Tot mai multe țări cer repatrierea aurului din SUA. Un semnal al neîncrederii în sistemul financiar global
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acum zece ani, am întrebat oficialii de la Rezerva Federală din New York dacă pot arunca o privire la rezervele lor de aur. Au refuzat categoric. Motivul? Oficialii Fed se mândresc de mult timp cu faptul că dețin cel mai mare seif de aur din lume, săpat la 24 de metri adâncime în roca de bază a Manhattanului. Dar preferă să păstreze discreția, în parte pentru că multe dintre cele 507.000 de lingouri din seif aparțin unor țări precum Germania și Italia. Tăcerea era literalmente de aur. Acum, însă, s-a auzit o notă discordantă.
Cuprins:
- de Gillian Tett
Aliații Americii au considerat până acum că Washingtonul este un lider responsabil
În ultimele săptămâni, politicieni din Germania și Italia au cerut repatrierea lingourilor de aur, în valoare estimată de 245 de miliarde de dolari. La fel au făcut și alții. „Suntem foarte îngrijorați de faptul că [președintele SUA, Donald] Trump interferează cu independența Băncii Rezervei Federale”, explică Asociația Contribuabililor din Europa.
Nici Fed, nici guvernele europene nu par dispuse să acționeze și nu există semne că lingourile se îndreaptă spre est. Dimpotrivă, de la alegerea lui Trump, aurul a inundat America, nu a părăsit-o, ceea ce a dat naștere speculațiilor că agențiile guvernamentale americane, la fel ca investitorii privați, ar putea să-l stocheze (deși nu există dovezi publice în acest sens).
În orice caz, ceea ce este incontestabil este că aceste apeluri la repatriere sunt un semn al răspândirii neîncrederii. Motivul pentru care lingourile au fost depozitate în seifurile din New York este că aliații Americii au considerat până acum că Washingtonul este un lider responsabil al Occidentului și al sistemului financiar bazat pe dolar.
Acum, însă, membri ai echipei Trump – printre care Stephen Miran, președintele Consiliului Economic, și Scott Bessent, secretarul Trezoreriei – se plâng de „costul” acestui sistem. Prin urmare, întrebarea pe care trebuie să și-o pună investitorii este ce ar putea face alte țări dacă războaiele comerciale vor genera și bătălii pentru capital.
În Asia, această dezbatere este deja în curs, investitorii căutând diversificare. Un semn în acest sens este creșterea achizițiilor de aur. Un alt semn este faptul că recentele mișcări neobișnuite ale prețurilor pe piețele din Hong Kong sugerează o reticență în a cumpăra active în dolari. Între timp, oficialii chinezi salută utilizarea crescândă a renminbiului în facturarea comercială și dezvoltarea unui sistem de plăți interbancare transfrontaliere (Cips) pentru a concura cu sistemul de plăți interbancare Swift controlat de SUA.
Investitorii trebuie să urmărească și așa-numita inițiativă mBridge, un proiect transfrontalier al băncilor centrale privind moneda digitală, lansat în 2023 de Banca Reglementelor Internaționale. Anul trecut, Washingtonul a obligat BRI să se retragă din acest proiect, lăsând China la conducere. Bănuiesc că este un autogol al SUA.
Europa este vulnerabilă, deoarece depinde de finanțarea în dolari
Europa, în schimb, a fost destul de pasivă până acum. Cu toate acestea, personalități precum François Heisbourg, un important consilier european, îndeamnă la pregătirea pentru o „Europă post-americană”.
Și, deși acest lucru a stârnit deja promisiuni de creștere a cheltuielilor militare, atenția se îndreaptă acum și către „geoeconomie”, sau ideea că politica de stat trebuie să conducă politica industrială. Cu toate acestea, analiști precum Elmar Hellendoorn, de la Atlantic Council, vor să meargă mai departe, cu o politică de „geofinanțare”.
La urma urmei, susține el, Europa este vulnerabilă, deoarece nu numai că depinde de finanțarea în dolari, dar este și afectată de fluxurile speculative de capital, din cauza financiarizării economiei sale. Astfel, „o mare parte a economiei europene se află acum sub puternica influență, dacă nu chiar sub controlul direct, al firmelor de pe Wall Street, care sunt în ultimă instanță supuse legilor americane și diplomației financiare de la Washington”, se îngrijorează el.
O competiție politică fascinantă a UE cu Washingtonul
Într-adevăr, Enrico Letta, fostul prim-ministru italian, se teme că Europa devine o „colonie financiară” a SUA. Se poate schimba această situație? Comisia Europeană face pași mici în această direcție, accelerând eforturile de creare a unei piețe unice a capitalului european.
Băncile centrale din întreaga Europă dezvoltă, de asemenea, monede digitale transfrontaliere, iar Banca Centrală Europeană însăși construiește un euro digital. Acest lucru creează o competiție politică fascinantă cu Washingtonul, care adoptă în schimb monede stabile bazate pe dolar – în parte pentru că Bessent consideră că acest lucru va crea o cerere nouă de trilioane de dolari pentru titluri de stat.
Prea puțin pentru un „moment euro global”
Cu toate acestea, aceste eforturi par încă mult prea timide pentru a crea efectiv un „moment euro global”, pentru a o cita pe Christine Lagarde, președinta BCE. Și este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe, cu excepția cazului în care va izbucni o criză, fie că este vorba de o pierdere a încrederii pieței în dolar (poate din cauza instabilității fiscale) sau de o agresiune extremă a SUA față de Europa.
De aceea sunt importante tezaurele de aur din Manhattan: dacă astfel de crize se vor materializa vreodată, este ușor de imaginat un scenariu în care liderii americani (în cel mai bun caz) vor insista să utilizeze lingourile de aur ca garanție pentru swapuri în dolari sau (în cel mai rău caz) ca instrument de coerciune politică.
Bundesbank, banca centrală germană, respinge acest risc – cel puțin în public. „Nu avem nicio îndoială că Fed din New York este un partener de încredere și fiabil pentru păstrarea rezervelor noastre de aur”, a declarat aceasta pentru FT. Este aproape sigur că așa este. Dar dezbaterea arată că scenarii odată de neimaginat sunt cel puțin imaginate. Recuperarea aurului este o mișcare rațională.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
