FOTO / Mesajul anti-PSD a apărut și pe gardul Casei Memoriale „Liviu Rebreanu”, din Bistrița-Năsăud

Câna a vizitat casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu, din fosta localitate Prislop (astăzi Liviu Rebreanu), a observat că pe gardul exterior era scris, cu vopsea albă, deja celebrul mesaj „M**E PSD”, la fel cum a apărut și pe plăcuțele de înmatriculare ale unui român din Suedia, care a fost zilele acestea în centrul atenției.

În cazul său, polițiștii de la Rutieră i-au ridicat permisul de conducere, l-au lăsat fără plăcuțe și au deschis dosar penal pe numele său, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „conducere pe drumurile publice a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulaţie în România”, faptă prevăzută de art. 334, alin. (4) din Codul penal. Ulterior, însă, mai precis pe 3 august, poliţiştii au anunţat că vor propune clasarea dosarului.

Mai mult, plăcuțele cu ”M**e PSD” se întorc în Suedia, iar Răzvan Ștefănescu scapă de dosarul penal. Șeful Poliției admite că agenții au greșit.

În schimb, pe Casa Memorială „Elie Wiesel” din Sighetu Marmaţiei au apărut mai multe mesaje antisemite, noaptea trecută. În acest caz, însă, poliţiştii au mai mulți suspecţi.

Rămâne de văzut ce măsuri vor lua autoritățile în ceea ce privește Casa Memorială „Liviu Rebreanu” de la Prislop, după mesajul apărut pe gardul locuinței în care ctitorul romanului românesc modern, Liviu Rebreanu (1885-1944), un român de care suntem mândri, şi-a petrecut o parte din anii tinereţii, ani decisivi pentru cariera sa literară. Este casa în care a locuit între eroii săi din roman, întrucât părinţii, fraţii şi oamenii de aici se regăsesc în mare parte în volumul „Ion”, cel dintâi roman al scriitorului, şi i-au servit drept modele în multe dintre operele sale, potrivit www.casememoriale.ro. şi www.bistrita-nasaud.djc.ro.

Recomandări

Ultimul infractor român „refugiat” în Italia, după o condamnare simbolică. Juristul Irinel Caius Iliescu și-a terorizat iubita până când femeia s-a aruncat de la etajul 15

Aflată în judeţul Bistriţa Năsăud, în fosta localitate Prislop (astăzi Liviu Rebreanu), la 5 km de Năsăud şi 18 km de Bistriţa, este o casă ţărănească, specifică zonei, reconstituită pe locul casei părinteşti a scriitorului, aşa cum arată şi www.complexulmuzealbn.ro.

A fost ridicată în anul 1957, cu sprijinul localnicilor şi contribuţia soţiei şi fiicei scriitorului, respectându-se planul celei vechi. În prezent găzduieşte Muzeul memorial ce poartă numele scriitorului. În anul 1958, ca urmare a renumelui literar dobândit după publicarea romanului „Ion” (1920), localitatea Prislop a primit numele Liviu Rebreanu, iar ulterior a devenit cartier al oraşului Năsăud.

În Bistriţa-Năsăud se păstrează toate cele trei case în care a locuit Liviu Rebreanu pornind de la cea din comuna natală Târlişua şi continuând cu cea din comuna Maieru, cunoscută drept muzeul ”Cuibul visurilor”, şi cu cea din fostul sat Prislop. În cele trei încăperi ale casei sunt expuse de la obiecte personale ce au aparţinut scriitorului, la mobilier, fotografii de familie şi ediţii din opera prozatorului apărute în ţară şi în străinătate.

Casa memoriala Liviu Rebreanu, din Prislop, județul Bistrița-Năsăud, înainte de mesaj (FOTO: complexulmuzealbn.ro)

Recomandări

Alina Mungiu-Pippidi, analiză a candidaților la Cotroceni: „Ciolacu e mult prea provincial, Ciucă e incapabil să vorbească în public” | INTERVIU

Gardul Casei Memoriale Liviu Rebreanu, din Prislop, județul Bistrița-Năsăud, după mesaj

Liviu Rebreanu – scurtă biografie

• Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române, s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlişua de la poalele Munţilor Ţibleşului. Însă, după patru ani familia sa s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someşului.
• A fost primul dintre cei 14 copii ai familiei învăţătorului Vasile Rebreanu. Viaţa l-a purtat prin mai multe oraşe ale ţării, inclusiv în Capitală unde a condus Teatrul Naţional şi Direcţia Educaţiei Poporului, chiar dacă pentru perioade scurte de timp.
• A fost sublocotenent în armata austro-ungară, funcţionar în cadrul unei primării din Bistriţa-Năsăud, a lucrat ca gazetar, dar şi ca ajutor de notar.
• Cele mai reprezentative romane ale sale sunt ”Ion”, ”Răscoala”, ”Pădurea spânzuraţilor”, ”Gorila”, ”Ciuleandra”, ”Jar”, ”Amândoi”. A murit la 1 septembrie 1944, la vârsta de 59 ani, în casa sa din localitatea Valea Mare de lângă Piteşti, judeţul Argeş, amintește Agerpres.

Citește și:  VIDEO/ Ce acrobații făceau Cornel Marinescu și Sorin Bochiș, piloții implicați în accidentul aviatic din Suceava

FOTO/ Două avioane s-au ciocnit în zbor în județul Suceava! Unul din piloți a murit, celălalt e în stare gravă

Cine sunt cei doi piloți implicați în accidentul aviatic de la Suceava. Aveau mii de ore de zbor la manșă

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro