Război în Ucraina, ziua 663 | Divergențele dintre șeful armatei ucrainene și Zelenski se adâncesc. Putin și-a depus candidatura pentru alegerile din 2024

Ministrul de externe al Moscovei a ripostat luni la avertismentele din partea SUA privind intențiile Rusiei în Europa, relatează Sky News.

Serghei Lavrov a spus că Rusia nu are nicio intenție de a ataca țările NATO, declarând în cadrul emisiunii politice „The Great Game” că Moscova nu are „nicio dispută teritorială” cu aceste zone.

Președintele american Joe Biden a avertizat anterior în cursul acestei luni că o victorie a Rusiei în Ucraina ar lăsa Moscova în poziția de a ataca aliații din cadrul NATO.

„Simplul fapt că oameni serioși (…) precum președintele Statelor Unite spun acest lucru cu voce tare, vorbește despre situația lor foarte disperată”, a spus Lavrov.

El a adăugat că țările occidentale „au făcut din Moscova fie un adversar, fie, acum, un inamic”.

Vladimir Putin a declarat ieri că Rusia va aduce unități militare în apropierea graniței ruso-finlandeze.

Președintele rus a declarat că aderarea Finlandei la NATO va crea „probleme” pentru Helsinki – dar nu a dat mai multe detalii despre care sunt acestea.

18 dec. 2023 - Acum 11 luni

18-12-2023

Scriitorul rus Boris Akunin, plasat pe lista „teroriştilor şi extremiştilor”

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Autoritățile ruse l-au plasat luni pe scriitorul Boris Akunin, care trăiește în exil încă din 2014, pe lista personalităţilor „teroriste şi extremiste”, acesta fiind cel mai recent exemplu al represiunii care îi vizează pe criticii Kremlinului, relatează AFP.

”Teroriştii m-au declarat terorist”, a reacţionat scriitorul, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook.

Akunin este vizat și de o anchetă pentru discreditarea armatei, deschisă săptămâna trecută, a declarat luni o sursă familiarizată cu dosarul, pentru agenţia de știri Interfax.

Mai multe detalii: Scriitorul rus Boris Akunin, care a spus că Putin este „un dictator psihopat”, plasat pe lista „extemiștilor”: ”Teroriştii m-au declarat terorist”

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a prezentat luni, în cadrul unui eveniment de inaugurare, Operatorul Logistic de Stat (DOT), o nouă agenție publică de achiziții pentru forțele armate ale Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Agenția este responsabilă pentru toate achizițiile non-militare, cum ar fi alimente, combustibil sau haine, unele dintre acestea aflându-se centrul a două scandaluri de corupție sub conducerea anterioară a Ministerului Apărării.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

„Aceasta nu este doar o prezentare a unei noi agenții de achiziții. Acesta este începutul unei noi arhitecturi de achiziții publice în sectorul apărării din Ucraina”, a declarat Umerov în discursul său.

„Această arhitectură este construită în conformitate cu standardele internaționale și principiile NATO, în coordonare cu partenerii noștri internaționali”, a precizat ministrul.

Umerov a remarcat că practicile corupte în achizițiile din domeniul apărării au afectat Ucraina timp de decenii, subliniind că țara trebuie să elimine abordarea „sovietică, oligarhică” privind fondurile publice.

Pentru serviciile lor profesionale, angajații DOT vor primi un „procent justificat și transparent din comenzi”, a explicat Umerov.

Vorbind și el la conferința de deschidere, comandantul armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, a mulțumit ministerului pentru reforma întreprinsă.

„Forțele armate trebuie să se concentreze pe sarcinile lor de luptă, nu pe obținerea de hrană, haine sau mijloace de protecție”, a declarat șeful armatei ucrainene.

Potrivit generalului, DOT ar trebui să aprovizioneze armata cu achiziții de înaltă calitate și la timp. Unele dintre sarcinile principale ale agenției ar trebui să fie standardizarea procedurilor de achiziții și digitalizarea acestora, a adăugat el.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Două scandaluri majore de corupție au precedat destituirea ministrului anterior al apărării, Oleksii Reznikov, unul privind prețurile umflate la aprovizionarea cu alimente și celălalt legat de vestele de iarnă de slabă calitate.

