Război în Ucraina, ziua 709 | Putin spune că regiunile ucrainene ocupate vor fi integrate în Rusia până în 2030

Lituania a livrat Ucrainei sisteme de detonare, precum și mii de cartușe de muniție pentru lansatoare de grenade antitanc, a anunțat Ministerul litunian al Apărării, transmite The Kyiv Independent.

Livrarea de arme de vineri face parte dintr-un angajament mai amplu de asistență militară pe trei ani din partea Lituaniei, în valoare de 200 de milioane de euro.

„Lituania nu va obosi să sprijine lupta Ucrainei pentru libertate”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda în timpul unei conferințe de presă la 10 ianuarie.

Ministerul lituanian al Apărării a declarat că fondurile din planul de sprijin de 219 milioane de dolari pentru perioada 2024-2026 vor fi folosite pentru a acoperi noi achiziții militare pentru Ucraina, inclusiv muniție, generatoare și sisteme de detonare, precum și 577 de transportoare blindate pentru trupe.

De asemenea, se preconizează că în perioada 2024-2025 vor fi livrate Ucrainei echipamente de deminare, muniție și rații alimentare.

„Angajamentul nostru de a sprijini Ucraina nu este doar solidaritate, ci și o investiție în securitatea Europei”, a declarat Ministerul litunian al Apărării.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Țara baltică intenționează, de asemenea, să antreneze aproximativ 3.000 de soldați ucraineni până la sfârșitul anului 2024.

Lituania ocupă primul loc în ceea ce privește ajutorul global acordat Ucrainei ca procent din produsul intern brut (PIB) al țării. Începând cu 2022, țara a livrat echivalentul a 1,83% din PIB-ul său pentru a sprijini Ucraina, potrivit Kiel Institute’s Ukraine Support Tracker.

Două rachete de croazieră anti-navă SS-N-22 Sunburn lovesc corveta Ivanoveț care explodează, arată imaginile publicate, vineri, de la atacul ucrainean din largul coastei Crimeei, relatează HotNews.ro.

Imaginile arată cu rachetele în plin lovesc nava militară rusă de clasă Tarantul, care, ulterior, se va scufunda în Marea Neagră.

Serviciul de informații militare al Ucrainei a anunțat joi că agenții săi au scufundat miercuri noapte o corvetă rusească cu rachete Ivanoveț din clasa Tarantul din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră, în largul peninsulei Crimeea.

Mai multe detalii: Momentul în care corveta rusă Ivanoveț a fost lovită și a explodat în largul coastei Crimeei. VIDEO

02 feb. - Acum 10 luni

02-02-2024

Curtea Internaţională de Justiţie va judeca plângerea depusă de Ucraina în urma invaziei ruse

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă a ONU, a declarat vineri că are competenţa de a se pronunţa asupra majorităţii aspectelor cazului intentat de Ucraina în legătură cu invazia rusă lansată în 2022, o plângere în care Kievul cere despăgubiri, informează News.ro, care preia Reuters şi AFP.

Ucraina a înaintat cauza împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, la doar câteva zile după începerea invaziei, în urmă cu aproape doi ani.

Cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite a decis vineri că va audia cazul, în care Kievul i-a cerut să declare că nu a comis un genocid în estul Ucrainei, aşa cum a susţinut Rusia ca pretext pentru a o ataca. Vineri, judecătorii au constatat că instanţa are jurisdicţie pentru a audia o parte din dosarul iniţial. Judecătorii au respins însă o cerere a Ucrainei de a se pronunţa dacă invazia rusă a încălcat sau nu Convenţia privind genocidul din 1948.

Mai multe detalii: Curtea Internaţională de Justiţie va judeca plângerea depusă de Ucraina în urma invaziei ruse

02 feb. - Acum 10 luni

02-02-2024

Vladimir Putin: „În ultimul an şi jumătate, 520.000 de noi locuri de muncă au fost create în industria de apărare”

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Peste jumătate de milion de ruşi s-au angajat în industria de apărare începând din anul 2022, a anunţat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, o cifră ce ilustrează intensitatea efortului de război pentru a susţine asaltul asupra Ucrainei, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

„În ultimul an şi jumătate, 520.000 de noi locuri de muncă au fost create în industria de apărare”, a precizat Putin în timpul unui forum de susţinere a ofensivei împotriva Ucrainei, denumit „Totul pentru Victorie” şi desfăşurat la Tula, un oraş situat la circa 200 de kilometri de Moscova şi totodată un important centru al industriei militare ruse.

În intervenţia sa de vineri, Putin le-a cerut companiilor din complexul militar-industrial „să reacţioneze rapid şi adecvat” în faţa evoluţiilor tehnologice de pe front. „Cel care face asta cât mai repede este acela care va câştiga”, a remarcat liderul de la Kremlin. Una din evoluţiile notabile în războiul din Ucraina este folosirea intensivă a dronelor de recunoaştere şi de atac.

Mai multe detalii: Vladimir Putin: „În ultimul an şi jumătate, 520.000 de noi locuri de muncă au fost create în industria de apărare”

Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, l-a suspendat pe un oficial de rang înalt din cadrul ministerului, fiind suspect oficial într-un dosar penal. Autorităţile investighează suspiciuni de corupţie în achiziţia de arme, iar prejudiciul se ridică la 40 de milioane de dolari, informează Reuters, citată de News.ro.

Toomas Nahkur, care a condus departamentul pentru politica tehnică şi dezvoltarea armelor din cadrul ministerului ucrainean al Apărării, a fost suspendat după ce a fost numit suspect oficial într-un dosar penal nespecificat, a transmis ministerul pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat săptămâna trecută că a descoperit o schemă a unor actuali şi foşti oficiali, precum şi a unor oameni de afaceri, pentru a deturna aproximativ 40 de milioane de dolari prin asigurarea plăţii în avans pentru obuze de artilerie care nu au fost niciodată furnizate. SBU nu a menţionat numele suspecţilor, dar presa ucraineană l-a identificat pe Nahkur ca fiind unul dintre ei.

Mai multe detalii: Înalt oficial ucrainean din domeniul apărării, suspect oficial în dosarul de corupţie privind achiziţia de arme

Peste 70.000 de soldați ruși sunt staționați în prezent pe malul estic al râului Nipru, în regiunile Herson și Zaporojie, a declarat Nataliia Humeniuk, purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei, la televiziunea națională pe 2 februarie, informează The Kyiv Independent.

După o serie de operațiuni militare pe malul estic al regiunii Herson, ocupat de trupele rusești de la începutul invaziei la scară largă, forțele ucrainene au stabilit puncte de sprijin în zonă, continuând să respingă atacurile rusești în ciuda provocărilor logistice.

Nu toți cei 70.000 de soldați și echipamente militare rusești sunt desfășurați direct pe linia frontului, potrivit lui Humeniuk, care a precizat că o parte din personal este staționat mai în spate.

Gruparea de forțe Dnepr a Rusiei care luptă pe malul estic „își schimbă în mod constant” numărul și componența din cauza pierderilor mari, a spus Humeniuk.
În fiecare atac terestru asupra forțelor ucrainene, fiecare grup de asalt din zonă pierde până la 70% din personalul său, a explicat ea.

Divizia aeropurtată 104 a Gărzii din Rusia, recent formată, a suferit probabil „pierderi excepțional de grele” în apropiere de Krinki, unul dintre principalele puncte de foc din acest sector, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie la 14 decembrie 2023. O lună mai târziu, ministerul a citat un blogger militar rus care estima că Rusia a pierdut 90% din echipamentul său militar în apropiere de Krinki.

Situația de pe malul estic rămâne dificilă și pentru trupele ucrainene, în special din cauza dinamicii fluctuante a asalturilor rusești, ceea ce complică planificarea luptei, potrivit lui Humeniuk. Forțele rusești au încercat 13 asalturi în sector în ultima zi, față de trei atacuri la 31 ianuarie, a precizat ea.

O potențială zonă demilitarizată în Ucraina ar fi irealizabilă atâta timp cât trupele rusești continuă să opereze în Ucraina, a declarat la 1 februarie purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, potrivit The Kyiv Indepedent.

Miller răspundea unui comentariu raportat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în care președintele rus Vladimir Putin sugera crearea unei zone „demilitarizate” sau „sanitare” în Ucraina, care ar pune teritoriul rusesc și părțile ocupate ilegal din Ucraina în afara razei de acțiune a armelor ucrainene.

Putin a inclus orașul Harkov în zona demilitarizată propusă. Noțiunea de concesii teritoriale în schimbul păcii este deja foarte nepopulară în rândul ucrainenilor.

Perspectiva de a permite ca al doilea oraș ca mărime din Ucraina să se afle într-o potențială zonă demilitarizată desemnată de Rusia este și mai puțin probabilă.

Miller a subliniat că „Putin a arătat clar de nenumărate ori că nu și-a schimbat obiectivele de a cuceri și subjuga Ucraina”.

„Dacă Rusia ar vrea cu adevărat să își arate interesul pentru o zonă demilitarizată, lucrul pe care l-ar putea face este să înceapă prin demilitarizarea părților din Ucraina în care se află în prezent forțe rusești”, a adăugat el.

ISW a susținut că zona demilitarizată propusă de Putin nu este o sugestie serioasă.

Toți cei 113 mineri care au rămas blocați în două mine în urma unui atac cu drone rusești împotriva orașului Krivoi Rog, pe 2 februarie, au fost scoși la suprafață, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful consiliului de apărare din Krivoi Rog.

Forțele rusești au lansat un atac masiv cu drone asupra regiunilor din centrul și sudul Ucrainei în noaptea de 2 februarie. În Krivoi Rog, dronele rusești au avariat, de asemenea, o substație electrică și au provocat întreruperi de energie electrică.

„Toți cei 113 mineri se află la suprafață. Mulțumesc salvatorilor minieri, Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, conducerii și echipelor de muncitori de la KZHRK (uzina de minereu de fier din Krivoi Rog) și Arcelor”, a declarat Vilkul pe canalul său de Telegram.

Suspilne a raportat în jurul orei 3:30 dimineața că s-au auzit explozii în Krivoi Rog, în regiunea Dnipropetrovsk. Ukrenergo a anunțat câteva ore mai târziu că una dintre substațiile sale a fost lovită în atac, lăsând casele și întreprinderile din oraș fără energie electrică.

Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 11 din cele 24 de drone de tip Shahed lansate de Rusia de la Primorsko-Akhtarsk în Rusia și de la Chauda în Crimeea ocupată de Rusia, a raportat Forțele Aeriene pe 2 februarie, scrie The Kyiv Independent.

De la începutul războiului la scară largă, armata rusă a folosit Crimeea și alte teritorii ucrainene ocupate pentru a lansa rachete și alte arme împotriva Ucrainei.

Forțele aeriene ucrainene au raportat că cel puțin șapte drone rusești nu au reușit să își atingă țintele și s-au pierdut în zonă.

Aproximativ 11 drone rusești au fost interceptate peste noapte deasupra oblasturilor Dnipropetrovsk, Herson, Kirovohrad și Harkov. Se pare că cele mai multe dintre ele au vizat infrastructura critică din regiunea Dnipropetrovsk.

Armata rusă a atacat districtul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk cu trei drone, provocând o pană de curent care a afectat mii de consumatori, precum și două mine, a declarat guvernatorul Serhii Lysak.

Un atac cu drone rusești din 2 februarie a avariat o substație electrică și a provocat întreruperi de curent în Krivoi Rog, a anunțat operatorul energetic de stat ucrainean Ukrenergo, potrivit The Kyiv Independent. De asemenea, 113 mineri au rămas blocați într-o mină după atac.

Oleksandr Vilkul, șeful consiliului de apărare din Krivoi Rog, a raportat, de asemenea, că o operațiune de salvare a unui grup de mineri prinși în capcană era în curs de desfășurare în urma atacului.

Forțele rusești au lansat un atac masiv cu drone asupra regiunilor din centrul și sudul Ucrainei în noaptea de 2 februarie.

Suspilne a raportat în jurul orei 3:30 dimineața că au fost auzite explozii în Krivoi Rog, în regiunea Dnipropetrovsk. Ukrenergo a anunțat câteva ore mai târziu că una dintre substațiile sale a fost lovită în atac, lăsând casele și întreprinderile din oraș fără energie electrică.

Aproximativ 100.000 de gospodării au rămas fără energie electrică în urma atacului, a declarat Vilkul.

El a precizat că, începând cu ora 7 dimineața, curentul a fost restabilit pentru aproximativ 60.000 de abonați, iar toate spitalele aveau curent electric funcțional.

Ukrenergo a declarat că instalația energetică avariată este în prezent în curs de inspecție și că lucrările de reparații de urgență vor începe odată ce inspecția va fi finalizată.

Vilkul a mai raportat că 113 mineri au rămas blocați în două mine în urma atacului și că o operațiune de salvare este în curs de desfășurare.

„Nouăsprezece mineri sunt în prezent prinși în capcană într-o mină”, a spus el.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 31 ianuarie că teritoriile ucrainene aflate în prezent sub ocupație trebuie să fie integrate complet în Federația Rusă până în anul 2030, scrie The Kyiv Independent.

Regiunea Donbas din estul Ucrainei este ocupată ilegal de forțele rusești din 2014, același an în care Rusia a anexat ilegal Crimeea. De la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, părți din regiunile Herson, Zaporojie și Nikolaiev rămân sub ocupație rusă.

Putin a declarat că, în următorii șase ani, regiunile ocupate „trebuie să ajungă la nivelul întregii Rusii” prin dezvoltarea în anumite „domenii-cheie”.

Discursul a zugrăvit o imagine roz a așa-numitului proces de „integrare”, Putin afirmând că există un „bun momentum” în ceea ce privește dezvoltarea socio-economică în teritoriile ocupate.

De asemenea, el a îndemnat băncile rusești să nu-și facă griji în legătură cu sancțiunile occidentale.

„De ce ar trebui să ne fie teamă? Trebuie să intrăm mai activ în aceste teritorii (ucrainene) și să lucrăm acolo”, a declarat Putin, adresându-se instituțiilor financiare.

Presa rusă a relatat la 1 februarie că băncile turcești închid conturile cu întreprinderi rusești din cauza amenințării sancțiunilor americane.

Forțele rusești au bombardat regiunea Sumî de 107 ori în 23 de atacuri separate pe parcursul zilei de 1 februarie, trăgând asupra a cinci comunități de-a lungul graniței, a raportat Administrația militară a regiunii Sumî, scrie The Kyiv Independent.

Armata rusă a tras asupra comunităților Yunakivka, Bilopillia, Krasnopillia, Velîka Pîsarivka și Khotin. Pe parcursul zilei, Rusia a atacat comunitățile de frontieră cu atacuri cu mortiere, artilerie, drone și lansatoare de grenade, lansând în același timp mine asupra unei așezări.

Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructura civilă.

După ce Rusia a declarat că prizonierii de război ucraineni au fost uciși în recenta prăbușire a avionului Il-76, Ucraina a făcut apel la întoarcerea acasă a prizonierilor de război presupus uciși, a declarat Andrii Iusov, un reprezentant al serviciilor de informații militare, la 1 februarie, scrie The Kyiv Independent.

Dar guvernul rus nu a răspuns la cererea Ucrainei, a adăugat el.

„Ucraina a solicitat și continuă să solicite transferul cadavrelor”, a declarat Iusov.

„Până în prezent, partea rusă nu este de acord cu acest lucru. Prin urmare, cererea statului nostru de a efectua o anchetă internațională imparțială rămâne relevantă… Rusia încă nu a confirmat procesul privind ancheta internațională deschisă”.

Rusia a susținut că avionul militar rusesc care s-a prăbușit în regiunea rusă Belgorod la 24 ianuarie a fost distrus de forțele ucrainene și că acesta transporta 65 de prizonieri de război ucraineni.

Ucraina a pus sub semnul întrebării relatările Rusiei și a cerut o anchetă internațională, ceea ce Moscova a refuzat.

Ca urmare a unui atac rusesc cu rachete asupra orașului Myrnohrad din regiunea Donețk, o școală locală a fost distrusă. De asemenea, 12 case și un magazin local au fost avariate, a anunțat departamentul de poliție al regiunii Donețk pe Facebook.

„La primele ore ale zilei de 1 februarie, Rusia a tras o rachetă într-o școală. În timpul zilei, profesorii lucrau aici, iar locul a găzduit și un punct de distribuție a apei. Locația, unde civili din tot orașul au căutat ajutor, a fost distrusă”, se arată în postare.

Până la 40 de membri ai echipajului ar fi putut fi la bordul ambarcațiunii cu rachete a Rusiei distrusă joi noapte. Operațiunile de căutare sunt în desfășurare, au transmis Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei.

„În noaptea de 1 februarie, forțele Direcției Principale de Informații a Ministerului Ucrainean al Apărării au distrus o barcă cu rachete a ocupanților ruși a Brigăzii 41 Bărci cu Rachete în partea de vest a Crimeei ocupate temporar, care era în serviciu de luptă, pazind baza navală din Novoozerne. Aceasta este o pierdere destul de semnificativă, deoarece există doar trei astfel de ambarcațiuni din proiectul 1241.1 în flota rusă de la Marea Neagră, inclusiv rachete antinavă de tip Moskit cu o rază de acțiune de până la 130 km”, a transmis Marina ucraineană.

„Având în vedere nivelul de personal de 40 de marinari, consecințele reducerii personalului navei rusești sunt de asemenea semnificative”, a menționat Marina.

Urmărește-ne pe Google News