Război în Ucraina, ziua 566 | Armata ucraineană anunță că a bombardat o bază militară rusă din Donețk de unde erau operate drone

Mai multe explozii s-au auzit marți seară în regiunea Zaporojie după ce autoritățile locale i-au avertizat pe cetățeni că rușii pot folosi arme balistice, anunță Pravda.

La ora 6:21, trei regiuni, inclusiv Zaporojie, au emis o alertă de amenințare cu folosirea armelor balistice. Ulterior, publicația „Suspilne Zaporojie” a raportat că sunt exploziile în oraș fără a oferi alte detalii

Forțele ucrainene au efectuat luni o lovitură cu succes împotriva unei baze rusești de unde erau operare drone Zala și Lancet, a anunțat marți Direcția de Comunicare Strategică a armatei.

Baza este situată în satul Luhanske ocupat de ruși, regiunea Donețk.

Armata ucraineană nu a precizat câți soldați ruși au fost uciși și câți drone au fost distruse.

Forțele ucrainene au lansat un nou atac cu drone asupra orașului Enerhodar ocupat de ruși, situat lângă centrala nucleară Zaporojie, a anunțat Serviciul de informații al apărării ucrainene citat de CNN.

Potrivit Kievului, o dronă a lovit un birou folosit de ocupanți ca birou de pașapoarte. Alte două locaţii unde se aflau ofiţeri ruşi au fost lovite.

„În urma loviturii, un incendiu a izbucnit în cameră și mai multe echipaje de ambulanță au ajuns la clădire”, se arată în comunicat.

Forțele ruse au lansat un atac asupra unității Serviciului de Stat de Urgență din satul Kozacha Lopan din regiunea Harkov, a informat marți Serviciul de Stat de Urgență.

Atacul a fost efectuat în jurul orei 13.00 și a deteriorat geamurile unei clădiri și a unui autoturism de serviciu, precum și alte transporturi auto private.

Nu au fost raportate victime în urma atacului.

Forțele de ocupație ruse au lansat marți un atac cu rachete asupra regiunii Zaporojie, au anunțat autoritățile ucrainene.

„În jurul orei 12:27, armata rusă a lansat o lovitură cu rachetă (tipul de rachetă este în curs de stabilire) pe o zonă deschisă din districtul Zaporojie”, a anunțat Yurii Malashko, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie.

Guvernul suedez va cere forţelor sale armate să analizeze posibilitatea de a trimite avioane de luptă Gripen în Ucraina, a informat marţi postul de radio public suedez (SR), citând surse sub rezerva anonimatului, relatează Reuters.

Guvernul caută informaţii despre modul în care cedarea avioanelor ar afecta capacităţile de apărare ale ţării, a relatat SR.

De asemenea, guvernul doreşte să ştie cât de repede poate produce Suedia noi avioane. O solicitare oficială a guvernului către armata suedeză ar putea fi înaintată joi.

Orașele Krasnohorivka și Avdiivka din regiunea ucraineană Donețk au fost atacate marți de forțele ruse, doi civili fiind uciși și alți trei, răniți, a anunțat Procuratura Generală, citată de The Kyiv Independent.

Un atac de artilerie împotriva orașului Krasnohorivka a avut loc în cursul dimineții. Un obuz a lovit o casă, ucigând o femeie în vârstă de 84 de ani și un bărbat de 71 de ani care locuiau acolo, au precizat procurorii. Totodată, o femeie în vârstă de 70 de ani care locuia temporar în casă a suferit arsuri și o contuzie în urma atacului.

De asemenea, marți dimineață, Rusia a bombardat Avdiivka, lovind o reședință privată și rănind o femeie de 82 de ani și pe fiica ei de 55 de ani.

Cele trei persoane rănite au fost spitalizate.

Krasonohorivka și Avdiivka se află în apropierea liniei frontului din regiunea Donețk, parțial ocupată.

Kievul va trebui să anuleze un decret care exclude negocierile cu Rusia, dacă se dorește să existe vreo perspectivă privind discuții care să ducă la oprirea războiului, a declarat marți președintele rus Vladimir Putin, citat de CNN.

„Dacă Statele Unite consideră că Ucraina este pregătită pentru negocieri, atunci (Ucraina) să anuleze decretul care interzice negocierile”, a spus Putin, la Vladivostok, unde a participat la Forumul Economic Estic.

Liderul de la Kremlin a precizat că secretarul de stat american Antony Blinken „a spus că sunt pregătiți (pentru negocieri). Atunci ei (Ucraina) ar trebui să anuleze decretul, apoi vom vedea”.

„Ei au spus public că nu vor negocia. Să spună acum în mod public că vor să o facă”, a continuat liderul rus.

În octombrie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a declarat în mod oficial că perspectiva oricăror discuții cu Putin este „imposibilă”.

Decretul a venit după ce președintele rus a declarat patru regiuni ocupate ale Ucrainei ca fiind oficial parte a Rusiei.

Antony Blinken a declarat recent pentru ABC News că Rusia trebuie să demonstreze că poate acționa cu bună credință dacă se dorește să aibă loc discuții.

„Este nevoie de doi pentru a dansa tango. Și până acum nu vedem niciun indiciu că Putin are vreun interes pentru o diplomație semnificativă. Dacă o va face, cred că ucrainenii vor fi primii care se vor implica, iar noi vom fi chiar în spatele lor. Toată lumea vrea ca acest război să se încheie, dar trebuie să se încheie în termeni drepți și în termeni durabili, care să reflecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus șeful diplomației americane.

Peste un sfert de milion de ruși s-au înrolat voluntar în forțele armate în ultimele luni, a declarat marți, 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin, relatează CNN.

Răspunzând unor întrebări adresate la Forumul Economic Estic din Vladivostok, liderul de la Kremlin a spus că aceste recrutări se adaugă la mobilizarea parțială decretată în urmă cu un an.

„Am organizat o mobilizare parțială și au fost chemate 300.000 de persoane. În ultimele șase sau șapte luni, avem 270.000 de persoane care au semnat voluntar contracte de serviciu. Oamenii vin la birourile de înregistrare și înrolare militară și semnează contracte. În fiecare zi, 1.000-1.500 de persoane semnează zilnic contracte”, a afirmat Putin.

El a adăugat că cei care s-au înrolat au făcut-o în mod voluntar, „înțelegând că pot fi răniți și că își pot da viața pentru Patrie”.

În septembrie 2022, Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială în Rusia în condițiile în care războiul din Ucraina s-a prelungit peste așteptările Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a opus prin veto proiectului de lege care prevede prelungirea restricțiilor privind dezvăluirea declarațiilor de avere ale oficialilor, relatează Reuters și The Kyiv Independent.

„M-am opus prin veto la legea privind declarațiile de avere, care ar fi întârziat publicarea lor. Motivul este clar: declarațiile trebuie să fie dezvăluite în totalitate. În acest moment. Nu peste un an. Registrul trebuie să fie deschis chiar acum. Acest amendament cheie trebuie făcut înainte ca legea să poată fi adoptată din nou. În cel mai scurt timp”, a anunțat Zelenski într-un mesaj publicat pe platforma socială X.

Adoptat la începutul lunii septembrie de Parlament, proiectul conține un amendament potrivit căruia nu va exista un acces public la declarațiile de avere ale oficialilor timp de încă un an.

Cerința de depunere a declarațiilor electronice a fost suspendată din motive de securitate la începutul invaziei ruse, accesul public la aceste documente fiind închis.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski s-a opus prin veto unui proiect de lege care împiedica accesul la declarațiile de avere ale oficialilor

Guvernul polonez vrea să facă apel la Comisia Europeană astăzi, 12 septembrie, pentru prelungirea interdicției de import a cerealelor ucrainene în cinci țări UE, a declarat, pentru canalul local de știri Polsat News, purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Müller, citat de The Kyiv Independent.

Müller a spus că Varșovia va introduce restricții la nivel național în cazul în care Comisia nu va fi de acord să prelungească măsura.

Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria au cerut Comisiei Europene să interzică vânzarea pe piața internă a anumitor cereale ucrainene, în condițiile în care importurile mai ieftine din țara vecină amenințau producția locală. Măsura a fost introdusă în luna mai și urmează să expire la 15 septembrie.

Kievul a făcut apel la UE să nu prelungească interdicția.

Ucraina, unul dintre principalii producători de cereale din lume, caută rute alternative de export după ce Rusia s-a retras, în luna iulie, din inițiativa privind exportul cerealelor pe Marea Neagră.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți, răspunzând unei întebări la reuniunea anuală a Forumului Economic Estic, de la Vladivostok, că actuala contraofensivă lansată de Kiev nu a avut „niciun rezultat” și că armata ucraineană a suferit „pierderi grele”, relatează Sky News.

Liderul de la Kremlin a mai spus că, din punctul său de vedere, odată ce Kievul va fi aproape de a rămâne fără resurse, ar putea „dori să înceapă discuții de pace”.

De asemenea, referindu-se la avioanele de vânătoare F-16 promise de mai multe țări occidentale Kievului, Vladimir Putin a spus că această măsură „nu va schimba nimic”, dar că va „prelungi” războiul.

Miniștrii justiției din statele membre și observatori ai Consiliului Europei au adoptat o declarație care conține o serie de principii („principiile de la Riga”) care descriu modul în care Rusia ar trebui să fie trasă la răspundere pentru pierderile și daunele pe care le-a provocat în Ucraina, relatează The Kyiv Independent, citând un comunicat de luni, 11 septembrie, al Consiliului Europei.

Principiile sunt menite să ducă la stabilirea reponsabilității „pentru agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și pentru a oferi despăgubiri tuturor victimelor războiului, inclusiv prin funcționarea concentrată și eficientă a Registrului daunelor cauzate de agresiune”.

În conformitate cu principiile de la Riga, registrul ar trebui să aibă o abordare centrată pe victime pentru a sprijini în special grupurile cele mai vulnerabile, precum femeile și copiii.

Pe termen lung, registrul ar urma să fie prima componentă a unui mecanism internațional de despăgubire.

Instrumentul include o platformă digitală cu date despre cererile de despăgubire și dovezile colectate pe teren în Ucraina.

„Toate acuzațiile de crime, inclusiv crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise de forțele rusești în Ucraina, trebuie să fie investigate pe deplin și, acolo unde se justifică, urmărite penal la nivel național și internațional, pentru ca cei responsabili să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor. Justiția trebuie să fie făcută pentru toate victimele și cu scopul de a descuraja viitoarele crime de război”, se precizează în comunicatul citat.

Consiliul Europei subliniază în acest context că susține „investigațiile și eforturile de colectare a probelor desfășurate de autoritățile ucrainene, de alte autorități naționale și de procurorul Curții Penale Internaționale (CPI)”.

De asemenea, miniștrii au subliniat importanța mandatului de arestare emis de CPI împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova în legătură cu presupusa deportare forțată a copiilor ucraineni în Rusia.

Ministerul britanic al Apărării precizează marți, 12 septembrie, în raportul său privind războiul din Ucraina, că „în ultimele săptămâni, Rusia a recalibrat poziția apărării sale aeriene cu rază scurtă și medie de acțiune din jurul Moscovei”, într-un efort de apărare împotriva atacurilor cu drone.

„De la începutul lunii septembrie 2023, sistemele rusești de apărare aeriană SA-22 din jurul Capitalei au fost surprinse ca fiind poziționate pe turnuri și rampe ridicate. Anterior, în urma loviturilor împotriva bazelor aeriene Engels și Ryazan din decembrie 2022, Rusia a poziționat SA-22 și pe acoperișurile clădirilor oficiale din Moscova”, se menționează în raport.

Specialiștii britanici spun că măsura a fost luată „aproape sigur pentru a permite sistemului să detecteze și să angajeze ținte de tip UAV (drone – n.r.)”, precum și ca să transmită „o reasigurare de profil înalt pentru public că autoritățile au amenințarea sub control”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 12 September 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/Mv8cRZoCV8

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/Bx8Qaiz3tN

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) September 12, 2023

În ultima zi, au avut loc 30 de ciocniri militare în toate direcțiile pe câmpul de luptă, anunță Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

Forțele ruse continuă să ia cu asalt apărarea ucraineană, menționează Kievul, adăugând că doar în apropiere de Robotine și Novodanilovka, în regiunea Zaporojie, forțele ucrainene au respins peste 10 atacuri ale trupelor Moscovei.

„Soldații ucraineni țin cu curaj linia de apărare, respingând mai mult de 10 atacuri inamice în zonele Robotine și Novodanilovka din regiunea Zaporojie. Ei au avut succes în zonele de la sud și sud-est de Robotine și își consolidează pozițiile pe liniile obținute”, se precizează în raportul citat.

Totodată, în ultimele 24 de ore, aviația ucraineană a lansat șapte lovituri asupra zonelor în care erau concentrate personalul, armele și echipamentele militare ale Rusiei.

Situația operațională în estul și sudul Ucrainei rămâne destul de dificilă, mai precizează armata Kievului.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului anunță că a înregistrat 292 de victime civile în Ucraina în perioada 1-10 septembrie, dintre care 55 de oameni au murit și 237 au fost răniți, relatează The Kyiv Independent.

Printre civilii uciși se numără și un copil.

În total, bilanțul victimelor civile confirmate începând de la 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia în Ucraina, a ajuns la la 9.614 morți și 17.535 de răniți.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului precizează că datele sunt incomplete, având în vedere că informațiile sunt primite cu întârziere din zonele unde luptele sunt în desfășurare, astfel că specialiștii cred că cifrele reale sunt „considerabil mai mari”.

Armele cu „efecte pe arii extinse”, precum artileria și rachetele, au fost responsabile pentru 94% dintre victimele recente, în timp ce minele și alte rămășițe explozive, pentru restul de 6%.

Organismul ONU publică rapoarte pe baza informațiilor colectate de către Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina (HRMMU), care strânge date în urma interviurilor cu victime și martori, precum și prin toate formele disponibile de documente sau potențiale dovezi.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a intrat marți dimineață pe tteritoriul Federației Ruse cu un tren care circulă către nord prin Primorski Krai, regiunea din Orientul Îndepărtat, a anunțat agenția rusă de presă de stat RIA, citată de CNN.

Și Ministerul Apărării din Coreea de Sud a anunțat că liderul nord-coreean a intrat în Rusia la primele ore ale zilei de marți, 12 septembrie.

„Va fi o vizită în toată regula. Vor avea loc negocieri între două delegaţii, iar după aceea, dacă va fi necesar, liderii îşi vor continua comunicarea într-un format de tip «unu la unu»”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Mai multe detalii: Kim Jong un a ajuns în Rusia. Kremlinul: „Va fi o vizită în toată regula”

Podul Crimeei a fost închis de autoritățile rusești instalate în regiunea ucraineană anexată timp de aproape o oră în noaptea de 12 septembrie, potrivit unor surse rusești citate de The Kyiv Independent.

În jurul orei locale 1:40 (aceeași oră în România – n.r.) podul a fost închis traficului, iar șoferilor de pe pod li s-ar fi cerut să rămână calmi și să urmeze instrucțiunile personalului de securitate în domeniul transporturilor, au relatat agenția rusă de presă de stat RIA Novosti și canalul Telegram care transmite informații despre podul Kerci.

După aproximativ 50 de minute, s-a anunțat că circulația a fost reluată pe pod.

Nu a fost prezentat niciun motiv pentru închiderea podului.

Podul face legătura între partea continentală a Rusiei și peninsula Crimeea anexată de Rusia în 2014, într-o mișcare nerrecunoscută de comunitatea internațională. În același an a început și construcția podului, aceasta fiind încheiată în 2018.

Un dispozitiv exploziv a fost aruncat de o dronă în Rylsk, în regiunea rusă Kursk, luni, 11 septembrie, a afirmat guvernatorul regional Roman Starovoyt, relatează The Kyiv Independent.

Mai multe ferestre și fațade au fost avariate în două case, a precizat oficialul.

La o oră după ce a fost raportată prima dronă, Starovoyt a anunțat un al doilea atac în regiune, în urma căruia acoperișul unei clădiri administrative a fost avariat și au fost sparte ferestrele.

Kursk se află la granița cu regiunea ucraineană Sumî.

Marea Britanie a acuzat luni Rusia că a vizat o navă civilă de marfă dintr-un port din Marea Neagră pe 24 august, într-un atac cu rachete neconfirmat anterior, dar care a fost dejucat cu succes de apărarea ucraineană, relatează Reuters.

Ucraina a făcut eforturi pentru a permite navelor blocate în portul Odesa de la începutul conflictului Rusia-Ucraina să navigheze în ape deschise după prăbușirea coridorului pentru cereale din Marea Neagră, susținut de ONU.

Remarcile, făcute în parlamentul Marii Britanii de prim-ministrul Rishi Sunak, reprezintă prima dată când un oficial comentează despre o navă care este vizată de la începutul acestor eforturi ucrainene. Din 18 august, patru nave de marfă au plecat din Odesa.

„Datorită informațiilor declasificate, știm că armata rusă a vizat o navă de marfă civilă în Marea Neagră cu mai multe rachete pe 24 august”, a declarat Sunak în Parlament.

Rachetele au vizat o navă de marfă sub pavilion liberian acostat în port și au fost doborâte cu succes, a anunțat biroul de externe al Marii Britanii într-un comunicat. Rachetele au inclus două rachete „Kalibr” trase de Flota Mării Negre, a adăugat acesta.

Situația de luptă pe linia frontului de sudul și est rămâne dificilă, pe măsură ce ocupanții ruși continuă să încerce să ia cu asalt pozițiile defensive ucrainene, anunță Statul Major al Forțelor Armate, în raportul operațional.

Potrivit armatei ucrainene, forțele de apărare ucrainene au respins atacurile rușilor din direcțiile Avdeevski, Maryinsky și Zaporojie și au lansat 7 lovituri în zonele în care erau concentrate personalul militar și echipamentul militar.

Autoritățile ucrainene nu pot identifica 57 de cadavre descoperite într-o groapă comună la periferia orașului Izium din regiunea Harkov, potrivit Pravda.

„Din păcate, nu am reușit să identificăm 57 de persoane. Există informații personale ale altor 58 de persoane, dar nu există rude care să furnizeze material pentru un test ADN”, a declarat Dmitro Chubenko, purtătorul de cuvânt al Procuraturii regiunii Harkov.

El a remarcat că peste 20 dintre morți au răni sub formă de fracturi ale diferitelor părți ale corpului, iar 15 au fost împușcați.

În septembrie 2022, autoritățile ucrainene au descoperit o groapă comună cu 451 de cadavre în orașul Izium, eliberat de sub ruși.

Kremlinul a insistat luni că negocierile cu Ucraina sunt posibile numai dacă Kievul recunoaşte realitatea care a fost creată pe teren, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de Rusia în septembrie 2022, potrivit EFE.

„În orice caz, regimul de la Kiev va trebui să discute pe baza recunoaşterii realităţilor care au apărut după ce a refuzat să rezolve problemele prin mijloace paşnice în martie (2022)”, în urma negocierilor eşuate de la Istanbul între Rusia şi Ucraina, care au avut loc la o lună după începerea războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Forțele ucrainene au recuperat 4,8 kilometri pătrați de teren de la trupele ruse pe frontul de sud în ultima săptămână, a declarat luni ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar.

Pe măsură ce Ucraina își continuă înaintarea către Melitopol, operațiunile la sud de Robotine și la vest de Verbove din regiunea Zaporojie au avut succes, a adăugat Maliar.

Declarația lui Maliar este în concordanță cu cea mai recentă evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului, potrivit căreia forțele ucrainene au făcut câștiguri la est de Novoprokopivka, care se află la câțiva kilometri la sud de Robotine.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE