Război în Ucraina, ziua 498 | „Amenințarea este în scădere” la centrala nucleară Zaporojie

Atacul de joi al Rusiei asupra orașului Liov din vestul Ucrainei a încălcat Convenția privin Patrimoniul Mondial prin lovirea unei clădiri istorice dintr-o zonă protejată, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Atacul a lovit o clădire istorică situată în zona tampon a „Ansamblul Centrului Istoric” din Liov, care este un sit al Patrimoniului Mondial, a precizat UNESCO. Zonele tampon sunt zone care adaugă un strat suplimentar de protecție siturilor din Patrimoniul Mondial.

Atacul a fost primul care a avut loc într-o zonă protejată de Convenție de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, a subliniat UNESCO.

„UNESCO reamintește statelor membre obligațiilor pe care le are în temeiul acestor instrumente normative ratificate pe scară largă”, a precizat instituția, adăugând că statele membre nu ar trebui să ia „nicio măsură deliberată care ar putea dăuna patrimoniului cultural și natural situat pe teritoriul altor state membre”.

În martie 2022, directorul general UNESCO, Audrey Azoulay, a trimis o scrisoare ministrului rus de externe Serghei Lavrov „pentru a-i aminti aceste obligații și pentru a specifica coordonatele siturilor Patrimoniului Mondial din Ucraina”, a amintit agenția ONU.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujni, a declarat că contraofensiva țării sale „se dezvoltă conform planului” într-un apel telefonic cu omologul său american, generalul Mark Milley.

Într-o postare pe Facebook, Zalujni a precizat că l-a informat pe Milley cu privire la situația din prima linie și că „au discutat despre nevoile urgente ale Forțelor Armate ale Ucrainei în ceea ce privește armele și munițiile”.

„Militarii ucraineni continuă să desfășoare acțiuni ofensive active. Situația se dezvoltă conform planului, inițiativa este în mâinile noastre”, a precizat generalul Zalujni.

Volodimir Zelenski a anunțat că se află în vizită în Praga joi și că se va întâlni cu președintele ceh Petr Pavel, prim-ministrul Petr Fiala și șefii ambelor camere parlamentare. „Praga este următoarea”, a scris Zelenski pe Twitter, după plecarea de la Sofia.

„Accentul se va pune pe sprijinul pentru apărare, integrarea europeană și euro-atlantică a Ucrainei și Summitul NATO de la Vilnius, situația din jurul centralei nucleare Zaporojie, punerea în aplicare a formulei de pace și reconstrucția Ucrainei”, a transmis Zelenski.

Zelenski urmează să ajungă în capitala Cehiei, după ce a plecat din Bulgaria pentru discuții privind securitatea și summitul NATO de săptămâna viitoare.

Vizitele externe vin în contextul în care Ucraina caută un semnal clar de la NATO, la un summit de la mijlocul lunii iulie care are loc la Vilnius, că se poate alătura alianței militare atunci când războiul Rusiei împotriva țării sale se încheie.

Șeful spionajului militar al Ucrainei, Kirilo Budanov, a declarat joi că amenințarea privind un atac rusesc asupra centrale nucleare Zaporojie se diminuează, dar că s-ar putea întoarce cu ușurință atâta timp cât instalația va rămâne sub ocupație de forțelor ruse.

„Amenințarea este în scădere”, a spus Budanov, care este șeful Direcției principale de informații din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, refuzând să spună cum a ajuns la această concluzie, într-un inter iu acordat Reuters.

Declarație vine după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că pregătesc un atac la cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Budanov nu a oferit detalii despre ceea ce a dus la scăderea riscului sau ce a condus la prima concluzia că Moscova pregătește un atac.

„Îmi pare rău, nu vă pot spune ce s-a întâmplat recent, dar adevărul este că amenințarea este în scădere”, a spus el. „Aceasta înseamnă că cel puțin, împreună cu eforturi comune, am amânat cumva o catastrofă tehnologică.”

