Război în Ucraina, ziua 797 | Forţele ruse au bombardat zonele ucrainene populate de peste 100 de ori în ultima zi

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi seara că Ucraina are nevoie de „o accelerare semnificativă” a livrărilor de armament de la partenerii săi pentru a le permite trupelor sale să facă faţă trupelor ruseşti care avansează în mai multe sectoare ale liniei frontului, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Zelenski a menţionat în mod special armamentul furnizat de Statele Unite, afirmând că Ucraina contează pe livrări prompte pentru a distruge logistica rusă.

„Aceste livrări trebuie să se facă simţite în perturbarea logisticii ocupanţilor, făcându-i să se teamă (…) oriunde pe teritoriul ocupat şi de forţa noastră”, a spus el.

SUA au adoptat recent un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 61 de miliarde de dolari, punând capăt unei perioade de luni de zile de blocaj şi dând speranţe Kievului că stocurile sale de artilerie aproape epuizate vor fi realimentate.

După eşecul contraofensivei sale din vara lui 2023, Ucraina este în defensivă. Rusia a preluat iniţiativa şi câştigă teren în Est, în pofida unor pierderi puternice, de la începutul anului, în faţa unei armate ucrainene care duce lipsă în special de muniţii.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În ultimele zile Moscova a revendicat cucerirea mai multor sate. Luni, armata rusă a anunţat că a ocupat Semenivka, iar cu o zi înainte Novobahmutivka.

Încrederea Ucrainei în aliaţii săi din NATO „a suferit o lovitură” din cauza întârzierilor şi eşecurilor în livrarea de arme pentru războiul împotriva invaziei ruse, a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, într-o discuţie cu Reuters avută în timp ce părăsea cu trenul, luni seara, Ucraina, relatează News.ro. Liderul Alianţei a sugerat ca NATO să preia de la SUA coordonarea ajutorului militar.

Jens Stoltenberg a declarat că astfel de eşecuri arată că a venit timpul să fie revizuită coordonarea ajutorului militar internaţional pentru Kiev. „Avem nevoie de un cadru mai robust şi mai instituţionalizat pentru sprijinul nostru, pentru a asigura predictibilitate, pentru a asigura mai multă responsabilitate şi pentru a asigura împărţirea sarcinilor”, a declarat Stoltenberg, secretarul general al alianţei militare transatlantice.

Mai multe detalii: Propunerea lui Jens Stoltenberg după ce încrederea Ucrainei în aliaţii NATO a fost afectată de eşecurile în livrarea de arme

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei anunţă, într-un bilanţ postat pe Facebook, că au avut loc 96 de confruntări pe linia frontului în ultima zi.

Potrivit sursei citate, rușii au efectuat un atac cu rachete și 29 de lovituri aeriene și au tras cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor forțelor ucrainene și asupra zonelor populate de 109 ori.

De cealaltă parte, Forțele Aeriene ale Ucrainei susţin că au lovit 12 zone de concentrare a personalului militar inamic.

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor. „Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Mai multe detalii: SUA îndeamnă aliaţii să furnizeze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot

Ucraina a alocat încă 391 milioane de dolari pentru achiziționarea de drone pentru forțele armate ale țării, suficient pentru a cumpăra 300.000 de drone, a declarat marţi premierul Denis Şmîhal, relatează The Kyiv Independent.

Într-o postare pe Telegram, premierul ucrainean a declarat că fondurile nou alocate se adaugă la cele 1,1 miliarde de dolari deja alocate în 2024.

„Cu fondurile alocate astăzi, 300.000 de drone vor fi furnizate forțelor noastre de securitate și apărare”, a spus el.

Zelenski a semnat un decret pe 6 februarie prin care a creat o ramură separată a Forțelor Armate ale Ucrainei dedicată dronelor.

Letonia a aprobat livrarea unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, contribuind la „îmbunătățirea atât a apărării aeriene, cât și a capacităților de informații ale Ucrainei”, a anunțat marţi premierul leton Evika Silina, potrivit The Kyiv Independent.

Pachetul include tunuri antiaeriene, sisteme tactice de supraveghere fără pilot și „alte bunuri materiale și tehnice esențiale pentru Forțele Armate ale Ucrainei”, a declarat Silina pe X.

Fiecare transport de ajutoare afirmă relația dintre Letonia și Ucraina și „lupta acesteia împotriva agresorului Rusia, care este cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității mondiale”, a declarat Silina.

Ucraina a cerut partenerilor internaționali să livreze mai multă apărare aeriană în urma creșterii numărului de lovituri rusești asupra infrastructurii energetice începând din martie.

Rusia a anunţat marţi că sistemele sale de apărare aeriană au doborât şase rachete ATACMS (Army Tactical Missile Systems) produse în SUA şi lansate de Ucraina în ultimele 24 de ore, informează News.ro, care preia Reuters.