Atunci când l-a prezentat pe Umerov ca succesor al lui Reznikov, în septembrie, președintele Volodimir Zelenski a menționat creșterea transparenței în achizițiile din domeniul apărării ca fiind una dintre sarcinile-cheie ale noului ministru.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a depus documentele la Comisia Electorală Centrală a Rusiei pentru a-și înregistra candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, relatează agenția The Associated Press, potrivit The Guardian.

„Le-a depus”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru presa rusă de stat.

Susținătorii lui Putin l-au nominalizat în mod oficial pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2024, liderul rus urmând să participe din postura de candidat independent.

Nominalizarea din partea unui grup de cel puțin 500 de susținători, conform legii electorale ruse, este o cerință pentru cei care nu candidează pe listele unui partid.

De asemenea, candidații independenți trebuie să strângă cel puțin 300.000 de semnături de susținere din cel puțin 40 de regiuni ale țării.

Grupul care l-a nominalizat pe Putin include oficiali de top din partidul de guvernământ Rusia Unită, actori și cântăreți ruși importanți, atleți și alte personalități publice.

Putin a dominat sistemul politic și mass-media din Rusia în ultimele două decenii, întemnițându-i pe cei mai importanți politicieni de opoziție – precum Alexei Navalnîi și Ilia Iașin – care l-ar fi putut contesta în alegeri.

Putin a câștigat alegerile anterioare cu o majoritate zdrobitoare, dar organismele independente de supraveghere a alegerilor spun că acestea au fost afectate de fraude pe scară largă.

Cel mai important general ucrainean a emis luni cele mai puternice critici de până acum la adresa unei decizii anterioare a președintelui Volodimir Zelenski, prin care au fost concediați șefii birourilor regionale de recrutare militară, relatează agenția de presă Interfax Ucraina, potrivit Reuters.

Președintele Zelenski i-a demis pe toți șefii regionali de recrutare militară din Ucraina în luna august, în cadrul unei campanii de combatere a corupției.

Întrebat de reporteri, în marja unui eveniment de luni, dacă decizia a afectat nivelurile de mobilizare, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, a deplâns demiterea șefilor centelor de recrutare.

Mai multe detalii: Comandantul armatei ucrainene îl critică dur pe Zelenski, pentru demiterea șefilor centrelor de recrutare militară: „Aceștia erau profesioniști”

Încrederea publică a ucrainenilor în președintele Volodimir Zelenski a scăzut în ultimul an cu 20 de procente, dar o majoritate covârșitoare a cetățenilor au încredere în armată și în comandantul acesteia, generalul Valerii Zalujnîi, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), publicat luni, 18 decembrie, și citat de The Kyiv Independent.

Încrederea în Zelenski a scăzut la 62%, față de 84% în decembrie 2022.

O majoritate covârșitoare (96%) dintre respondenți au încredere în armată, o cifră care a rămas stabilă din decembrie 2022 încoace.

Mai multe detalii: Încrederea ucrainenilor în președintele Volodimir Zelenski s-a redus drastic, arată un sondaj. Armata și generalul Zalujnîi conduc topul

Uniunea Europeană va organiza un summit extraordinar pe data de 1 februarie în încercarea de a se pune de acord asupra revizuirii bugetului său multianual, inclusiv asupra fondurilor pentru Ucraina, a anunțat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, scrie Reuters.

Liderii UE au convenit săptămâna trecută deschiderea negocierile de aderare cu Ucraina, dar nu au reuşit să se pună de acord asupra unui pachet financiar de 50 miliarde de euro pentru Kiev, din cauza opoziţiei Ungariei.

„Am înţeles joi şi vineri că este nevoie de puţin mai mult timp cu Ungaria astfel încât să fie luată o decizie în unanimitate, care este necesară pentru un acord cu privire la revizuirea Cadrului Financiar Multianual”, a afirmat Michel într-o conferinţă de presă comună cu premierul belgian Alexander De Croo, potrivit Agerpres.

Michel a mai declarat că, pe lângă fondurile pentru Ucraina, UE mai propune finanţări suplimentare în problema migraţiei, pentru despăgubiri în caz de dezastre naturale, precum şi pentru securitate şi apărare.

Consiliul UE a adoptat cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, a anunțat luni Comisia Europeană, potrivit The Guardian.

Acest nou pachet se concentrează pe impunerea unor interdicții suplimentare de import și export asupra Rusiei, pe combaterea eludării sancțiunilor și pe eliminarea lacunelor, a precizat Consiliul.

Printre măsuri se numără interzicerea importului, achiziției sau a transferului direct sau indirect de diamante, inclusiv de bijuterii, din Rusia.