„Nu este eliminat (nr.riscul). Atâta timp cât stația este ocupată, acest lucru se poate întâmpla din nou oricând, dacă doresc ei”, a spus el.

Este posibil ca Ucraina să fi depășit Rusia în ceea ce privește numărul de tancuri relatează Bloomberg pe 6 iulie. De asemenea, Ucraina a redus lipsurile pe care le avea în privința obuzierelor și sistemelor de rachete cu lansare multiplă.

Această evoluție vine ca urmare a pierderilor Rusiei pe câmpul de luptă și a sprijinul primit de Ucraina de la partenerii occidentali, relatează Bloomberg citând date de la grupul de investigații open-source Oryx, Institutul Internațional Britanic pentru Studii Strategice și Institutul Kiel din Germania.

În timp ce presa subliniază că cifrele sunt estimări bazate pe datele disponibile, flota de tancuri a Rusiei probabil s-a înjumătățit, în timp ce Ucraina a primit 471 de tancuri noi de la aliați, cu alte 286 în curs de livrare.

Cu toate acestea, Bloomberg a remarcat că pierderile ucrainene sunt mult mai puțin documentate și nu există cifre certe cu privire la tancurile rusești care sunt nou produse sau scoase din depozit.

Cifrele prezentate de Bloomberg indică faptul că, în timp ce Rusia a lansat 3.400 de tancuri înainte de război, numărul a scăzut la 1.400. La rândul său, Ucraina a trecut de la 987 înainte de război la 1.500.

Rusia și Ucraina lansează, de asemenea, în prezent 1.900 și 1.100 de obuziere de 152/155 mm și, respectiv, 841 și 427 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), pe baza datelor Bloomberg.

Acest lucru ar indica faptul că armata rusă a pierdut aproximativ 2.000 de tancuri, 400 de obuziere și 260 de lansatoare MLRS de când și-a lansat invazia pe 24 februarie 2024.

Aceste estimări sunt relativ conservatoare în comparație cu cifrele Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit celui mai recent raport al armatei, Rusia a pierdut 4.068 de tancuri, 4.310 sisteme de artilerie și 657 de MLRS de la începutul războiului.

Administrația Biden va anunța mâine un nou pachet de sprijin cu armament pentru Ucraina și acesta va include muniții cu dispersie, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters.

Armele, care au fost folosite pentru prima dată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lansează de obicei un număr mare de bombe mai mici, ceea ce prezintă numeroase riscuri pentru uciderea civililor.

Ele nu explodează întotdeauna, prezentând un risc viitor pentru civili, și au fost interzise de cea mai mare parte a lumii în temeiul unui tratat din 2008 numit Convenția privind munițiile cu dispersie, pe care SUA, Rusia și Ucraina nu l-au semnat.

Aproximativ 200.000 de copii ucraineni sunt dispăruți din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski în declarații de presă susținute la Sofia.

„Imaginați-vă, nu știm unde sunt 200.000 de copii acum”, a spus Zelenski în timpul unei conferințe de presă în cadrul deplasării de joi în Bulgaria. „Unii dintre ei sunt deportați, alții sunt în teritoriile ocupate și nu știm cine este în viață”, a continuat el.

Declarați vin în contextul în care Moscova a fost acuzată că a transferat în mod forțat și ilegal copii ucraineni din teritoriile ocupate în timpul războiului în Rusia.

În martie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a comisarului pentru drepturile copilului din Rusia, Maria Lvova Belova, pentru responsabilitatea lor în presupusele deportări forțate.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va întâlni vineri cu omologul turc Recep Tayyip Erdogan la Istanbul, a anunțat agenția de stat turcă Anadolu.

Cei doi lideri sunt așteptați să „discută relațiile dintre cele două țări, precum și chestiunile regionale și internaționale, inclusiv cele mai recente evoluții din războiul Rusia-Ucraina, acordul privind cerealele din Marea Neagră, care urmează să expire pe 17 iulie, și asigurarea păcii și stabilității în regiunea Mării Negre”, precizează presa turcă.