Ministerul rus al Apărării nu a precizat unde au fost doborâte rachetele, însă guvernatorul peninsulei Crimeea, susţinut de Rusia, spune că acesteau au fost doborâte deasupra peninsulei. „Zece vehicule aeriene ucrainene fără pilot la bord, şase rachete tactice ATACMS fabricate de Statele Unite şi două bombe de avion ghidate Hammer fabricate de Franţa au fost doborâte de apărarea aeriană”, a anunţat ministerul rus.

Mai multe detalii: Rusia susţine că a doboarât şase rachete americane ATACMS lansate de Ucraina

Artileriștii ucraineni din Brigada 118 Mecanizată și-au împărtășit experiența în operarea sistemelor românești de lansare multiplă APR-40, împotriva rușilor, relatează publicația online ucraineană specializată în știri despre armată și industria militară Militarnîi.

Postul TV Kanal 5 publicat un reportaj video care prezintă discuțiile cu echipajul vehiculului, un APR-40, care este un lansator de rachete românesc care folosește obuze de tip sovietic de 122 mm. Utilizarea APR-40 pe linia frontului a devenit publică pentru prima dată în mai 2023. După cum s-a aflat mai târziu, e folosit de birgăzile nou formate, în special cu Brigada 118 Mecanizată, care a a fost organizată anul trecut.

Mai multe detalii: Artileriștii ucraineni folosesc o armă românească pe front, împotriva rușilor: „Se cam rupe, refuză să funcționeze, am oprit, pentru că a fiert”

Președintele Vladimir Zelenski spune că Ucraina nu va putea deveni membră a NATO până când nu va câștiga războiul împotriva Rusiei, relatează Ukrainska Pravda.

„În opinia mea personală, vom fi în NATO doar atunci când vom învinge. Nu cred că în timpul războiului vom fi acceptați în NATO. Acesta este un risc pentru unii membri NATO, în timp ce alții sunt pur și simplu sceptici din această cauză”, a declarat liderul ucrainean într-o înregistrare video distribuită pe canalul său Telegram.

Zelenski a făcut afirmația în timpul unei întâlniri a secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, cu ofițerii care urmează cursuri de pregătire militară conform standardelor NATO.

„Problema NATO, așa cum a spus corect secretarul general, este o problemă a majorității. Iar majoritatea este o chestiune politică. Iar pentru ca Ucraina să fie acceptată politic în Alianță, acest lucru necesită o victorie”, a adăugat Zelenski.

Când va fi vorba de aderarea Ucrainei la Alianță, „nimeni nu va ridica problema compatibilității cu NATO și a nivelului armatei ucrainene”, a mai spus liderul de la Kiev.

De asemenea, el consideră că unul dintre motivele războiului din acest moment este faptul că Ucraina nu a fost înainte membră a NATO.

Cu o zi înainte, în timpul unui discurs în Rada Supremă, secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că nu poate anticipa când anume Ucraina va deveni membru NATO.

Rusia a atacat Odesa luni cu o rachetă Iskander înarmată cu muniție cu dispersie, a declarat procurorul general Andrii Kostin marți, relatează The Kyiv Independent. Cel puțin cinci persoane au murit și peste 30 au fost rănite în urma loviturii, inclusiv copii.

„Această (muniție cu dispersie) este o armă fără discriminare, a cărei utilizare poate duce la pierderi semnificative în rândul populației civile. Anchetatorii au motive să creadă că decizia de a folosi o astfel de armă a fost luată de militarii ruși în mod deliberat pentru a ucide cât mai mulți civili ucraineni”, a transmis Parchetul General pe Telegram, citându-l pe Kostin.

Potrivit procurorilor, fragmente ale rachetei au fost descoperite pe o rază de 1,5 kilometri de la locul impactului.

Oficialii ucraineni au acuzat în repetate rânduri Rusia că folosește muniții cu dispersie pentru a ținti zone civile. Aceste arme „împrăștie” mici bombe pe o zonă largă, unele dintre ele explodând la mult timp după atac, ceea ce reprezintă un pericol continuu pentru populația locală.

În timpul nopții de luni spre marți, apărarea aeriană a interceptat rachete ucrainene deasupra orașelor Djankoi și Simferopol din Crimeea, a afirmat Vladimir Rogov, un lider prorus din Zaporojie, relatează The Kyiv Independent.

Informația a fost coroborată de canalele de Telegram Crimeea Wind și Astra, care au adăugat că podul Crimeei a fost închis temporar ca urmare a acestui incident.

Rogov a afirmat că forțele ucrainene au folosit rachete ATACMS în atac, dar a susținut că apărarea aeriană a împiedicat aterizarea rachetelor. Afirmația nu a putut fi verificată în mod independent.

The Kyiv Independent precizează că serviciile de informații militare ucrainene au refuzat să comenteze informația.

Forțele ruse au atăcat miercuri dimineață orașul ucrainean Harkov, a anunțat primarul Igor Terehov, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

„În Harkov se aud explozii – orașul este atacat de un agresor. Fiți atenți”, a avertizat oficialul.

O persoană a murit și alte șapte au fost rănite în urma atacului.

Fragmentele provenite dintr-o rachetă balistică nord-coreeană au aterizat în Harkov la începutul lunii ianuarie, potrivit concluziilor dintr-un raport al observatorilor ONU care monitorizează respectarea sancțiunilor impuse Phenianului, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.

„Resturile recuperate de la o rachetă care a aterizat în Harkov, Ucraina, la 2 ianuarie 2024, provin de la o rachetă din seria Hwasong-11 a RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană)” şi încalcă embargoul asupra armelor impus Coreei de Nord, se precizează în raportul de 32 de pagini.

Coreea de Nord a fost acuzată de SUA și alte țări că a furnizat Rusiei arme pe care aceasta să le folosească în războiul din Ucraina. Acuzațiile au fost negate atât de Phenian, cât și de Moscova.

Mai multe detalii: Fragmente dintr-o rachetă balistică nord-coreeană au fost găsite în orașul ucrainean Harkov, anunță experți ONU

Una dintre persoanele rănite în atacul de luni seară de la Odesa a murit la spital, bilanțul deceselor ajungând astfel la cinci, a anunțat luni dimineață guvernatorul regional Oleg Kiper, relatează Ukrainska Pravda.

„Din păcate, numărul victimelor atacului cu rachete rusești de ieri asupra Odesei a crescut la cinci persoane. Un bărbat născut în 1960 a murit în spital. Îmi exprim sincere condoleanțe pentru familia și prietenii săi”, a transmis oficialul.

Kiper a mai precizat că 23 de răniți sunt în continuare spitalizați, opt persoane fiind în stare gravă și foarte gravă, inclusiv o fetiță de patru ani.

Ziua de 30 aprilie a fost declarată zi de doliu în regiune, a mai anunțat guvernatorul.

În timpul nopții de luni spre marți, s-au auzit explozii în Crimeea, mai exact în Simferopol, Gvardeysky și Djankoi, au spus locuitori din zonă, relatează Ukrainska Pravda, citând informații publicate pe Telegram.

Potrivit autorităților ruse, podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia continentală a fost blocat timp de aproximativ o oră.

O rachetă rusă a lovit o clădire emblematică din Odesa, ucigând patru persoane luni seară. Un alt bărbat a murit din cauza unui atac de cord, la scurt timp după atac. Un câine a fost, de asemenea, ucis de șrapnel, relatează The Kyiv Post.

Totodată, cel puțin 32 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii și o femeie însărcinată. 25 dintre acestea au fost transportate la spital, după cum a raportat șeful administrației regionale Oleg Kiper, care a vizitat imediat locul. Potrivit acestuia, „fetița, care nu are nici măcar cinci ani, este în stare extrem de gravă. Alți șase adulți se află, de asemenea, la terapie intensivă”.

Clădirea de pe malul mării, din cartierul Arcadia, era cunoscută de locuitorii Odesei ca fiind „Castelul Harry Potter”. Era casa de recepție a Universității Umanitare Internaționale, o instituție privată deținută de Serghei Kivalov, fost deputat în Rada Supremă și susținător al fostului președinte Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia după Revoluția din 2014.

Potrivit publicației citate, Rusia a lansat o rachetă Iskander-M cu muniție cu dispersie, ceea ce explică numărul mare de victime.

Multe dintre persoanele rănite se plimbau în zona verde din apropiere. Astfel de muniții sunt folosite pentru a ucide forța de muncă și reprezintă o amenințare în primul rând pentru oameni, nu pentru echipamente și soldați.

Un atac rus cu rachete a provocat luni moartea a cel puţin patru persoane şi rănirea altor 28, în oraşul portuar Odesa, în sud-vestul Ucrainei, a anunţat guvernul regional, revizuind în creştere un prim bilanţ, informează AFP, citată de Agerpres.

„Trei femei şi un bărbat au fost ucişi. Potrivit unui bilanţ actualizat, 28 de persoane au fost rănite, printre care doi copii (…) şi o femeie însărcinată. Patru răniţi sunt în stare gravă, medicii luptă pentru viaţa lor”, a anunţat guvernatorul Oleg Kiper pe Telegram.

Înainte de aceasta, el informase despre cel puţin doi morţi şi 17 răniţi în urma acestui atac rus şi a precizat că au fost avariate „clădiri rezidenţiale şi (alte) infrastructuri civile”.

Odesa, port la Marea Neagră vital pentru exporturile ucrainene, este vizat în mod regulat de atacuri ucigaşe cu rachete şi drone.

Între timp, în Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, care este de asemenea frecvent ţinta bombardamentelor, un civil a fost rănit luni într-un atac rusesc, potrivit autorităţilor locale.

Guvernatorul regiunii cu acelaşi nume, Oleg Sinegoubov, a afirmat, tot pe Telegram, că un bărbat de 42 de ani a fost rănit de schije şi explozie într-un „atac cu rachete” rusesc.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News