Pachetul a adăugat, de asemenea, 140 de persoane și entități suplimentare ca făcând obiectul înghețării activelor, inclusiv actori din industria militară și de apărare rusă, companii militare private și include actori din sectorul IT.

The EU has adopted 🆕 sanctions against Russia. These include measures to:

💎 ban the import, purchase or transfer of diamonds from Russia
💪 strengthen the cooperation with third countries to impede sanctions circumvention

More⬇️ #StandWithUkraine

— EU Council (@EUCouncil) December 18, 2023

Este „foarte probabil” ca luptătorii ruși din unitățile de elită Storm-Z să fie „aduși înapoi la sarcinile de luptă cu răni nevindecate”, a transmis luni Ministerul britanic al Apărării, în cea mai recentă actualizare a evoluției războiului din Ucraina, potrivit Sky News și The Guardian.

În unele cazuri, membrii unității s-au întors pe front după amputarea unor membre, a adăugat ministerul de la Londra.

O mare parte a unității este formată din recruți care au fost aduși din pușcării și care sunt „deosebit de predispuși să primească un tratament deficitar”, a afirmat ministerul, explicând că aceștia nu au adesea actele necesare pentru a avea acces la spitalele militare.

„Lipsa unei îngrijiri medicale adecvate în teatrul de operații va transfera povara administrativă și medicală înapoi la unitățile de origine ale trupelor”, a precizat ministerul de la Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 18 December 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/WSVx04jw1i #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/6kbh5kJ3xe

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) December 18, 2023

Presa rusă controlată de stat a relatat că există escadroane Storm-Z, că acestea au luat parte la bătălii intense și că unii dintre membrii lor au primit medalii pentru curaj, dar nu a dezvăluit cum sunt formate sau pierderile pe care le suportă.

Trupele ruse au bombardat șapte zone din Ucraina, provocând rănirea cel puțin a unei persoane, a anunțat luni poliția națională din Kiev, potrivit Sky News.

Forțele de ordine au înregistrat 10 bombardamente asupra infrastructurii civile, care au avariat șapte clădiri rezidențiale.

Orașele Avdiivka, Kurakhove, Chasiv Yar și satele Bohdanivka, Novobakhmutivka și Orlivka au fost „atacate”, a precizat poliția națională.

Linia frontului din Ucraina nu a ajuns într-un impas, a afirmat șeful armatei ucrainene, potrivit Sky News.

Răspunzând la întrebarea dacă el consideră că situația de pe câmpul de luptă se află într-un impas, generalul Valeri Zalujnîi a răspuns „nu”, a relatat publicația ucraineană RBC.

Cu toate acestea, el a refuzat să comenteze dacă Kievul își va continua operațiunile de contraofensivă în timpul iernii.

Afirmația lui vine după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu a obținut nimic în contraofensiva sa.

Susținută de armament în valoare de miliarde de dolari, ajutor umanitar și informații din partea SUA, Ucraina a reușit să respingă încercarea inițială a Rusiei de a cuceri țara.

Dar Kievul nu a reușit să străpungă liniile defensive rusești în contraofensivă majoră din acest an, iar Rusia este acum în ofensivă în estul Ucrainei.

Trupele ucrainene de pe linia de front se confruntă cu o lipsă de obuze de artilerie şi şi-au redus unele operaţiuni militare în lipsa ajutorului militar străin, a declarat pentru Reuters generalul Oleksandr Tarnavski, care a condus unele dintre contraofensivele Kievului, iar acum apără orașul Avdiivka din regiunea Donețk, informează Reuters.

Generalul spune că ajutoarele străine nu sosesc în volume suficiente, iar stocurile de artilerie reprezintă o problemă. Trupele ucrainene sunt obosite, dar cu toate acestea, speră în victorie, mai susține comandantul.

„Există o problemă cu muniţia, în special cu obuzele post-sovietice – adică de 122 mm, 152 mm. Şi astăzi aceste probleme există pe întreaga linie de front”, a spus generalul Tarnavski, într-un interviu acordat Reuters.

Comandantul ucrainean spune că lipsa obuzelor de artilerie este o „problemă foarte mare”, iar scăderea ajutorului militar străin are un impact pe câmpul de luptă.