Ministrul rus al Apărării a anunțat astăzi că 45 de militari ruși au fost returnați din custodia Ucrainei, transmite agenția de presă RIA.

Anunțul vine în condițiile în care Rusia și Ucraina fac schimb periodic de prizonieri.

Ieri, Kremlinul a semnalat că va fi deschis și pentru un posibil schimb de prizonieri care să-l implice pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich, arestat de Moscova în urmă cu câteva luni sub acuzația de spionaj.

Numărul persoanelor ucise în atacul de dimineață cu rachetă asupra unui bloc din Liov, în vestul Ucrainei, a ajuns acum la cinci, relatează Reuters.

Printre acestea se numără o femeie de 60 de ani și fiica ei de 32 de ani.

Serviciile de urgență au spus că cel puțin alte 36 de persoane au fost rănite și că au scos șapte persoane în viață de sub dărâmături.

Acoperișul și ultimul etaj al clădirii au fost distruse în ceea ce primarul din Liov a numit cel mai mare atac din timpul războiului asupra infrastructurii civile.

Liovul este departe de linia frontului și găzduiește mii de persoane strămutate în interiorul țării din cauza războiului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să spună dacă Evgheni Prigojin este în orașul rusesc Sankt Petersburg, așa cum a afirma președintele belarus Aleksandr Lukașenko.

Întrebat de CNN dacă Președinția rusă știe unde se află șeful grupului Wagner, Peskov a declarat că „nu comentează acest lucru în acest moment”.

De asemenea, întrebat din nou într-o conferință de presă dacă Kremlinul știe unde este acum Prigojin, Peskov a răspuns: „Nu, nu urmărim mișcările sale. Nu avem nici capacitatea, nici dorința de a face acest lucru”.

Pe de altă parte, Peskov a confirmat discuțiile viitoare dintre președintele rus Vladimir Putin și cel belarus Aleksandr Lukașenko, dar nu a dezvăluit dacă cei doi vor vorbi despre Wagner sau Prigojin.

Prigojin nu a mai fost văzut în public din 24 iunie.

Anterior, liderul de la Minsk a declarat în timpul unei conferințe de presă de joi, că șeful Wagner se află în Rusia, nu în Belarus, așa cum fusese convenit conform înțelegerii care a pus capăt revoltei sale de la sfârșitul lunii trecute.

Gara Odnorobivka din districtul Bohodukhiv din regiunea Harkov a fost distrusă în urma unui atac, a anunțat pe 6 iulie Procuratura regiunii, citată de The Kyiv Independent.

Potrivit informațiilor preliminare, lovitura care a vizat gara a avut loc în jurul orei 11.00, au precizat procurorii. Un incendiu violent a izbucnit în clădire, care ar fi fost distrusă în totalitate.

Publicația Suspilne a precizat că, pe baza informațiilor furnizate de oficialii locali, nimeni nu a fost rănit în urma atacului. Atacurile rusești au vizat gara și pe 4 iulie, avariind mai multe clădiri și șine de cale ferată, a mai relatat Suspilne.

Riscul unui posibil atac terorist rusesc la centrala nucleară de la Zaporojie este în scădere, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene Kyrylo Budanov pentru The Times, pe 6 iulie, relatează The Kyiv Independent.

„Desfășurăm anumite acțiuni în acest domeniu, atât publice, cât și nepublice, și cred că acum pericolul unei catastrofe (…) scade”, a declarat Budanov.

Precizările sale vin în contextul în care oficialii ucraineni au susținut în ultimele săptămâni că Rusia plănuiește un atac împotriva centralei nucleare ocupate pentru a provoca scurgeri de radiații.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a avertizat recent că „atacul terorist” ar putea avea loc „în viitorul apropiat” și a afirmat că este posibil ca forțele rusești să fi amplasat dispozitive explozive pe acoperișurile celui de-al treilea și al patrulea reactor.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a inspectat părți ale centralei și a declarat că nu a găsit încă niciun explozibil. Cu toate acestea, pe 5 iulie, șeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că experților nu li s-a permis încă accesul pe acoperișurile reactoarelor.

