire clară” a securității energiei nucleare, după decizia Rusiei de a plasa arme nucleare în Belarus.

„China va trebui să își dea seama de consecințele faptului că președintele Putin a amplasat arme nucleare în Belarus, la câteva zile după ce a promis că nu o va face”, a declarat Macron.

La 25 martie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia intenționează să plaseze arme nucleare tactice în Belarus pentru antrenament.

Armata rusă a pierdut în fiecare zi în jur de două companii de militari, adică până la 400 de soldați, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Oleksii Dmitrașkovski, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit acestuia, armata rusă refuză în continuare să „renunțe la speranța” unei ofensive de succes în zonă.

Dmitrașkovski a adăugat că prizonierii de război ruși s-au plâns că au fost aruncați în luptă de „comandanți insuficient de serioși și fără nicio pregătire”, ridicând militari în toiul nopții, sub amenințarea armelor și obligându-i să atace armata ucraineană.

La jumătatea lunii martie, Rusia a făcut câștiguri notabile în jurul Avdiivka, Dmitrașovski avertizând la acea vreme că orașul ar putea deveni un „al doilea Bahmut”.

De atunci, Ucraina a stabilizat linia frontului în zonă și a oprit noi avansuri rusești.

Până duminică, Rusia a pierdut peste 178.000 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie anul trecut, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Din informațiile din teren, se pare că trupele rusești își concentrează eforturile pentru a desfășura ofensive spre Lîman, Bahmut, Avdivka și Marinka în regiunea Donețk, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea de duminică seară, potrivit The Kyiv Independent.

Trupele ucrainene au respins peste 40 de atacuri rusești în aceste direcții, inclusiv 20 în direcția Bahmut.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat patru rachete, 23 de lovituri aeriene și peste zece atacuri MLRS care au vizat pozițiile militare și infrastructura civilă ale Ucrainei.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat 6 atacuri asupra unor baze temporare rusești în cursul zilei de 9 aprilie.

În aceșai interval de timp, forțele ucrainene au lovit patru complexe de rachete antiaeriene, precum și 11 baze de trupe și echipamente rusești, un depozit de muniții, o poziție de apărare aeriană și cinci stații de război electronic.

Statul Major General avertizează că amenințarea atacurilor aeriene și cu rachete ale Rusiei rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei.

Letonia intenționează să înceapă în aprilie construcția unui gard de 64 de kilometri de-a lungul frontierei sale cu Belarus, a anunțat, duminică, agenția de presă Delfi, potrivit The Kyiv Independent.

Letonia a luat decizia de a construi un gard cu Belarus încă din 2016 pentru a se proteja de migranții ilegali care traversează granița. Până în aprilie, au fost construiți în total 54 de kilometri, puțin sub o treime din lungimea totală a gardului proiectat.

„Putem vedea deja rezultatele reale ale muncii depuse, ceea ce ne permite să începem construcția fără întârzieri nejustificate”, a declarat președintele Consiliului de administrație al proprietății imobiliare de stat, Renars Griskevics.

Alte două țări, Polonia și Lituania, au decis să construiască garduri la granița cu Belarus, care a ajutat în mod constant Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, după ce Minskul a început să aducă cu avionul mii de migranți din Irak și Siria și să-i împingă peste graniță.

În august anul trecut, Lituania a finalizat construcția unui gard cu o lungime totală de 552 de kilometri la granița cu Belarus, iar Polonia a finalizat gardul în urmă cu șase luni.

Un obuz de mortier rusesc a rănit un bărbat în vârstă de 30 de ani în satul Karaiicine, în regiunea Harkov, a declarat guvernatorul regional Oleg Siniehubov, duminică, potrivit The Kyiv Independent.

Bărbatul a fost spitalizat în stare critică, potrivit oficialului. „Medicii se luptă pentru viața lui”, a adăugat Siniehubov.

Într-o postare pe Telegram, Siniehubov a raportat, de asemenea, că orașul Kupiansk a fost bombardat în aceeași zi, forțele ruse vizând clădiri rezidențiale cu tunuri antiaeriene.

După șase luni în care Ucraina a lansat o contraofensivă surpriză în nord-estul Ucrainei, eliberând în cele din urmă întreaga regiune Harkov, multe zone sunt încă supuse zilnic bombardamentelor rusești.

Urmărește-ne pe Google News