Ucraina are din ce în ce mai mult nevoie de mijloace pentru a se apăra împotriva loviturilor tot mai dese ale dronelor de atac ruseşti, dar Kievul mizează pe livrarea avioanelor de luptă occidentale F-16, a mărturisit Tarnovski. „Odată cu prezenţa F-16, va fi total (diferit). În opinia mea, ca ofiţer de infanterie, F-16 este ca un Mercedes în comparaţie cu un Zaporojeţ (o veche maşină sovietică)”, a spus el. „Toată lumea speră”, a adăugat generalul Oleksandr Tarnovski.

Mai multe detalii: Forțele ucrainene care apără Avdiivka nu mai au muniție și își reduc operațiunile. Generalul Tarnavski așteaptă livrarea „Mercedes-urilor” F-16

Armata rusă a distrus într-o măsură mai mare sau mai mică toate cele 17 centre de învăţământ şi cinci biserici din oraşul ucrainean Avdiivka de la începutul invaziei ruse în Ucraina, relevă un raport publicat luni de Centrul pentru Rezilienţă Informaţională (CIR), citat de EFE.

Datele culese de această organizaţie non-profit, care analizează imaginile din satelit şi informaţiile open source pentru a evalua daunele aduse infrastructurii civile ucrainene, indică faptul că Rusia a atacat şi nouă din cele 11 centre de sănătate din acest oraş, precum şi cele trei supermarketuri mari din localitate.

După reluarea ofensivei ruse din 10 octombrie 2023, forţele acestei ţări „şi-au redirecţionat atacurile” împotriva acestui oraş de lângă Doneţk, în regiunea Donbas, punând „un accent deosebit” pe cele 26 de blocuri de locuinţe de aici, notează raportul.

Mai exact, Rusia a atacat unsprezece din cele 26 de blocuri în perioada 10 octombrie – 10 noiembrie şi opt între 11 şi 21 noiembrie, când CIR a încheiat procedura de culegere a datelor, potrivit Agerpres.

Autorii documentului, intitulat „Distrugere în Avdiivka: cartografierea pagubelor aduse infrastructurii civile de la invazie”, afirmă că atacul asupra clădirilor înalte din acest oraş din prima linie este cu siguranţă menit să împiedice utilizarea lor pe post de poziţii de observare.

Cercetătorii au constatat că, de la invazia din februarie 2022, pagubele s-au concentrat în cartierul Himik din oraş care a fost declarat „zonă roşie” pe 27 martie de către guvernul ucrainean, care a ordonat evacuarea acestuia şi a restricţionat accesul jurnaliştilor.

CIR estimează că 31.000 de civili locuiau în Avdiivka înainte de invazia rusă, dar notează că, potrivit lui Vitalii Barabaş, şeful administraţiei militare ucrainene, în noiembrie 2023 în oraş mai rămăseseră puţin peste 1.000 de civili.

Avdiivka se află în prima linie a războiului încă din 2014 – anul anexării ilegale de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea – când a devenit un simbol al luptei dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană pe teritoriul Donbasului.

Potrivit lui Barabaş, peste 154 de civili au fost ucişi în atacuri împotriva infrastructurii non-militare de la începutul invaziei orchestrate de Moscova în urmă cu aproape doi ani.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat pentru marţi o conferinţă de presă de final de an, a anunţat luni biroul prezidenţial ucrainean, potrivit agenției spaniole EFE, preluată de Agerpres.

Invitaţia la eveniment vine după ce preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut o conferinţă de presă de sfârşit de an pe 14 decembrie.

De la începutul războiului, pentru a transmite discursuri şi informaţii, Zelenski a recurs aproape întotdeauna la înregistrări video, la mesaje pe reţelele de socializare sau la declaraţii comune cu liderii străini aflaţi în vizită în Ucraina.

Ultima conferinţă de presă majoră a preşedintelui ucrainean cu mass-media a avut loc pe 24 februarie în acest an, cu ocazia marcării primului an de la declanşarea invaziei ruse asupra ţării sale. Evenimentul de la începutul acestui an a provocat mari aşteptări şi a reunit zeci de jurnalişti de pe toate continentele.

Soldații ucraineni de pe linia frontului se confruntă cu lipsa de obuze de artilerie și au redus unele operațiuni militare din cauza lipsei de asistență externă, a declarat un general de rang înalt din armată, relatează The Guardian.

Generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskyi a vorbit după ce parlamentarii republicani au blocat un pachet de 60 de miliarde de dolari din partea SUA, iar Ungaria a blocat o finanțare de 50 de miliarde de euro din partea UE pentru Kiev.