Centrala Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află sub ocupație rusă din martie 2022. De atunci, forțele ruse și cele ucrainene s-au acuzat reciproc de atacuri în zona centralei.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a anunțat că intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, în viitorul apropiat pentru a discuta, printre altele, „problema din jurul Wagner”, relatează Ukrainska Pravda, care citează agenția de stat Belta, din Belarus, și agenția rusă RIA Novosti.

„Nu cred că vor fi probleme pentru wagnerieni să lucreze în interesul Rusiei. Pierderea unei astfel de unități cu toate nuanțele (desigur, există multe afirmații: au murit oameni, și așa mai departe; ar putea muri mult mai mulți) este imposibilă”, a spus Lukașenko.

„Am convenit să ne întâlnim cu el (cu Vladimi Putin – n.r.) în viitorul apropiat. Cred că vom discuta despre această problemă, întrucât am fost implicați în rezolvarea ei, și despre problemele legate de funcționarea în continuare a PMC Wagner. Cred că aceasta este cea mai simplă problemă care va fi rezolvată și este în curs de rezolvare”, a mai spus liderul de la Minsk.

De asemenea, Lukașenko a precizat că a discutat cu o zi în urmă cu liderul Wagner Evgheni Prigojin.

„El mi-a spus un singur lucru: «Vom lucra pentru binele Rusiei și ne vom îndeplini datoria până la capăt»”, a adăugat Lukașenko.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află joi într-o vizită în Bulgaria, unde va purta discuții cu premierul Nikolai Denkov și cu președintele Rumen Radev, relatează The Guadian și Ukrainska Pravda.

Liderul ucrainean a călătorit cu aeronava guvernamentală bulgară, un Airbus A-319, care a decolat de la Chișinău la ora 11.06 și a ajuns la Sofia după ora 12.04 (aceleași ore în România – n.r.), potrivit datelor flightradar24.com, citate de Ukrainska Pravda.

Zelenski a fost întâmpinat de vicepremierul și ministrul bulgar de externe, Mariya Gabriel.

Într-un mesaj pe rețelele sociale, liderul de la Kiev a precizat că va discuta cu oficialii bulgari despre integrarea euro-atlantică, summitul NATO de luna aceasta, garanțiile de securitate și punerea în aplicare a formulei de pace.

Măsurile de securitate au fost sporite la Sofia joi, în contextul vizitei lui Volodimir Zelenski.

Președintele Belarusului Aleksandr Lukașenko a declarat joi că din informațiile lui, șeful grupării Wagner Evgheni Prigojin se află în Rusia, nu pe teritoriul Belarusului, relatează The Guardian.

„Din câte sunt informat, luptătorii sunt în taberele lor. În ceea ce-l privește pe Prigojin, el se află în Sankt Petersburg. Nu se află pe teritoriul Belarusului”, a spus Lukașenko, adăugând că oferta sa pentru luptătorii Wagner de a fi staționați în Belarus rămâne valabilă.

Șeful Wagner a fost de acord să plece în Belarus ca parte a înțelegerii cu Kremlinul care a pus capăt rebeliunii sale de la sfârșitul lunii trecute. Evgheni Prigojin nu a mai fost văzut în public în ultimele zile.

Mai multe detalii: Anunțul surpriză al lui Lukașenko: Șeful Wagner Evgheni Prigojin este în Rusia, nu în Belarus

Șeful Biroului prezidențial ucrainean, Andrii Yermak, a avut o a doua întâlnire cu diplomați străini pentru a discuta despre implementarea formulei de pace în 10 puncte a președintelui Volodimir Zelenski, a anunțat Biroul prezidențial printr-un comunicat, miercuri, 5 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Discuțiile vin după o primă rundă de consultări care a avut loc la 30 iunie.

La eveniment au participat ambasadorii țărilor G7, șeful delegației UE în Ucraina și șefii misiunilor diplomatice din Turcia, Africa de Sud, China, Danemarca, Brazilia, India, Spania, Indonezia, Coreea de Sud, Australia, Arabia Saudită, Argentina, Polonia, Slovacia, Cehia, ONU și Vatican, se precizează în comunicat.

Întâlnirea s-a concentrat pe problemele legate de radiații, securitate nucleară, alimentară și energetică, pe integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pe consultările privind eliberarea prizonierilor militari și civili deținuți de Rusia.

„Eliberarea tuturor prizonierilor și deportaților este unul dintre punctele formulei de pace inițiate de Volodimir Zelenski, iar statul nostru continuă consultările active cu toate țările interesate cu privire la implementarea acesteia”, a spus Iermak.

La reuniune au participat maiorul Dmytro Andriușcenko, comandantul Brigăzii Gărzii Naționale Azov, și locotenentul Oleksandra Kruchenko, din cadrul Serviciului Grănicerilor de Stat, apărători din Mariupol și Azovstal, care au supraviețuit captivității rusești și au fost eliberați în octombrie 2022.

Volodimir Zelenski a prezentat un plan de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina la 15 noiembrie 2022.

Planul prevede prevenirea ecocidului în Ucraina, pedepsirea celor responsabili de crime de război, retragerea tuturor trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei, restabilirea integrității teritoriale a țării și eliberarea tuturor prizonierilor de război și deportaților. Propunerile solicită, de asemenea, asigurarea securității energetice, a securității alimentare și a securității nucleare.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a reacționat joi, printr-o postare pe Twitter, la atacul cu rachete care a vizat în timpul nopții orașul vestic Liov, relatează The Guardian.

„Liov. O altă teroare nocturnă din partea Rusiei – la sute de kilometri de linia frontului. Oameni pașnici au murit, există răniți. Pentru cei care au îndoieli în legătură cu cine se luptă Ucraina, țara teroristă a arătat încă o dată că scopul său este ca nimeni din Ucraina să nu se simtă în siguranță. Condoleanțele mele tuturor celor afectați de această tragedie”, a scris soția președintelui Volodimir Zelenski.

Lviv. Another night terror from RF — hundreds of kilometers from frontline. Civilians were killed and wounded. For those who doubt who 🇺🇦 is at war with, the terrorist country showed again that its goal — that no one in 🇺🇦 feels safe. My condolences to all affected by the tragedy pic.twitter.com/TsLeKZy024

— Олена Зеленська (@ZelenskaUA) July 6, 2023

O reacție a venit și din partea ambasadoarei SUA în Ucraina, Bridget Brink, care a descris atacul ca fiind unul „plin de răutate”.

„Atac plin de răutate cu rachete rusești asupra Liovului. Atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor sunt absolut îngrozitoare. Nu vom sta cu mâinile în sân și vom continua să consolidăm capacitatea Ucrainei de a se apăra”, a transmis Brink.

La rândul său, Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a declarat că atacul rusesc de la Liov este „o altă tragedie și un act terorist”, notează CNN.

Un copil se află printre cele peste 30 de persoane rănite în atacul cu rachete rusești asupra unui bloc de apartamente din Liov, a anunțat Ministerul ucrainean de Interne, citat de CNN.

Anterior, ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klymenko, a declarat că cel puțin patru persoane au fost ucise în atacul din orașul din vestul țării.

Oamenii sunt prinși sub dărâmături, iar eforturile de salvare sunt în curs de desfășurare, a mai spus ministrul.

Apariția unor obiecte noi pe acoperișul celei de-a patra unități de putere a centralei nucleare Zaporojie a fost înregistrată în imagini din satelit de către serviciul Planet Labs, a relatat pe Telegram serviciul ucrainean al Radio Europa Liberă, citat de Ukrainska Pravda.

„Imaginile din satelit ale centralei Zaporojie arată apariția unor noi obiecte pe acoperișul celei de-a patra unități de putere, a căror exploatare a fost raportată de către Statul Major General”, a scris Radio Europa Liberă.

Fotografiile au fost făcute pe 5 iulie, mai precizează sursa citată.

Europa Liberă mai notează că studiat fotografiile din satelit de la cea de-a patra unitate de putere a centralei în ultimul an și jumătate și scrie că astfel de obiecte nu au fost vizibile în nicio imagine în acest timp.

Statul Major General al Ucrainei a raportat că forțele ruse au minat acoperișul unității energetice III a centralei nucleare de la Zaporojie.

Grupul internațional de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch face apel la Rusia și Ucraina să înceteze folosirea bombelor cu dispersie în conflict și a îndemnat SUA să nu furnizeze Kievului acest tip de muniție, relatează Reuters.

Potrivit unui raport publicat joi de Human Rights Watch, atât forțele Moscovei, cât și cele ale Kievului au folosit muniții cu dispersie care au ucis civili ucraineni.

În prezent, SUA analizează dacă vor răspunde sau nu solicitării guvernului ucrainean de a-i furniza aceste arme.

Bombele cu dispersie împrăștie de obicei numeroase bombe mai mici pe o suprafață mare, care pot ucide sau mutila civili pe o perioadă de luni sau ani mai târziu.

„Munițiile cu dispersie folosite de Rusia și Ucraina ucid civili acum și vor continua să o facă timp de mulți ani. Ambele părți ar trebui să înceteze imediat să le folosească și să nu încerce să obțină mai multe din aceste arme”, a declarat Mary Wareham, director interimar pentru arme al grupului.

Peste 120 de țări au semnat un tratat internațional care interzice aceste arme. Rusia, Ucraina și SUA au refuzat să semneze tratatul.

Un oficial de rang înalt al Pentagonului spunea recent că munițiile cu dispersie i-ar fi utile Ucrainei pentru a riposta împotriva forțelor rusești, dar că livrarea acestora nu a fost încă aprobată din cauza restricțiilor impuse de Congres și a îngrijorărilor aliaților.

Potrivit Human Rights Watch, care citează peste 100 de localnici, martori și personal de urgență, Ucraina a tras rachete cu muniție cu dispersie în zonele controlate de ruși în și în jurul orașului Izium din estul țării, anul trecut.

Atacurile ucrainene au ucis cel puțin opt civili și au rănit cel puțin 15 în Izium, a precizat Human Rights Watch.

Anterior, grupul a semnalat că utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie în Ucraina a ucis zeci de civili.

De asemenea, Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a documentat utilizarea unor astfel de bombe de către ambele părți.

Maksym Kozytskyi, guvernatorul regiunii Liov, din vestul Ucrainei, a precizat că loviturile asupra orașului cu același nume au fost lansate de forțele ruse dinspre Marea Neagră, relatează The Guardian.

„Inamicul a atacat regiunea noastră dinspre Marea Neagră cu rachete Kalibr. Comandamentul aerian «vest» al forțelor aeriene ale forțelor armate ale Ucrainei a distrus șapte rachete deasupra regiunii Liov. A fost confirmată moartea a patru persoane. Toate se aflau în casă în momentul atacului. Condoleanțe rudelor. 34 de persoane au fost rănite. Aproximativ 30 de case și peste 50 de mașini au fost avariate”, a precizat oficialul.

Kozytskyi a mai spus că fragmentele de rachete căzute au provocat pagube și în două sate din regiune, fără a fi înregistrate victime.

În acest context, guvernatorul a făcut apel la Occident pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă F16.

Cinci rezervoare de combustibil au luat foc la un depozit de petrol din Makiivka, oraș ocupat de forțele ruse în regiunea Donețk, miercuri, 5 iulie, a anunțat agenția rusă de stat TASS, citată de The Kyiv Independent.

Primarul din Makiivka a declarat că incendiul a fost provocat de o lovitură de artilerie asupra orașului, a relatat o agenție de presă locală din orașul Donețk. Locuitorii unui sat vecin au rămas parțial fără electricitate, însă nu au fost raportate victime, a mai spus oficialul.

