Medic român în Anglia: “60-70% din personal are simptome de COVID, dar nu se pune problema închiderii spitalului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doctorul Cătălin Carpiuc e specialist în medicină de Urgență și lucrează de șase ani în Marea Britanie, într-un spital din Surrey și într-unul din Londra. Ne-a explicat ce este diferit în modul cum abordează britanicii pandemia de COVID-19, față de cum o tratează românii, și ce protocol a fost instituit pentru ca sistemul medical să nu fie sufocat, chiar dacă lucrătorii săi sunt, deja, infectați cu noul coronavirus.
În România, la Suceava, o femeie a infectat cu noul coronavirus personalul medical de la Spitalul Județean. Acesta s-a închis. Apoi, luni seară, s-a închis tot orașul. “Carantină totală”, a fost anunțul autorităților.
În Marea Britanie, opțiunea închiderii spitalelor în care personalul medical a luat coronavirus nu este luată în calcul. Acolo, strategia e alta: medicii bolnavi care dezvoltă forme severe sunt internați, iar cei cu forme ușoare sunt izolați în casele lor și preiau sarcina supravegherii pacienților care au forme ușoare de coronavirus, dar și afecțiuni asociate ce ar putea duce la agravarea bolii - diabet, afecțiuni cardiovasculare.
Tot de acasă lucrează, în această perioadă, medicii care au boli cronice și sunt în grupa de risc. Conform legislației britanice, ei nu mai au voie în spital, așa că dau consultații prin Skype.
Judecând după simptome, 60-70% din personalul medical - din cei cu care lucrez eu în Surrey - sunt contaminați sau au avut deja boala. Dar nu se pune problema închiderii spitalului. Doar se triază personalul: cei care nu au simptome continuă să vină la spital, iar cei care au stau acasă și fac muncă de birou, cum s-ar spune, medicină virtuală, adică țin videoconferințe cu bolnavii aflați în izolare la domiciliu, ca să le evalueze starea.Dr. Cătălin Carpiuc, St. Peterʼs Hospital:
Personalul medical nu e testat decât când se pune problema întoarcerii în spital, din izolare.
Nu ne-au testat, nu. Până acum, nu s-a testat personalul medical, iar acum e cam târziu. Primele cazuri ne-au venit undeva pe la începutul lunii martie, iar măsurile de protecție au fost impuse acum vreo 10 zile. Două, trei săptămâni am fost expuși. Cine a avut simptome s-a autoizolat. Abia acum or să înceapă să-i testeze pe cei care au stat în izolare și trebuie să revină la muncă.Dr. Cătălin Carpiuc, St. Peterʼs Hospital:
Teste, doar pentru cei cu simptome severe
Nici pacienții nu sunt toți testați. Protocolul e clar.
La triere, la Camera de Gardă, pacienții sunt împărțiți în trei categorii. Prima: cei cu simptome ușoare și fără boli asociate, care sunt trimiși acasă, cu recomandări și tratament. A doua: cei cu simptome ușoare, dar risc mare - boli asociate, ca diabet sau hipertensiune; aceștia sunt trimiși acasă, dar li se dau pulsoximetre, ca să-și poată măsura saturația de oxigen în sânge și frecvența cardiacă. Pe ei îi preiau medicii aflați în izolare și îi țin sub supraveghere, prin videoconferințe. A treia categorie o reprezintă cei cu simptome severe. Aceștia sunt internați direct, pe secție sau la Terapie Intensivă, dacă au nevoie de ventilație. Aceștia sunt și singurii testați pentru COVID-19.Dr. Cătălin Carpiuc, St. Peterʼs Hospital:
La St. Peterʼs Hospital nu s-au înregistrat decât “2 sau 3 decese de COVID-19”. “Nu avem multe cazuri grave aici. În două zile, luni și marți, am văzut vreo 300 de pacienți și maximum 100 au rămas în spital, dar nici unul la Terapie Intensivă. Pentru mine, contează foarte mult”.
I-au trecut prin mână și pacienți români cu coronavirus, dar “în proporție mică”.
La Londra lucrurile stau însă altfel. Acolo, majoritatea au nevoie de internare. Și foarte mulți ajung la Terapie Intensivă.Dr. Cătălin Carpiuc, St. Peterʼs Hospital:
Medicul român confirmă, prin experiență directă, studiile derulate de cercetători de la debutul pandemiei de coronavirus: bolile asociate, în special diabetul și afecțiunile cardiovasculare - dintre care hipertensiunea e cea mai păcătoasă - cresc foarte mult riscul de a dezvolta o formă severă de COVID-19 și de a deceda. Indiferent de vârstă!
Și mai e o problemă, ignorată de mulți, în criza de coronavirus: celelalte patologii care ar avea nevoie de atenție, de resurse și nu le primesc.
Eu, ca medic, nu mă uit la mortalitate, la rata mortalității în coronavirus, ci la morbiditate, la problemele pe care boala asta le creează în sistem. Avem oameni bolnavi de cancer, care nu mai sunt priviți ca o prioritate, avem infarcte, avem AVC-uri. Avem pacienți cu cataractă, care, dacă vor fi operați abia peste câteva luni, vor orbi. Coronavirusul face și victime colaterale. Iar acestea nu sunt incluse în statistici.Dr. Cătălin Carpiuc, St. Peterʼs Hospital:
Marea Britanie este a opta cea mai afectată țară de coronavirus din lume, cu peste 33.000 de persoane infectate și un bilanț al deceselor de 2.921. La nivel mondial sunt peste 1 milion de bolnavi și s-au înregistrat peste 52.000 de morți.
Foto: Hepta