„Există o problemă cu muniția, în special (obuze) post-sovietice – adică 122 mm, 152 mm. Și astăzi aceste probleme există pe întreaga linie de front. Volumele pe care le avem astăzi nu sunt suficiente pentru noi, având în vedere nevoile noastre. Așa că le redistribuim. Replanificăm sarcinile pe care ni le stabilisem și le facem mai mici, pentru că trebuie să le asigurăm”, a spus acesta pentru Reuters.

Tarnavskyi a adăugat că deficitul de proiectile de artilerie este o problemă semnificativă pentru Ucraina, dar a precizat, de asemenea, că și forțele rusești se confruntă cu probleme legate de muniție.

Un avion al Moscovei a fost doborât de apărarea antiaeriană a Rusiei, a afirmat un comandant ucrainean, relatează Sky News.

„Pot spune cu încredere că nu apărarea aeriană ucraineană a fost cea care a doborât avionul de atac rusesc Su-25”, a scris Mykola Oleshchuk pe Telegram.

„Acestea sunt acțiuni clare și coordonate ale luptătorilor antiaerieni ruși, pentru care întregul popor ucrainean le mulțumește foarte mult.” El nu a precizat când a fost doborât avionul sau unde.

Premierul rus, Mihail Mișustin, se va întâlni cu președintele Chinei, Xi Jinping, în această săptămână, a anunțat guvernul rus, potrivit Sky News.

Cei doi lideri sunt așteptați să se întâlnească pentru discuții în China pe 19 și 20 decembrie, Mișustin urmând să aibă, de asemenea, o întâlnire cu premierul chinez, Li Qiang.

Cooperarea militară dintre Moscova și Beijing este în creștere și se concentrează pe domenii de înaltă tehnologie care să asigure securitatea strategică, a declarat Putin, în noiembrie.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a deschis un dosar penal în temeiul articolului privind achiziționarea, vânzarea sau utilizarea ilegală a mijloacelor tehnice speciale de obținere a informațiilor, după ce un dispozitiv de ascultare a fost găsit în biroul comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valeri Zalujnîi, scrie Meduza.

SBU a specificat că dispozitivul nu a fost găsit chiar în biroul lui Zalujnîi, ci într-una dintre camere, care „ar putea fi folosită de el în viitor”. Serviciul de informații a mai declarat că nu a găsit niciun mijloc de stocare a informațiilor sau mijloace de transmitere de la distanță a informațiilor, iar dispozitivul în sine era inoperant.

Conform datelor din sursele serviciilor de informații ale Ukrainskaia Pravda, dispozitivul a fost găsit pe 17 decembrie în timpul unei inspecții la biroul în care Zalujnîi plănuiește să se mute. Sursele publicației au mai relatat că la mai mulți subalterni ai comandantului au fost găsite dispozitive de ascultare. În același timp, fostul ministru adjunct al apărării al Ucrainei, Anna Maliar, comentând știrile legate interceptări telefonice, a spus că nu vede un pericol în asta, deoarece atunci când comunică, armata ia întotdeauna în considerare posibilitatea scurgerii de informații.

Mai multe detalii: Un dispozitiv de ascultare a fost găsit în noul birou în care trebuia să se mute comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi

Un grup paramilitar cu sediul în Ucraina, format din ruși care se opun lui Vladimir Putin, a afirmat că a distrus un pluton de trupe rusești din Belgorod, transmite Sky News. Legiunea Libertatea Rusiei a revendicat atacul transfrontalier din apropierea satului Terebreno.

Nu a precizat dacă a distrus infrastructura sau a ucis soldați, dar a spus că a lăsat în urmă mine.

Gruparea, care a fost desemnată drept grup terorist de către Moscova, a fost formată în 2022 pentru a lupta împotriva forțelor dlui Putin din rândurile armatei ucrainene.

Duminică, guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că Terebreno se află sub focul forțelor armate ucrainene și că este în curs o „bătălie cu focuri de armă”.

El a precizat că niciun civil nu a fost rănit, dar trei case și liniile electrice au fost avariate.