De asemenea, publicația locală a relatat că incendiul a fost cauzat de o lovitură cu sisteme de rachete cu lansare multiplă, susținând că atacul a fost lansat de forțele ucrainene.

Cu o zi înainte, biroul de comunicare strategică al forțelor armate ucrainene a raportat pe Telegram distrugerea unei baze din Makiivka. Biroul a publicat și o înregistrare video a unei explozii de mari dimensiuni.

„Ca urmare a focului eficient al Forțelor de Apărare ucrainene, o altă bază teroristă rusă din Makiivka a încetat să mai existe temporar”, se precizează în postarea de pe Telegram.

Reprezentanți ai Rusiei din regiunea Donețk au afirmat pe Telegram că un om a fost ucis și 36 de persoane au fost rănite în urma atacului, mai precizeză publicația citată.

Comandamentul aerian de sud al Ucrainei a raportat că a doborât miercuri, 5 iulie, opt drone de lansate de foțele Moscovei deasupra regiunii Mikolaiv, relatează The Kyiv Independent.

Patru drone Lancet, două drone Merlin-VR, o dronă Zala și o dronă Orlan-10 au fost distruse deasupra regiunii, a scris comandamentul într-o postare pe Facebook.

Pe 4 iulie, comandamentul a raportat doborârea a două drone de fabricație iraniană deasupra aceleiași regiuni.

Cel puțin patru persoane au fost ucise și nouă rănite în atacul cu rachete de joi, 6 iulie, asupra orașului ucrainean Liov, potrivit bilanțului valabil pentru ora 7.30, anunțat de ministrul de interne Ihor Klymenko pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Liov, Maksym Kozytskyi, a declarat anterior că rachetele rusești au lovit o clădire de apartamente din oraș. Primarul Andriy Sadovyi a confirmat ulterior pe Telegram că peste 50 de apartamente au fost distruse.

„Acesta este cel mai mare atac asupra infrastructurii civile din Liov de la începutul invaziei la scară largă”, a spus primarul.

Șapte persoane au fost salvate de sub dărâmături, dar se crede că mai mulți oameni sunt încă prinși sub printre ruine.

În ultimele ore, 64 de persoane au fost evacuate de Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.

Forțele aeriene ucrainene au raportat pe Telegram cu puțin timp înainte de ora locală 3 (aceeași oră în România – n.r.) că apărarea aeriană a țării funcționa în regiunile Liov și Ternopil, în urma alertelor de raid aerian din întreaga țară.

Orașul Liov se află în regiunea cu același nume, în vestul extrem al Ucrainei. Fiind departe de liniile de front, regiunea a fost în mare parte ferită de atacurile rusești, însă a fost supusă unor lovituri ocazionale cu drone și rachete asupra infrastructurii critice.

O rachetă rusească a lovit o clădire de apartamente din orașul Liov din vestul Ucrainei, omorând cel puțin trei persoane, a declarat primarul localității, Andriy Sadovyi, potrivit BBC.

Opt persoane au fost rănite, dintre care una grav. Există temeri că mai multe persoane ar putea fi prinse sub dărâmături.

„Deja sunt trei morţi”, a indicat Sadovi într-un mesaj pe Telegram, care a precizat că „numeroase apartamente” sunt avariate.

Șeful regiunii, Maksym Kozytskyi, a declarat că o „instalație de infrastructură critică” a fost lovită în oraș. El nu a oferit alte detalii.

Armata rusă nu a comentat atacul raportat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri seară că a semnat un decret pentru a impune sancțiuni asupra a 18 holdinguri asociate cu Rusia.

„Principiul nostru este evident: activitățile tuturor persoanelor și entităților care contribuie la capacitatea regimului rus de a teroriza Ucraina și ordinea internațională bazată pe reguli trebuie oprite”, a scris Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, Ucraina „face totul pentru a sincroniza toate sancțiunile în numărul maxim de jurisdicții”.

