Libertatea continuă OAMENI ȘI BULDOZERE, serialul în care și-a propus să arate tabloul unei probleme tratate greșit nu doar de autorități: romii. Să vorbim despre drepturile omului și respectarea lor, despre politici publice europene și naționale, despre probleme și soluții. Despre ce contează mai mult: etnia sau naționalitatea oamenilor, sau asuprirea unor oameni din cauza identității culturale, după un model pe care l-am mai văzut în istorie?

”E ura lor față de noi”

În Camping River, ”cea mai frumoasă și curată tabără din Roma”, au mai rămas cam 40 de români. Nu mai au case în care să stea, să doarmă, să mănânce, au rămas cu paturile improvizate sub cerul liber sau la cort. Nu mai au apă potabilă, se spală în ligheane, printre resturi de containere. Și asta după ce autoritățile din Roma le-au demolat tabăra, legală fiind, cu buldozerul.

”Asta e propagandă curată. E ură. Se va sfârși rău pentru noi. Pe stradă, oamenii se poartă mai urât cu noi. Fetița aia – să o împuște pe stradă în brațele mamei ei?!”.

Alina este printre cei rămași în Camping River, unde locuiește de 11 ani. Are rezidență italiană și a lucrat, până să se opereze, la o firmă de curățenie, pe bază de contract.

Are două fete cu ea, Nicole Rebecca și Elisabeta, care merg la școală, unde au reușit, într-un final, să fie integrate. La început, însă, nu a fost ușor.

”Erau măricele și nu știau să scrie sau să citească, și nu reușeau să învețe asta la școală. Profesorii le tratau urât, le spuneau să deschidă geamurile din clasă, că miros urât. Iar ei erau cei mai curați copii de pe camp. Eu am încercat să le dau o educație frumoasă, chiar dacă sunt țigancă și chiar dacă stau într-o tabără”. 

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii, între integrare și evacuare

Nicole Rebecca a intrat la liceul anul acesta, cu media 9, și învață să devină mediator cultural. Lucrează cu tot felul de minorități, ne spune mama ei, ”cu africani, cu negri, cu musulmani”. Elisabeta face 12 ani și, împreună cu sora ei, fac voluntariat la aziluri de bătrâni în Roma. Și e cam singurul loc din Italia, spun ele, în care s-au simțit cu adevărat integrate și nediscriminate.

”Când am venit în Italia prima oară, trăiam prin barăci, printre șobolani, ne chinuiam să găsim de muncă. Apoi am ajuns în Camping River, unde era chiar bine. Era curățenie, erau reguli. Și chiar dacă noi, țiganii, nu eram învățați să respectăm reguli, aici le-am învățat și ne-am adaptat la ele”.

Acum, italienii sunt cei care nu respectă regulile, spune Alina. Și vorbește despre drepturile omului și despre respectul față de cel de lângă tine, indiferent de culoarea pielii.

”Sunt și persoane rele printre noi. Unii vând droguri, alții fură, dar sunt doar vreo 2-3% dintre noi, restul suntem oameni cinstiți. Și nu poți să-i tratezi pe toți ca fiind hoți sau altceva rău”.

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii, între integrare și evacuare.

CEDO: ”Un risc iminent pentru daune ireparabile”

Activiștii italieni din Asociația 21 Iulie au dus lupta romilor mai departe. La Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Într-un comunicat de presă, ONG-iștii susțin că CEDO le-a dat dreptate și că evacuarea taberei Camping River, în felul în care a fost făcută, este ilegală și că încalcă drepturile la viața privată și la un trai decent.

Iar decizia CEDO este una extrem de rară.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a indicat Guvernului italian să nu procedeze la evacuarea Camping River și a cerut Guvernului italian să indice în următoarele ore măsurile de relocare preconizate pentru solicitanți. CEDO poate indica «măsuri provizorii» în cazuri de urgență, pentru a opri «un risc iminent de daune ireparabile», se arată în comunicatul Asociației 21 Iulie.

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii, între integrare și evacuare

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii, între integrare și evacuare

Repatrierile contra-cost

14 români din Camping River au fost întorși în țară săptămâna trecută, după negocierile cu Primăria Romei. Cei care au plecat au fost puși să semneze un contract care prevede, după cum spun cei rămași în Italia, ”un acord de anulare”. Adică un fel de interdicție pe teritoriul Romei timp de cinci ani, perioadă în care cei care au plecat în schimbul sumei de 1.500 de euro au voie să intre în Italia, nu și în Roma.

Unii au plecat, dar cei mai mulți au rămas, chiar și fără condițiile decente pentru un trai normal.

”Situația e critică acum. Paturile sunt afară, unii dorm în cort, alții pe pământ. E un dezastru complet, nu știm ce fac cu noi, copiii sunt speriați. Din cauza lui Salvini, s-a dat totul peste cap”.

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii, între integrare și evacuare

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii, între integrare și evacuare

Dar ce se întâmplă acolo e dincolo de dormitul la cort. Săptămâna trecută, la doar câteva sute de metri de tabăra Camping River, un partid neofascist, Casa Pound, a venit să manifesteze împotriva romilor. Nu au fost violențe, căci poliția i-a ținut departe, însă discursul a fost unul rasist, spune Alina.

”Au strigat, ne-au amenințat și au spus că mai bine se face ca în Germania, la Holocaust. Să ne ia cu trenurile și să ne trimită în lagăre”.


Citeşte şi: 

OAMENI ŞI BULDOZERE/ Soluţia Italiei la problema romilor: „Închidem toate taberele”. UE se face că nu vede, România răspunde cu jumătate de gură

OAMENI ȘI BULDOZERE. Alegerea romilor: ‘Credeți că nouă ne place să rămânem în mizeria asta?. Ministrul pentru Diaspora pasează responsabilitatea

OAMENI ȘI BULDOZERE. Ultimele zile în containerul numit casă. Sute de oameni au rămas sub cerul liber. Nu pot vorbi acum, a venit poliția

OAMENI ȘI BULDOZERE. Un veac de singurătate pentru Corabia, un ‘genocid cultural pentru romi. ‘Sunt țigancă, vreau să mor țigancă / VIDEO

OAMENI ȘI BULDOZERE. Realitatea și visele romilor, dărâmate la propriu. ‘Avem exemple de exterminare socială în istorie. Acum se repetă

Urmărește-ne pe Google News