Rusia a pierdut în total 347.160 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, după ce în ultimele 24 de ore au înregistrat 1.090 de decese în rândul forţelor armate, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

Rusia a pierdut, de asemenea, 5.783 de tancuri, 10.752 de vehicule blindate de luptă, 10.822 de vehicule și rezervoare de combustibil, 8.175 de sisteme de artilerie, 926 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 610 sisteme de apărare aeriană, 324 de avioane, 324 de elicoptere, 6.290 de drone, 22 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

În mesajul său de duminică seara, Zelenski le-a spus ucrainenilor că a fost o săptămână productivă, dar şi istorică. „Avem decizia Consiliului European, pentru care am lucrat tot anul, de a deschide negocierile de aderare”. De asemenea, liderul ucrainean a mulţumit luptătorilor şi a nominalizat soldaţi care s-au făcut remarcaţi în bătălii, notează News.ro.

În finalul discursului său, în condiţiile în care apar tot mai multe îndoieli cu privire la soarta războiului şi la puterea ucrainenilor de a mai rezista unui conflict de lungă durată, el a mulţumit luptătorilor şi a nominalizat soldaţi care s-au făcut remarcaţi în bătălii, subliniind că „lumea ajută când vede că statul şi poporul însuşi fac totul pentru a se apăra, când vede că ţara are cu adevărat o şansă de a se apăra”.

„Şi le mulţumesc tuturor celor din Ucraina, tuturor oamenilor noştri, care, săptămână de săptămână, dovedesc lumii, cu propriile forţe, că Ucraina va rezista, îşi va menţine independenţa şi va învinge”, a adăugat el.

Preşedintele şi-a încheiat discursul video nocturn cu un mesaj enigmatic, sugerând că ar putea urma operaţiuni spectaculoase ale spionajului ucrainean şi ale forţelor speciale ucrainene: „Mulţumesc în mod special Serviciului de Informaţii al Apărării din Ucraina, Serviciului de Securitate al Ucrainei, Forţelor Aeriene şi Serviciului de Informaţii Externe. Este cazul în care nu există detalii, ci un singur cuvânt – puternic! Vă mulţumim!”.

În cursul zilei de duminică, 17decembrie, au avut loc 54 de confruntări pe linia frontului între Forțele de Apărare ale Ucrainei și trupele ruse, a transmis, într-un comunicat, armata ucraineană.

Potrivit raportului, trupele ucrainene continuă să dețină poziții pe malul stâng al Niprului în regiunea Herson și să provoace pagube inamicilor.

„Inamicul a lansat două lovituri cu rachete și 25 de lovituri aeriene, a tras o salvă de 25 de rachete asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate. Ca urmare a atacurilor teroriste rusești, au fost uciși sau răniți mai mulți civili, iar clădiri rezidențiale și alte infrastructuri civile au fost avariate. În total, 54 de lupte au avut loc pe front în cursul zilei. Situația operațională în estul și sudul Ucrainei rămâne dificilă”, se arată în mesaj.

Ministerul rus al apărării a raportat că a respins, duminică, nouă atacuri ale trupelor ucrainene în regiunea Harkov și patru atacuri în autointitulata Republică Populară Donețk (RDP), inclusiv în zona orașului Mariinka.

„În direcția Kupiansk prin acțiuni concentrate ale unităților din „Vest”; grupări de trupe, lovituri aeriene, foc de artilerie și sisteme grele de aruncătoare de flăcări, au fost respinse nouă atacuri ale grupurilor de asalt ale brigăzilor 115 mecanizată și 95 de asalt aerian ale Forțelor Armate ucrainene în zonele așezărilor Sinkovka și Terni, regiunea Harkov”, a transmis ministerul rus al apărării.

„Pierderile forțelor armate ucrainene s-au ridicat la peste 50 de militari, un vehicul de luptă de infanterie și două vehicule blindate de luptă. În timpul schimbului de focuri de artilerie, au fost loviter două piese de artilerie autopropulsate Gvozdika și două obuziere D-30”, a mai transmis ministerul rus al apărării.

Armata rusă a anunțat că în ultima zi au fost doborât trei avioane militare ucrainene în regiunea Nikolaev și în autoproclamata Republica Populară Donețk.

„În timpul zilei, sistemele de apărare aeriană au doborât două avioane MiG-29 și un Su-25 ale Forțelor Aeriene Ucrainene în zonele așezărilor Elizavetovka, regiunea Nikolaev, Druzhkovka și Dobropolie, Republica Populară Donețk”, a transmis ministerul rus al apărării.

Potrivit armatei ruse, 91 de drone ale Forțelor Armate ucrainene au fost distruse în ultima zi în zona „operațiunii militare speciale” din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News