Potrivit documentului care enumeră holdingurile sancționate, acestea vor fi supuse blocării activelor lor în Ucraina, ceea ce înseamnă că nu își vor putea retrage capitalul în afara Ucrainei.

O persoană a fost ucisă și cel puțin alte trei au suferit răni de schije în urma unui atac rusesc care a avut loc miercuri în regiunea Herson, potrivit procuraturii regionale.

„O investigație [a fost] lansată cu privire la decesul și rănile cauzate de un alt bombardament ostil asupra comunității Bilozerska din regiunea Herson”, a anunțat procuratura într-o postare pe rețelele de socializare.

Rusia a bombardat în satul Bilozerska în jurul orei locale 19.00.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizatcă Ucraina lucrează îndeaproape cu aliații înaintea summitului NATO de la Vilnius pentru că „securitatea colectivă prevalează”, în discursul tradițional pe care îl susține în fiecare seară.

Potrivit lui Zelenski, următorul summit, care va avea loc în perioada 11-12 iulie, este un „moment crucial pentru securitatea noastră comună în Europa”.

Ucraina a solicitat să se alăture alianței militare în septembrie 2022, iar oficialii ucraineni au cerut în mod repetat un „semnal clar” din partea aliaților cu privire la perspectivele sale de aderare, recunoscând totodată că războiul în curs al Rusiei împotriva Ucrainei va întârzia procesul de aderare.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat miercuri că, deși nu toate așteptările Ucrainei ar putea fi îndeplinite pe deplin la următorul summit, întâlnirea este de așteptat să fie productivă.

„Am sentimentul că vom găsi o formulare care să nu-i dezamăgească pe ucraineni și să afirme mai multe decât suntem obișnuiți să spunem”, a spus Nausėda.

Deoarece nu există un sfârșit clar al războiului împotriva Ucrainei, o alternativă aflată în discuție între aliați este oferirea de garanții de securitate Ucrainei.

Ministerul francez de Externe a declarat la sfârșitul lunii mai că aliații NATO au în vedere un acord de securitate în stil israelian pentru Ucraina.

Un bărbat care a detonat un dispozitiv exploziv la un tribunal din capitala Ucrainei a murit miercuri după ce s-a baricadat în interiorul unei părți a clădirii, a declarat ministrul de Interne Ihor Klimenko, invocând „informații preliminare”.

Doi membri ai unei unități speciale a forțelor de securitate de răspuns rapid au fost răniți în timpul încercărilor de a-l aduce pe bărbat sub control. În timpul incidentului s-au auzit două zgomote puternice.

Klymenko, care a informat reporterii de la fața locului, a spus că bărbatul „probabil a murit din cauza dispozitivului exploziv”.

Administrația militară a citat, de asemenea, „informații preliminare” și a spus că dispozitivul a fost detonat într-o toaletă a instanței de către un bărbat care fusese dus la o ședință de judecată.

În declarațiile sale, ministrul nu a menționat nicio legătură cu Rusia.

Un bărbat a murit, iar 41 de persoane au fost rănite, printre care doi copii, după bombardamentele ucrainene asupra districtului Makiivka din regiunea estică Donețk, potrivit presei de stat ruse TASS.

Potrivit Tass, au mai fost avariate de bombardamente: 40 de blocuri, 12 instituții de învățământ, 13 grădinițe, patru instituții sportive, 13 facilităţi sociale, două stații de pompieri și nouă instituții medicale.

Marți, autoritățile instalate de ruși din Donețk au declarat că cel puțin două persoane au murit ca urmare a ceea ce au spus că este un bombardament ucrainean asupra orașului Donețk.

Poliția ucraineană a declarat miercuri că investighează o explozie raportată într-un tribunal districtual din capitala Kiev, potrivit The Guardian

Poliția a precizat, într-o postare pe Telegram, că ofițerii și alți experți se află la fața locului.

Potrivit informațiilor preliminare, un dispozitiv a fost detonat de un bărbat care era prezent la o ședință de judecată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE